Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1120/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1540/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1120
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Judecător - -
Grefier -
***********
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de creditoarea reclamantă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B împotriva Sentinței comerciale nr.2496/11.05.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, intimata debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR RECUPERARE GRUP.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost depusă la dosar, cu urmă de la tribunal, dovada îndeplinirii procedurii de publicare a sentinței atacate și că, în cauză, a fost solicitată judecarea în lipsă, după care:
Curtea, nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare conform art.242 Cod procedură civilă, astfel cum a fost solicitată.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2496/11.05.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- a fost respinsă cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 în contradictoriu cu pârâtul, ca nefondată, a fost închisă procedura insolvenței față de debitoarea SC SRL și s-a dispus radierea societății debitoare.
Judecătorul-sindic a reținut că, prin încheierea de ședință de la 23.02.2009, a autorizat unicul creditor al debitoarei să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale acesteia.
Față de cele invocate de către creditoare s-a reținut că în cauză nu este incident articolul 138 lit. din Legea nr. 85/2006 întrucât nedepunerea actelor prevăzute de articolul 28 în termenul prevăzut de articolul 35 din lege nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe.
În ceea ce privește fapta administratorului de a nu fi ținut contabilitatea potrivit legii aceasta nu a fost apreciată ca o cauză a stării de insolvență a debitoarei întrucât organele fiscale pot stabili din oficiu obligația de plată sau plătitorul în cauză va fi supus de îndată unui control fiscal.
Constatând că societatea debitoare nu mai are bunuri în patrimoniu a căror valorificare să asigure recuperarea creanțelor, judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii falimentului în conformitate cu dispozițiile articolului 131 din lege și radierea societății debitoare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs creditoarea care a arătat că instanța de fond a soluționat cererea cu interpretarea greșită a legii.
În motivarea recursului s-a arătat că administratorul societății a avut o conduită culpabilă întrucât, deși a fost notificat de lichidatorul judiciar, nu a predat acestuia documentele contabile prevăzute de articolul 28 din Legea nr. 85/2006, fiind incidente așadar dispozițiile articolului 138 lit. d din legea procedurii insolvenței.
În ceea ce privește obligația ținerii contabilității în partidă dublă, cea a depunerii unui exemplar din bilanțul anual și din raportarea semestrială la organele fiscale, neîndeplinirea acesteia creează premisele unei eludări a legii, existând posibilitatea prejudicierii bugetului de stat.
Sub aspectul culpei, recurenta a invocat răspunderea civilă contractuală, culpa fiind prezumată, potrivit articolului 1082 Cod civil.
S-a mai învederat că, în condițiile în care administratorii societății nu țin contabilitatea în conformitate cu prevederile legale, singurul rezultat al acestei atitudini de dezinteres este falimentul societății comerciale.
Pe tot parcursul desfășurării procedurii de faliment și în cursul judecării cererii de atragere a răspunderi, administratorul pârât nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei cauze care să-l absolve de obligațiile sale contractuale, fiind stabilită fără echivoc culpa pârâtului.
În drept au fost invocate dispozițiile articolul 299 și următoarele Cod procedură civilă.
Conform articolul 229 din OG nr. 92/2003, recursul este scutit de timbraj.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de recurs invocate și în lumina dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În examinarea cererii formulate de creditoare, întemeiată pe dispozițiile articolului 138 lit. din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic a avut de stabilit dacă administratorul debitoarei a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În lipsa raportărilor contabile ale debitoarei și concluziilor unui control de fond efectuat de organele fiscale nu se poate trage concluzia că administratorul pârât a ținut o contabilitate fictivă sau a făcut să dispară unele documente contabile, prezumția de culpă nefiind coroborată cu alte probe administrate în cauză.
Împrejurarea că societatea a obținut profit din activitățile comerciale desfășurate fără să plătească impozitele aferente nu poate fi invocată de creditoare ca o cauză a declanșării insolvenței atât timp cât organele fiscale puteau stabili obligațiile bugetare restante prin metoda estimării.
Deși organele de conducere ale societății sunt obligate să țină contabilitatea în conformitate cu legea, simplul fapt al neținerii contabilității nu echivalează cu săvârșirea unor fapte culpabile de natură să atragă starea de încetare de plăți a societății debitoare.
Instanța de fond a reținut în mod corect că nedepunerea actelor prevăzute de articolul 28 din Legea nr. 85/2006 este sancționată prin dispozițiile articolului 147 din lege și este o împrejurare ulterioară înregistrării cererii pentru declanșarea procedurii de insolvență.
În consecință, apreciind că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, Curtea, în baza articolul 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea reclamantă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B împotriva Sentinței comerciale nr.2496/11.05.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, intimata debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR RECUPERARE GRUP, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, --- - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.Jud.
Tehnored.
ex.2/15.10.2009
.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
