Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1359/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1359
Ședința publică de la 26.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Izabela Dolache
JUDECĂTOR 3: Alina Pănescu
GREFIER: - -
======
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 3 în calitate de Președinte al Comitetului Creditorilor debitoarei SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1024 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât G și intimata debitoarei SC SRL prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ " ".
La apelul nominal,făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a învederat că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei deși, a fost legal citată cu această mențiune, conform dispozițiilor date prin rezoluția de primire a recursului.
S-a mai învederat totodată, că intimatul pârât a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare.
Curtea din oficiu, invocă excepția de netimbrare a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea, înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București, creditoarea reclamantă CEC - Sucursala Municipiului Bas olicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL, invocând o creanță certă lichidă și exigibilă în cuantum de 160 169 lei, reprezentând contravaloare credit, dobânzi restante și penalizatoare, neachitate la scadență de către debitoare ca urmare a stării de insolvență.
Cererea s-a întemeiat în drept pe dispozițiile art.24 și 29 din Legea 64/1995 debitoarea a formulat contestație, în conformitate cu dispozițiile art.38 alin.3 din lege, susținând că nu se află în încetare de plăți.
Prin sentința comercială nr.2033/25.10.2005, Tribunalul Bucureștia respins contestația debitoarei, a admis cererea formulată de către creditoare; în temeiul art.38 alin.5 din Legea 64/1995 a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului; a desemnat administrator judiciar.
Prin sentința comercială nr.2216/26.09.2006 pronunțată de Tribunalul București, în temeiul art.107 alin.1 lit. lit. b și c din Legea 85/2006 s-a dispus intrarea în faliment prin procedura generală; în temeiul art.107 alin.2 din lege s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei și s-a dispus dizolvarea acesteia; s-a desemnat lichidator judiciar.
Lichidatorul judiciar, prin raportul de activitate nr.13 depus la termenul din 03.10.2007 a identificat ca principale cauze ale insolvenței demolarea construcțiilor puncte de lucru aparținând debitoarei, fapt ce a determinat încetarea activității cu consecința imposibilități de amortizare a investițiilor; lichidatorul judiciar a arătat ca nu sunt întrunite cerințele art.138 alin.1 lit. a - g din lege astfel ca nu formulează cerere de atragere a răspunderii patrimoniale.
Instanța a admis cererea formulată de către comitetul creditorilor, autorizând comitetul să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale prin cererea depusă la termenul din 02.02.2009 acesta solicitând,în temeiul art.138 alin.1 lit.c și d din lege obligarea pârâtului G, în calitate de asociat unic și administrator la suportarea pasivului debitoarei.
În motivarea cererii s-a susținut că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația legală de întocmire a contabilității în conformitate cu lege, ultima înregistrare contabilă fiind efectuată în anul 2002; listele creditorilor sunt incomplete, necuprinzând adresele acestora iar lista bunurilor societății nu poartă semnătura administratorului; din înregistrările contabile a rezultat că administratorul nu a manifestat diligență în recuperarea creanțelor societății agravând starea de insolvență.
Prin sentința comercială nr.1024/24.02.2009, Tribunalul Bucureștia respins ca nefondată cererea comitetului creditorilor, formulată prin creditorul Administrația Finanțelor Publice sector 3.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că faptele prevăzute de art.138 alin.1 lit. a - g din lege sunt expres și limitativ prevăzute de lege, din cuprinsul textului rezultând ca atragerea răspunderii patrimoniale este justificată numai în situațiile în care se probează cauzarea prin faptele limitativ prevăzute de lege a stării de insolvență.
S-a reținut că prin cererea formulată, comitetul creditorilor s-a limitat la afirmații generice referitoare la continuarea activității în interes personal cât și la dezinteresul manifestat de către pârât față de respectarea dispozițiilor legale cerute pentru o bună funcționare a societății comerciale.
De asemenea, s-a apreciat că, în condițiile prevăzute de art.138 din lege, faptele pentru care se atrage răspunderea patrimonială sunt anterioare declanșări procedurii, nedepunerea la dosar a actelor cerute în condițiile art.28 din lege nefiind de natură a determina apariția stării de insolvență, fiind o faptă ulterioară nu numai instalării insolvenței ci și a declanșării procedurii.
