Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1300/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr intern 1878/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1300

Ședința publică de la 02 decembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ruxandra Monica Duță

JUDECĂTOR 2: Mirela Polițeanu

JUDECĂTOR 3: Tatiana

Grefier -

***************

Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de creditoarea reclamantă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 B în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimata debitoare SC SRL B -, -, prin lichidator judiciar GRUP EXPERT și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, împotriva Sentinței comerciale nr.3382/02.09.2008 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin consilier juridic, care depune delegație, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează faptul că au fost depuse cu urmă de la tribunal dovezi de comunicare ale sentinței atacate, după care:

Având cuvântul pe eventuale cereri, reprezentantul recurentei susține că nu are cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în susținerea recursului.

Recurenta creditoare reclamantă, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la suportarea pasivului societății debitoare.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința comercială nr.3382 din 02.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată în baza articolului 138 din Legea nr.85/2006 de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, în contradictoriu cu pârâta și în baza articolului 131 din Legea nr.85/2006 s-a închis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC SRL, în contradictoriu cu creditoarele INSPECTORATUL TERITORIAL D E munca B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4. S-a dispus radierea societății debitoare din registrul comerțului.

Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin sentința comercială nr.4895/18.12.2007 Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în temeiul articolului 107 alin.1 raportat la articolul 32 alin.1 din Legea nr. 85/2006, a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei și că în raportul de activitate din 4.03.2008 lichidatorul judiciar a arătat că debitoarea nu are bunuri în patrimoniu și că nu poate formula un punct de vedere cu privire la cauzele falimentului întrucât nu i-au fost puse la dispoziție documentele de la articolul 28 din Legea nr.85/2006.

Reclamanta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 a solicitat autorizarea să introducă cererea prevăzută de articolul 138 din Legea nr.85/2006, cerere admisă de către instanță, iar prin acțiunea formulată de către creditoare s-a solicitat ca pasivul debitoarei să fie suportat de către pârâta în temeiul articolului 138 lit. "d" din lege. S-a mai reținut că cererea reclamantei a fost întemeiată pe textul de lege amintit fără să se facă dovada săvârșirii de către pârâtă a faptei respective și că pe lângă împrejurarea nedovedirii faptei care a fost invocată din punct de vedere teoretic, în cauză nu s-a arătat care este legătura de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență a debitoarei. În final s-a apreciat că se impune închiderea procedurii insolvenței întrucât din rapoartele lichidatorului și din înscrisurile din dosar a rezultat că debitoarea nu deține bunuri mobile și imobile în patrimoniu din a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele înscrise în tabelul creditorilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii pe care a formulat-o în baza articolului 138 lit."d" din legea nr. 85/2006.

În motivarea recursului se critică sentința primei instanțe care ar fi soluționat cererea creditoarei cu interpretarea greșită a legii și se arată că din actele cauzei a rezultat că mai multe obligații la bugetul de stat nu au fost respectate, că s-au acumulat debite, dobânzi și penalități de întârziere aferente și că aceasta constituie cu siguranță unul dintre motivele pentru care debitoarea a ajuns în stare de încetare de plăți. Se mai arată că fapta ilicită a pârâtei constă în neținerea contabilității în conformitate cu legea, prin nedepunerea documentelor contabile, realizându-se premisele eludării legii și că există un prejudiciu cert cauzat recurentei de către intimată prin conducerea defectuoasă a societății. Sub aspectul culpei se invocă teorii în legătură cu caracterul mandatului dat administratorului de către societate și se subliniază că singurul rezultat previzibil al atitudinii dezinteresate a administratorilor sau asociaților față de prevederile legale ce guvernează și reglementează desfășurarea activității unei societăți comerciale este falimentul acelei societăți.

În drept se invocă dispozițiile articolului 299 și următoarele Cod procedură civilă, articolului 1082 Cod civil, Legea nr.85/2006.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de hotărârea atacată și motivele de recurs invocate examinând cauza și sub toate aspectele potrivit cu articolul 3041Cod procedură civilă Curtea apreciază că recursul este nefondat, nu există nici unul dintre motivele prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă și nici alte motive de ordine publică astfel că în temeiul articolului 312 Cod procedură civilă urmează să îl respingă pentru următoarele considerentele:

Debitoarea SC SRL prin lichidatorul desemnat în urma dizolvării societății s-a adresat tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii de faliment sub forma procedurii simplificate arătând în esență că societatea a fost dizolvată, că nu deține bunuri sau disponibilități și că nu mai funcționează la sediul declarat. Lichidatorul a mai arătat că asociații nu au pus la dispoziție gestiunea societății conform dispozițiilor articolului 253 alin. 3 din Legea nr.31/1990 republicată.

În raportul nr.1 de activitate al lichidatorului judiciar, desemnat în cauză după admiterea cererii societății se învederează că nu au fost depuse documentele prevăzute la articolul 28 din Legea nr.85/2006, în condițiile articolului 33 și că nu au putut fi identificate nici bunurile societății ori cauzele care au condus la intrarea debitoarei în stare de insolvență, sau persoanele vinovate de aceasta.

Mai reține că pentru a se putea angaja răspunderea persoanelor prevăzute la articolul 138 din Legea nr.85/2006 pentru faptele enumerate limitativ de la lit. "a-g" din lege este necesar să se facă dovada existenței raportului de cauzalitate între fapta administratorului (ca în speța de față) sau a altor persoane prevăzute de lege și prejudiciu.

Reclamanta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 nu a dovedit care ar fi legătura de cauzalitate între nedepunerea documentelor cu evidența contabilă a societății și starea de insolvență a debitoarei pentru a se putea reține pretinsa răspundere a fostului administrator, respectiv a pârâtei.

Pentru a se putea face aplicarea dispozițiilor articolului 138 lit. "d" din Legea nr.85/2006 - cum se solicită prin cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtei - creditoarea ar fi trebuit să indice în concret, fapta intenționată a fostului administrator prin care a fost cauzată starea de insolvență a debitoarei.

Nu este suficient să se invoce condițiile favorabile pentru prejudicierea creditoarei în justificarea cererii de atragere a răspunderii pârâtei iar interpretarea dată de recurentă dispozițiilor articolului 138 lit."d" din Legea nr.85/2006 în sensul că prin acestea s-ar sancționa dezinteresul administratorului debitoarei în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății, se îndepărtează de chiar instituția răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a societății, interpretarea corectă fiind aceea că persoanele vizate de articolul 138 lit. "d" din lege pot răspunde pentru pasivul societății numai dacă este probată una dintre faptelelimitativenumerate de legiuitor și numai dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții ale angajării răspunderii civile.

Pentru considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile legale invocate și dispozițiile articolelor 1169 - 1170 Cod civil, Curtea în temeiul articolului 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul creditor ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr.3382 din 02.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA B, SC SRL -, CUI - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR GRUP EXPERT.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 decembrie 2008.

Președinte,

--- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red. Jud.

Tehnored.IN

2 ex

16.12.2008

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecătorul-sindic:

Președinte:Ruxandra Monica Duță
Judecători:Ruxandra Monica Duță, Mirela Polițeanu, Tatiana

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1300/2008. Curtea de Apel Bucuresti