Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

(Nr. în format vechi 1352/2007)

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.130

Ședința publică din data de 29.01.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru

JUDECĂTOR 2: Elena Mincu

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ " G", împotriva sentinței comerciale nr.997/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta prin reprezentant G și intimata Administrația Finanțelor Publice Sector 4 prin consilier juridic cu delegație aflată la fila 43, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prin fax la data de 28.01.2008 intimata a transmis la dosar note scrise, în 2 exemplare, prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa conform disp. art.242 alin.2 pr.civ.

Recurenta, prin reprezentant, arată că nu mai are alte cereri de formulat, sau probe de administrat.

Intimata Sector 4, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurenta, prin reprezentant, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii.

Intimata Sector 4, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii.

CURTEA

Asupra cererii de recurs de față,

Deliberând constată că, prin sentința comercială nr.997/20.03.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei în contradictoriu cu pârâta -. Totodată s-a încheiat procedura insolvenței împotriva debitorului B în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 4

În motivarea soluției s-a reținut în esență că, lichidatorul judiciar nu a probat conform art.1169 Cod civil, faptele prevăzute de art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006 presupuse a fi fost invocate doar aspecte teoretice cu privire la antrenarea răspunderii prevăzute de art.138 precitat.

Altfel probele nu relevă că în patrimoniul debitoarei ar exista bunuri mobile și imobile pentru a fi valorificate în scopul acoperirii creanțelor înscrise în tabelul creditorilor și ca urmare, în baza art.131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii.

Împotriva sentinței precitate, a formulat recurs lichidatorul judiciar solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în parte în sensul admiterii cererii sale formulată în baza art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței pentru atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale

În motivarea cererii, recurentul consideră că, instanța de fond a procedat la soluționarea cererii formulată precitată, cu interpretarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă) când a reținut că nu s-a stabilit legătura de cauzalitate între faptele administratorului și ajungerea debitoarei în stare de insolvență.

Se susține că, probele relevă că mai multe categorii de obligații nu s-au vărsat la bugetul de stat la termenele prevăzute de lege și la acestea s-au adăugat dobânzi și penalitățile aferente, aspect ce constituie unul din motivele ce a condus la încetarea de plăți a societății debitoare. Ca urmare ar fi incidente dispozițiile art.138 alin.1 lit.a și d din Legea nr.85/2006 republicată, responsabilitatea faptelor revenind administratorului debitoarei care deși notificat nu a predat lichidatorului documentele contabile prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006.

Se mai arată că, s-a expus argumentele pentru care sunt întrunite elementele răspunderii patrimoniale, respectiv, prejudiciu, fapta ilictă, legătura de cauzalitate între cele două și de asemenea existența prezumției de culpă a administratorului.

Recurentul consideră că fapta ilicită rezultă din faptul că societatea debitoare prin administratorul ei nu a ținut contabilitatea în conformitate cu prevederile legale, fiind astfel îndeplinită astfel condiția prevăzută expres de lit.d) a art.137 din Legea nr.64/1995 republicată (respectiv Legea nr.85/2006, art.138 lit.d).

Din tabelul final consolidat al obligațiilor debitoarei, tabel necontestat rezultă existența unui prejudiciu cert cauzat bugetului de stat de către pârâți prin conducerea defectuoasă a societății.

Sub aspectul culpei se susține că deși izvorul răspunderii civile are sorginte atât delictuală cât și contractuală, în speță ar prevala calitatea de mandatar a reprezentanților societății, respectiv, răspunderea civilă contractuală în care caz, culpa este prezumată potrivit prevederilor art.1082 cod civil iar, răspunderea potrivit prevederilor art.1082 Cod civil trebuie prezumată, in abstracto, cu mai multă rigurozitate fiind făcută trimitere la prevederile art.11 al Legii nr.82/1991, art.72 din Legea nr.31/1990 republicată și art.1532-1533 Cod comercial.

Prin urmare, se susține că, s-a stabilit existența culpei pârâtei.

