Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1185/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 1052/2009)
Decizia comercială nr. 1185
Ședința publică de la 9 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 2: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
JUDECĂTOR 3: Alecsandrina
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței comerciale nr.1341 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații C, - - SRL - prin LICHIDATOR ACTIV - FILIALA
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata, prin avocat, cu împuternicire avocațială nr. - din 23.06.2009, lipsă fiind reclamanta și ceilalți intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Curtea, acordă intimatei cuvântul pe cererea de probatorii.
Intimata, prin avocat, solicită proba cu înscrisuri - acte pe care le depune la dosarul cauzei.
Curtea, deliberând, încuviințează intimatei proba cu înscrisuri ca fiind utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.
Intimata, prin avocat, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.1341/9.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a fost respinsă cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5 în contradictoriu cu pârâții, C, și, ca nefondată, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - - SRL, radierea acesteia din registrul comerțului, precum și efectuarea plății pentru activitatea lichidatorului judiciar ACTIV și a cheltuielilor de procedură.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătorul sindic a reținut, în esență, următoarele:
În consecință, în raport de aceste considerente tribunalul va respinge cererea creditoarei ca nefondată.
Nu s-a reținut incidența dispozițiilor art.138 lit.d din lege întrucât în cazul în care plătitorul nu îndeplinește obligația de a depune raportările contabile, organele fiscale vor stabili din oficiu, obligația de plată, folosind metoda estimării sau plătitorul în cauză va fi supus de îndată unui control fiscal.
Astfel, legea contabilității și actele normative privind obligația de depunere a declarației privind obligațiile fiscale și a bilanțului contabil precizează că organul fiscal are obligația stabilirii unui control de fond, aspect ce conduce la concluzia că această faptă nu poate fi încadrată ca o cauză a stării de insolvență.
De altfel, nici necomunicarea de către pârâți a actelor contabile prevăzute de art. 28 din lege nu poate fi încadrată ca o cauză a stării de insolvență, întrucât, legea 85/2006 stabilește sancționarea administratorului în condițiile art. 147 și nu în condițiile art. 138.
Potrivit art. 1169 cod civil cel face o propune înaintea judecății trebuie să o dovedească, ori, în cauză creditoarea nu probează în nici un fel legătura de cauzalitate dintre faptele menționate în cerere imputate pârâților, respectiv, nedepunerea raportările contabile și a actelor prevăzute de art.28 din lege, și starea de insolvență a debitoarei.
Se mai reține că în conf. cu art. 131 din legea 85/2006, în orice stadiu al procedurii prevăzută de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în carte este înmatriculat.
Deși lichidatorul judiciar își intitulează din eroare raportul de activitate ca și raport final, acesta nu este un raport în sensul art. 129 din legea 85/2006, în cauză nefiind identificate bunuri ce ar fi putut fi valorificate, nefiind întocmit un plan de distribuție.
Împotriva acestei sentințe formulează recurs creditoarea, Administrația Finanțelor Publice Sector 5, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii întemeiate pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
Motivele de recurs sunt, în esență, următoarele:
In considerentele hotărâri recurate instanța retine ca, pentru a putea fi atrasa răspunderea, in condițiile art. 138 din lege, este necesar sa fie îndeplinite patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu si vinovăția persoanelor avizate.
Insa, pentru angajarea acestui tip de răspundere este necesară întrunirea a doua condiții cumulative: starea de insolvență a societății debitoarei si săvârșirea de către persoanele vizate, a uneia din faptele expres si limitativ prevăzute de lege.
de aceste considerente se învederează instanței ca, atâta timp cat declarațiile privind obligațiile fiscale nu au fost depusei conform obligației legale, la organul fiscal teritorial, rezulta clar ca nu a fost ținuta contabilitatea in conformitate cu legea, fiind îndeplinite cerințele art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Având in vedere faptul ca potrivit art.71 din Legea 31/1990, republicata "obligațiile si răspunderile administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat" tribunalul trebuie sa aibă în vedere si dispozițiile art.1540 Cod civil, potrivit căruia mandatarul este răspunzător nu numai pentru doi dar si de culpa comisa in executarea mandatului.
Analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurenta a formulat cerere privind atragerea răspunderii personale a administratorului societății debitoare, cerere întemeiată pe disp. art.138 alin.1 lit.d) din Legea nr.85/2006, recurenta considerând că sunt întrunite condițiile aplicării acestor dispoziții legale.
În cererea formulată în fața judecătorului sindic, recurenta nu a arătat în concret care sunt faptele săvârșite de către intimat, mulțumindu-se doar la a invoca aspecte de ordin teoretic și având caracter general.
De asemenea, recurenta nu a arătat și cu atât mai puțin, nu a dovedit în ce măsură aceste fapte ale intimatului are cauzat starea de insolvență a debitoarei, având în vedere faptul că răspunderea instituită de disp. art.138 din Legea nr.85/2006 este o formă a răspunderii civile delictuale reglementată de disp. art.998-999 Cod Civil, astfel încât pentru angajarea acesteia trebuie dovedite cumulativ, cele patru condiții: fapta, prejudiciul, vinovăția și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Recurenta nu a făcut decât dovada existenței prejudiciului, fără a dovedi și celelalte elemente obligatorii pentru a fi angajată răspunderea personală a administratorului societății debitoare.
de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu trebuie dovedită, în cauză nefiind instituită nici o prezumție legală, astfel cum încearcă să susțină recurenta în mod neîntemeiat.
Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMLELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței comerciale nr.1341 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații C, - - SRL - prin LICHIDATOR ACTIV - FILIALA
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09.10.2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr.I-
GREFIER,
-
Red.Jud. - 23.10.2009
Tehnored. - 26.10.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Rodica ZahariaJudecători:Rodica Zaharia, Iulia Manuela Cîrnu, Alecsandrina
