Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1343/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 927/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1343
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Judecător - -
Grefier -
**********
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursurile formulate de recurentele creditoare reclamante DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 - membre în comitetul creditorilor, împotriva Sentinței comerciale nr.1153 din data de 02.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât și intimata debitoare SC IMPORT EXPORT SRL prin lichidator judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentele prin consilier juridic, care depune delegație la dosar și consilier juridic, care depune delegație, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 depus la dosar adresă și înscrisuri în anexă, în trei exemplare, din care rezultă că autoturismele aflate în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, respectiv marca W, serie motor - și respectiv marca, serie motor - figurează înmatriculate pe numele societății debitoare, după care:
Curtea comunică recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 o copie a înscrisului depus la dosar și acordă părților cuvântul pe eventuale cereri.
Reprezentanții părților susțin că nu au cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Recurenta creditoare reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 - membru în comitetul creditorilor, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului,
subliniind faptul că cele trei autoturisme figurează pe numele societății debitoare.
Recurenta creditoare reclamantă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 - membru în comitetul creditorilor, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA,
Asupra recursurilor comerciale de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1153 din data de 02.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- a fost respinsă cererea formulată de Comitetul Creditorilor format din ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 și DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1, în contradictoriu cu pârâtul, ca nefondată și a fost închisă procedura insolvenței față de debitoarea SC IMPORT EXPORT SRL. S-a dispus radierea societății debitoare din registrul comerțului.
Judecătorul-sindic a reținut că, prin sentința comercială nr.1919 din 21.04.2008, s-a deschis procedura simplificată a falimentului față de debitoare, iar la termenul de judecată din 17.11.2008 a fost autorizat Comitetul Creditorilor să formuleze cerere de atragere răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei.
În ceea ce privește această cerere, instanța de fond a apreciat că nu este dovedită întrucât Comitetul Creditorilor nu a administrat probe din care să rezulte că pârâtul a valorificat bunurile societății în interes propriu.
Împrejurarea că în patrimoniul debitoarei ar fi existat trei autoturisme care nu au fost identificate pentru a putea fi valorificate nu este de natură a atrage automat răspunderea pârâtului, ci petenta trebuia să dovedească faptul că din această cauză societatea a ajuns în insolvență.
Nu s-a reținut de către instanța de fond nici incidența dispozițiilor articolului 138 lit. d din lege.
Întrucât s-a stabilit că debitoarea nu mai are bunuri în patrimoniu a căror valorificare să asigure recuperarea creanțelor, judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii falimentului, în conformitate cu dispozițiile articolului 131 din lege și radierea societății debitoare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs creditorii DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 - membru în comitetul creditorilor și recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1- membru în comitetul creditorilor.
Prin recursul declarat de recurenta Sector 1 s-a solicitat casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului la instanța de fond în vederea continuării procedurii falimentului pentru valorificarea bunurilor ce aparțin SC IMPORT EXPORT SRL.
S-a arătat că instanța de fond a dispus în mod nelegal închiderea procedurii întrucât societatea debitoare figura în evidențele fiscale cu 3 autoturisme, iar Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a comunicat faptul că autoturismele marca VW, respectiv autoturismul marca Serie de motor - figurează înmatriculată în evidențele sale.
Prin urmare, lichidatorul judiciar avea obligația să emită o nouă adresă către Serviciul Public Comunitar prin care se solicită darea în consens a autovehiculelor, respectiv oprirea acestora în trafic. Scopul procedurii de insolvență, astfel cum este reglementat de Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările ulterioare, este instituirea unei practici colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat într-o atare stare juridică.
Procedura falimentului este o procedură de insolvență concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului. Or, atâta timp cât în patrimoniul IMPORT EXPORT L au rămas bunuri impozabile care puteau fi valorificate, este evident că instanța judecătorească de fond era datoare să facă o aplicare întocmai a dispozițiilor Legii nr. 85/2006, luând în considerare această stare de fapt și de drept, cu consecințele legale corespunzătoare.
Recurenta a solicitat casarea sentinței comerciale atacate și trimiterea dosarului la instanța de fond în vederea continuării procedurii falimentului pentru valorificarea bunurilor debitoarei.