În fine probele ar releva desfășurarea unei activități nocive de către administratorul societății care a avut ca urmare încetarea de plăți și intrarea în faliment, Administrația Finanțelor Publice Sector 4 fiind prejudiciată prin neplata impozitelor și taxelor, dobânzilor și penalităților aferente.

Prin urmare acesta ar fi raportul de cauzalitate între faptele culpabile ale administratorului ce constau în neîndeplinirea obligațiilor legale (nerespectarea și neaplicarea legii) și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea societății în faliment.

Altminteri administratorul intimat nu ar fi probat contrariul.

S-a solicitat admiterea recursului cum a fost formulat.

În drept se invocă art.299 și următoarele Cod procedură civilă, art.1082 Cod civil, Legea nr.85/2006 și în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Cererea a fost timbrată cu suma de 20 RON taxă judiciară de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.

Intimata - a depus note scrise.

Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reține că recursul apare fondat pentru considerentele de mai jos.

Din raportul lichidatorului judiciar nr.2 depus pentru termenul de judecată de la 19.09.2006 și a completării acestuia rezultă incidența în cauză a prevederilor art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006.

Pe baza acestor probe lichidatorul judiciar a formulat cererea pentru antrenarea răspunderii intimatei - în temeiul art.138 lit.b și d din Legea nr.85/2006 și obligarea acesteia la suportarea pasivului societății debitoare în sumă de 99.849 lei RON conform tabelului definitiv consolidat al creanțelor aflat la dosar.

Din conținutul acestor rapoarte rezultă că debitoarea a folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul propriu în sensul că a desfășurat acte și fapte de comerț fără a plăti la bugetul de stat impozitele legale, fiind incidente prevederile art.138 lit.a din Legea nr.85/2006.

Tot astfel, probele ar releva că ultimul bilanț depus de debitoare este cel din 31.12.2001, ceea ce înseamnă că debitoarea nu a ținut contabilitatea în conformitate cu Legea nr.85/2006 - art.138 lit.

Ori față de aceste aspecte rezultate din rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar în baza rolului activ judecătorul sindic trebuia să pună în discuție completarea probatoriului pentru aflarea adevărului în cauză având în vedere că rapoartele precitate constituie premiza pentru atragerea răspunderii reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006.

Practic, s-a reținut posibila incidență a prevederilor art.138 lit.a și a art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 și pentru elucidarea acestor afirmații judecătorul sindic trebuia să solicite lichidatorului judiciar să completeze rapoartele sale inclusiv prin ordonarea unei expertize contabile pentru refacerea actelor contabile la zi și stabilirea cauzelor neplății datoriilor înregistrate de debitoare, a individualizării persoanelor vinovate și a descrierii faptelor în concret săvârșite de aceștia și implicit legătura de cauzalitate între cele două.

Din această perspectivă Curtea reține că tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cauzei și recursul apare fondat, în temeiul art.312 (1), 312 (3, 5), 315 Cod procedură civilă cu referire la art.304 pct.9 Cod procedură civilă urmând a admite recursul, a casa sentința comercială atacată și a trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării cauzei față de prevederile art.129 Cod procedură civilă se vor avea în vedere toate motivele de recurs și se vor administra în completare probele necesare lămuririi tuturor aspectelor pentru aflarea adevărului în cauză, inclusiv completarea rapoartelor de activitate potrivit cerințelor art.138 din Legea nr.85/2006 inclusiv prin efectuarea unei expertize de specialitate pentru refacerea documentelor contabile, stabilirea persoanelor vinovate pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 precitat, descrierea în concret a acestor fapte și individualizarea persoanelor responsabile de săvârșirea acestora precum și legătura de cauzalitate dintre cele două.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurenta Cabinet Individual de Insolvență " G" în calitate de lichidator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr.997/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele B, - și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B și în consecință:

Casează sentința comercială atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași in stanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.01.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red.Jud. - 31.01.2008

Tehnored. - 7.02.2008

Nr.ex.: 2

Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială

Președinte: - Judecător sindic

Președinte:Mihaela Ioana Barna Prisacaru
Judecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Elena Mincu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 130/2008. Curtea de Apel Bucuresti