A mai reținut instanța,față de cele cuprinse în raportul lichidatorului judiciar, că nu neîntocmirea evidențelor contabile aferente anilor 2002 și 2003 a determinat starea de insolvență ci aspecte de natură extrinsecă culpei asociatului administrator.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice sector 3, în calitate de creditoare reclamantă invocând motive de nelegalitate și netemeinicie circumscrise dispozițiilor art. 304 pct. 9 pr.civ.
S-a susținut ca în mod greșit instanța a apreciat ca irelevant faptul nedepunerii la dosarul cauzei a documentelor prevăzute de art. 28 din lege, neîndeplinirea acestei obligații creând prezumția neîntocmirii contabilității în conformitate cu legea.
S-a învederat că, nejustificat instanța nu a supus analizei, din perspectiva dispozițiilor art.138 din lege cele cuprinse în rapoartele de activitate întocmite de către lichidatorul judiciar, din care rezulta că acesta s-a aflat în imposibilitate de a contacta toți creditorii societăți ca urmare a întocmirii incomplete a listelor de către pârât; faptul ca lichidatorul judiciar a fost împiedicat a verifica modalitatea de înregistrare a operațiunilor contabile precum și legalitatea acestora ca urmare a nedepuneri situațiilor fiscale aferente anilor 2002 și 2003.
Prin rezoluție de primire s-a stabilit în sarcina recurentei taxă judiciară de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0, 15 lei fiind citată cu această mențiune pentru termenul din 26.10.2009.
Asupra excepției de netimbrare:
Potrivit art. 16 alin. 1 și 3 raportat la art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006, președintele comitetului creditorilor acționează în temeiul unui mandat legal confirmat prin încheierea de autorizare dată de judecătorul sindic, cu consecința individualizării persoanei acestuia în vederea îndeplinirii tuturor actelor procedurale.
Cu respectarea principiului certitudinii, reține că practica judiciară este în sensul recunoașterii calității procesuale active, oricărui creditor participant la procedură, numai în situații de excepție, în care nu există desemnat un comitet al creditorilor, dacă acesta, deși constituit nu a solicitat autorizarea sau în situația în care, în mod obiectiv, nu se poate constitui un comitet al creditorilor în condițiile art. 16 din lege.
În cauza dedusă judecății, s-a constituit un comitet al creditorilor fiind desemnat ca președinte în condițiile art. 16 alin.3 din lege, Administrația Finanțelor Publice sector 3, acesta formulând cererea de atragere a răspunderii patrimoniale la data de 02.02.2009, în temeiul mandatului acordat.
În aceste condiții, deși în cererea de recurs s-a omis a se menționa calitatea de președinte a comitetului creditorilor, precizându-se doar calitatea de creditor reclamant, instanța a apreciat că aceasta a fost formulată în considerarea mandatului legal acordat, astfel ca a stabilit în sarcina recurentei comitetul creditorilor obligația achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, fiind citată Administrația Finanțelor Publice în calitate de președinte al Comitetului Creditorilor cu această mențiune, pentru termenul din 26.10.2009.
Cu privire la obligarea președintelui Comitetului Creditorilor la achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în situația în care această calitate este deținută de o instituție publică care beneficiază de scutire în conformitate cu art. 17 din Legea 146/1997 și art.1 alin.2 OG 32/1995, apreciază se datorează taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dispozițiile amintite, de strictă interpretare și aplicare, privind exclusiv cererile formulate în nume propriu.
În consecință, întrucât recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în temeiul art.20 alin.3 din Legea 146/1997 și art.9 alin.2 din OG 32/1995 va admite excepția și va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE:
Admite excepția de netimbrare.
Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 3 în calitate de Președinte al Comitetului Creditorilor debitoarei SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1024 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât G și intimata debitoarei SC SRL prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ " ".
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 30.10.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Izabela Dolache, Alina Pănescu