În motivele de recurs formulate de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 s-a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (articolul 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
S-a învederat că administratorul debitoarei nu a predat actele contabile ale societății aflată în faliment astfel că instanța de judecată, lichidatorul judiciar și creditorii nu au putut cunoaște și verifica legalitatea plăților și operațiunilor desfășurate de acesta.
De asemenea, societatea debitoare figurează .ă cu trei autoturisme care nu au fost identificate în fapt și pentru care nu s-au predat actele în vederea valorificării lor, astfel încât recurenta a apreciat că administratorul a folosit bunurile și disponibilitățile bănești ale societății pentru satisfacerea propriilor interese.
Din anul 2004 reprezentanții societății debitoare nu au mai întocmit nici o situație financiar contabilă, de unde rezultă prezumția favorizării stării de insolvență a societății, prin ascunderea unor active sau părți din acestea față de creditori.
Ambele recursului sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform articolului 229 Cod procedură fiscală.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de recurs formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 B, Curtea constată că din raportul întocmit de lichidatorul judiciar privind închiderea procedurii de lichidare a debitoarei, depus la dosarul de fond la data de 17.11.2008, rezultă că societatea debitoare figurează în evidențele fiscale cu mai multe mijloace de transport, iar în vederea identificării acestora lichidatorul judiciar s-a adresat de Poliție Rutieră pentru oprirea în trafic a acestor mijloace de transport și anunțarea lichidatorului judiciar.
Conform raportului, trei autoturisme au fost date în consemn agenților de poliție rutieră, urmând ca lichidatorul să fie informat în cazul depistării lor în trafic. Pentru celelalte două autoturisme Wolksvagen nu s-au putut întreprinde măsuri întrucât datele de identificare au fost insuficiente.
Până la data întocmirii raportului nu au fost identificate în fapt aceste mijloace de transport și nici alte bunuri aparținând societății debitoare.
În consecință, Curtea apreciază că în mod corect judecătorul-sindic a constatat că nu există bunuri în averea debitorului și că nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Împrejurarea că autoturismele cu care debitoarea figurează .ă în evidențele fiscale nu au putut fi identificate, cu toate eforturile depuse în acest sens de lichidatorul judiciar, nu poate determina continuarea procedurii întrucât aceasta s-ar putea prelungi pe o perioadă îndelungată de timp, cu un rezultat nesigur în ceea ce privește valorificarea bunurilor debitoarei, contravenind astfel principiului soluționării cu celeritate a cauzelor în materie comercială.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 - membru în comitetul creditorilor.
Referitor la recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1- membru în comitetul creditorilor, Curtea reține următoarele:
Prevederile articolului 138 din Legea nr.85/2006 nu instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere pentru organele de conducere ale debitoarei, sarcina probei revenind celui care solicită atragerea răspunderii.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că fapta nedepunerii declarației privind obligațiile de plată la bugetul statului și a raportărilor contabile a provocat insolvența debitoarei.
De asemenea, nerespectarea dispozițiilor articolului 27 din Legea procedurii insolvenței nu poate conduce automat la atragerea răspunderii conform articolului 138 din lege, fapta prevăzută la lit. c impunând dovedirea continuării activității în interesul personal al administratorului.
Curtea mai reține că răspunderea administratorului este contractuală numai în raporturile acestuia cu societatea, iar angajarea răspunderii în condițiile articolului 138 din Legea nr. 85/2006 are o natură delictuală, cu un caracter special.
În cauză nu s-a făcut dovada săvârșirii unor fapte culpabile de către administrator și a legăturii de cauzalitate între acestea și declanșarea stării de insolvență a societății.
Împrejurarea că autoturismele aflate în patrimoniul societății nu au putut fi identificate nu conduce la atragerea răspunderii intimatei în conformitate c prevederile articolului 138 din Legea nr.85/2006, întrucât recurenta nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.
Față de aceste considerente, apreciind că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, Curtea, în baza articolului 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenta creditoare reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1 - membru în comitetul creditorilor și recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1- membru în comitetul creditorilor, împotriva sentinței comerciale nr. 1153 din data de 02.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, intimata debitoare SC IMPORT EXPORT SRL prin lichidator judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, --- - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.Jud.
Tehnored.
ex.2/30.10.2009
.
Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
