Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1246/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1658/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMEERCIALĂ Nr. 1246
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Maria Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Aurică
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 290 din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SOCIETATEA AGRICOLĂ SVT. PRIN LICHIDATOR, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, SOCIETATEA AGRICOLĂ SVT. PRIN ADMINISTRATORUL SPECIAL, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ T, SC CEREALE )., și.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Curtea constată că recurenta a solicitat prin cererea de recurs și judecarea cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 16.04.2008 la Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în cauza constituind obiectul dosarului nr- privind procedura falimentului reglementată prin Legea nr.85/2006 derulată împotriva debitorului Societatea Agricolă SVT. creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a formulat obiecțiuni la raportul final întocmit în cauză de către lichidatorul desemnat în cauză, solicitând să se dispună obligarea completării de către lichidator a raportului final cu precizările amănunțite la activitatea desfășurată de administratorii societății, la cauzele care au determinat încetarea de plăți a debitorului și la incidența prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006, precum și la convocarea Comitetului creditorilor în vederea analizării aspectelor menționate.
De asemenea, prin cererea formulată la termenul de la 16.06.2008 lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii falimentului în cauză.
Prin sentința comercială nr.290 pronunțată la 30.06.2008 în dosarul nr- (număr vechi 4315/2005) Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, prin judecătorul sindic, a respins, ca nefondate, obiecțiunile creditorului AVAS la raportul final, a admis cererea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului în temeiul art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, precum și celelalte măsuri de ordin procedural legal aferente închideri procedurii.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut în primul rând că prin completarea la raportul final (filele 62-63) lichidatorul a precizat cauzele care au dus la insolvența debitorului: seceta care a afectat producția agricolă, diminuarea suprafeței de teren cultivată în 2005 față de 203 cu mai mult de 50% datorită retragerii de către proprietari a terenurilor date în arendă debitorului. Prin urmare, obiecțiunile creditorului AVAS în sensul că raportul final nu cuprinde cauzele stării de insolvență sunt nefondate. Obiecțiunile sunt nefondate și sub aspectul oportunității formulării unei cereri de atragere a răspunderii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006. Astfel, pe de o parte, din raportul final și completarea acestuia rezultă că nu sunt motive pentru formularea unei astfel de cereri iar, pe de altă parte, atâta timp cât creditorii convocați de lichidator tocmai pentru analizarea oportunității unei astfel de cereri nu s-au prezentat, rezultă că aceștia nu au înțeles să formuleze cererea în condițiile art.17 alin.1 lit.f din Legea nr.85/2006. Mai mult, creditorul Administrația Finanțelor Publice TMa precizat expres că nu găsește oportună formularea unei astfel de cereri.
S-a mai reținut de către tribunal că toate bunurile debitorului au fost lichidate și sumele obținute au fost distribuite în cadrul procedurii falimentului, dovada plăților făcându-se cu înscrisurile la dosar.
Împotriva acestei sentințe comerciale creditorul AVAS a declarat recurs, în termen legal, solicitând modificarea hotărâri atacate în sensul dispunerii continuării procedurii falimentului, cu admiterea obiecțiunilor la raportul final și, pe cale de consecință, obligarea lichidatorului judiciar la completarea raportului cu analiza detaliată a faptelor prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 și la convocarea Comitetului creditorilor în vedere analizării oportunității formulării unei cereri de atragere a răspunderii.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, în raport cu prevederile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, că închiderea procedurii s-a făcut cu aplicarea greșită a legii, fără a se lua în considerare că nu au fost achitate în totalitate creanțele înscrise la masa credală și fără a se exercita rolul activ de către judecătorul sindic.
În raportul final lichidatorul a menționat doar că "din documentele puse la dispoziție de către debitoare nu au reieșit fapte privind atragerea răspunderii", deși potrivit art.20 alin.1 lit.b și art.25 lit.a din Legea nr.85/2006 era obligat să întocmească un raport amănunțit sub acest aspect.
Susținerea în sensul că nu ar fi incidente prevederile art.138 nici nu s-a dovedit de către lichidator.
Judecătorul sindic s-a rezumat să rețină afirmațiile lichidatorului, contrar dispozițiilor art.129 Cod procedură civilă. Aplicarea prevederilor art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 de către judecătorul sindic se poate realiza doar dacă raportul lichidatorului ar cuprinde referiri exacte la faptele enumerate în art.138 alin.1 lit.a-g pentru că numai în aceste condiții creditorii ar fi putut analiza oportunitatea formulării unei cereri de obligare a răspunderii, deci convocarea Comitetului creditorilor pentru analiza oportunității cererii în discuție trebuie să intervină după un raport amănunțit.
De asemenea, în raport cu art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, Comitetul creditorilor iar nu Adunarea creditorilor poate fi autorizat pentru formularea cererii de atragere a răspunderii. La data de 05.06.2008 s-a ținut Adunarea iar nu Comitetul creditorilor, criteriul legal de vot fiind diferit pentru fiecare dintre acestea. La adunarea respectivă, atât AVAS cât și creditorul Administrația Finanțelor Publice T M și-au înaintat opiniile în legătură cu oportunitatea formulării cererii de atragere a răspunderii, astfel că nu se justifică aprecierile tribunalului în sensul că nu s-au prezentat creditorii la acea adunare, respectiv, că votul majoritar ar fi fost în defavoarea cererii de atragere a răspunderii.
Dacă la 05.06.208 s-a convocat, totuși, Comitetul creditorilor iar nu Adunarea creditorilor, judecătorul sindic nu a reținut prin sentința atacată care a fost hotărârea comitetului ci doar opunerea Administrației Finanțelor Publice T M, la formularea unei cereri, considerându-l creditor majoritar, deși în comitet fiecare creditor își exprimă opțiunea, indiferent de valoarea creanței (majoritate simplă).
Față de acestea, având în vedere actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea reține următoarele:
Neachitarea în totalitate a creanțelor înscrise la masa credală nu constituie un criteriu în sine obligatoriu pentru închiderea sau continuarea proceduriii, dispoziția în acest sens depinzând de măsura în care se justifică sau nu în mod obiectiv continuarea demersurilor specifice în vederea realizării scopului prevăzut de art.2 din Legea nr.85/2006.
În principiu, examinarea de către practicianul în insolvență a cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stări de insolvență cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a premiselor pentru angajarea răspunderii acestora în condițiile art.138, nu trebuie să constituie obiectul raportului final prevăzut de art.129, la sfârșitul procedurii insolvenței, ci al raportului prevăzut de art.20 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006, care se întocmește la începutul procedurii insolvenței. În cauză, examinarea privind aspectele arătate nu s-a realizat până la raportul final, astfel că se poate accepta completarea acestui raport cu datele care trebuiau să constituie obiectul raportului prevăzut de art.20 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006. Referitor la aspectele în discuție practicianul a inserat inițial în raportul final doar mențiunea în sensul că din documentele puse la dispoziție de debitor nu au reieșit fapte privind atragerea răspunderii patrimoniale prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006. Prin înscrisul denumit "completări la raportul final" (fila 62 din dosarul de fond vol.III) lichidatorul judiciar a admis precizările necesare în sensul prevăzut de art.20 alin.1 lit.b, astfel că nu se mai poate reține că în măsura posibilităților obiective existente, examinarea debitorului nu s-ar fi făcut în mod amănunțit, sau, cel puțin creditorul-recurent nu a fost în măsură să indice eventuale alte elemente care ar fi putut să fie examinate de către lichidator.
Dispozițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 nu distinge în sensul posibilității de autorizare a Comitetului creditorilor pentru formularea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale doar în cazul în care prin raportul prevăzut de art.20 alin.1 lit.b s-ar fi indicat premise exacte pentru formularea cererii respective, relevanță pentru întrunirea comitetului creditorilor în vederea discutării oportunității cererii de atragere a răspunderii patrimoniale având împrejurările enumerate în cuprinsul art.138 alin.3.
Potrivit încheierii de la 26.03.2007 din compunerea Comitetului creditorilor desemnat în cauză de către judecătorul sindic nu făcea parte și AVAS.
Prin urmare, AVAS nu era în măsură să solicite întrunirea Comitetului creditorilor potrivit art.17 alin.2 din Legea nr.85/2006 și nici nu a cerut schimbarea compunerii comitetului respectiv, neîntrunirea acestuia nefiind imputabilă lichidatorului în condițiile în care raportul final s-a comunicat creditorilor.
În procesul-verbal al adunării creditorilor de la 05.06.2008 lichidatorul a menționat în mod corect că nu s-a prezentat nici un creditor, și doar i s-au înaintat opiniile creditorilor Administrația Finanțelor Publice T M și AVAS privind oportunitatea unei cereri de atragere a răspunderii, fără să fi apreciat expres în sensul existenței unui vot majoritar pentru neformularea cererii, în condițiile în care a reținut neîntrunirea legală a adunării față de neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art.15 alin.1 și 2 din Legea nr.85/2006.
Oricum, în fapt, în condițiile în care AVAS nu era membru al Comitetului creditorilor și constituia doar un creditor minoritar în procedură, nu se dovedește că opinia sa în sensul oportunității formulări cererii de atragere a răspunderii ar fi putut deveni o hotărâre valabil adoptată a comitetului sau adunării creditorilor având în vedere opinia în sens contrar a creditorului majoritar, Administrația Finanțelor Publice T M, potrivit tabelului definitiv consolidat.
În consecință, obiecțiunile la raportul final au fost reținute în mod corect lipsite de scop practic și nefondate de către tribunal, sentința pronunțată în acest sens și cu privire la îndeplinirea cerințelor legale privind închiderea procedurii fiind temeinică și legală.
Având în vedere considerentele arătate Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va resping e recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.290 din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SOCIETATEA AGRICOLĂ SVT. prin lichidator, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, SOCIETATEA AGRICOLĂ SVT. prin administratorul special, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ T, SC CEREALE )., și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.Jud.
Tehnored.
17.12.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Teleorman
Președinte:
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Maria Cristina Scheaua, Aurică
