Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1401/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr intern 1275/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1401

Ședința publică de la 03 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ruxandra Monica Duță

JUDECĂTOR 2: Mirela Polițeanu

JUDECĂTOR 3: Tatiana

Grefier -

*************

Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL B împotriva Sentinței comerciale nr.1737/24.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu.

La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu se prezintă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că în cauză a fost solicitată judecarea în lipsă, după care:

Curtea, nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare conform art.242 Cod procedură civilă, a cărei aplicare a fost solicitată.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința comercială nr. 1737 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată în baza articolului 138 din Legea nr.85/2006 de către lichidatorul judiciar în contradictoriu cu pârâtul.

Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin sentința comercială nr. 554 din 20.02.2007 s-a dispus în temeiul articolului 54 alineat 5 raportat la articolul 107 alineat 1 litera "D" din Legea nr. 85/2006 intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului SC SRL și că la data de 25.09.2007 lichidatorul judiciar desemnat în cauză a solicitat instanței ca pasivul debitoarei să fie suportat de către pârâtul în baza articolului 138 literele "d și e" din Legea nr. 85/2006.

În motivarea cererii s-a făcut referire la faptul că lichidatorul nu a putut lua legătura cu nici un reprezentant al debitoarei, că la sediul social nu a fost găsită nici o persoană și că pârâtul nu ar fi desfășurat o activitate corespunzătoare funcțiilor sale. S-a mai susținut în cererea de atragere a răspunderii că debitoarea figurează în evidentă cu nouămijloace de transport, că ele nu au fost puse la dispoziția lichidatorului și că devin incidente dispozițiile articolului 138 litera "e" din Legea nr.85/2006.

În continuare tribunalul a reținut că cererea a fost întemeiată pe dispozițiile articolului 138 literele "d și e" din lege fără să se facă dovada săvârșirii de către pârât a faptelor respective, că lichidatorul judiciar se rezumă în general la invocarea unor aspecte teoretice privind atragerea răspunderii patrimoniale și că ar fi trebuit să se poată reține că insolvența a fost determinată în tot sau în parte de fapta ilicită a persoanei împotriva căreia este exercitată acțiunea în răspundere civilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs lichidatorul judiciar care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii formulată în baza articolului 138 literele "a,c,d și e" din Legea nr.85/2006.

În motivarea recursului se arată că pentru nepredarea de către pârât a documentelor contabile ale debitoarei în condițiile articolului 28 din Legea nr.85/2006 devin incidente dispozițiile articolului 138 litera "d" din lege, că administratorul nu a înțeles să pună la dispoziție toată evidența financiară a societății, toate bunurile și situația cu bunurile deja valorificate și că își găsesc incidența în cauză și ale dispozițiile articolului 272 punctul 2 din Legea nr.31/1990 și articolului 214 din Codul penal. Se mai arată că fostul administrator al debitoarei nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea și că singurul rezultat previzibil al acestei atitudini de dezinteres față de prevederile legale ce guvernează și reglementează desfășurarea activității unei societăți comerciale, este falimentul acelei societăți.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de hotărârea atacată și motivele de recurs invocate, examinând cauza și sub toate aspectele potrivit cu articolul 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, nu există nici un motiv prevăzut de articolul 304 Cod procedură civilă și nici alt motiv de ordine publică astfel că în temeiul articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:

Lichidatorul judiciar desemnat în cauză a formulat cerere de atragere a răspunderii personal patrimonială a administratorului societății debitoare în considerarea dispozițiilor articolului 138 literele "a,c,d și e" din Legea nr.85/2006. Pentru aceasta a apreciat că valorificarea unor mijloace de transport ale SC SRL neînsoțită de acte doveditoare, nepredarea întregii gestiuni a debitoarei și omisiunea prezentării la dosarul de faliment a actelor indicate de articolul 28 din Legea nr.85/2006 se încadrează în ipotezele avute în vedere de legiuitor pentru sancționarea persoanelor considerate răspunzătoare pentru starea de insolvență a debitoarei.

Reține că răspunderea persoanelor vizate de articolul 138 din Legea nr.85/2006 poate fi angajată numai atunci când se probează una dintre faptele limitativ enumerate de legiuitor și numai dacă sunt îndeplinite în speță condițiile atragerii răspunderii civile. În legătură cu faptele invocate de către lichidatorul judiciar reține că s-au făcut aprecieri subiective în vederea încadrării lor în textele de lege invocate deși nici una dintre ipotezele legale vizate nu sancționează omisiunea înaintării întregii evidențe contabile a societății ori faptul nedepunerii de acte la dosar în termenul legal.

În cauză trebuiau precizate în concret modalitatea prin care au fost însușite sumele de bani obținute în urma vânzării autoturismelor debitoarei, în ce a constat interesul personal al administratorului care ar fi dispus continuarea unei activități ce ducea la încetare de plăți și despre ce anume activitate este vorba. În cererea de atragere a răspunderii personal patrimoniale a pârâtului nu a fost specificat textul de lege care sancționează omisiunea prezentării întregii gestiuni a societății. Se fac trimiteri la Codul penal, la dispozițiile Legii societăților comerciale și apoi la prevederile articolului 138 literele "d și e" din Legea nr.85/2006.

Afirmațiile lichidatorului în sensul că ar fi întrunite în speță cerințele articolului 138 literele "a,c,d și e" din Legea nr.85/2006 coroborate cu dispozițiile articolelor 998 - 999 cod civil nu se sprijină pe un material probator concludent. De altfel nu au fost făcute referiri în concret la raportul de cauzalitate dintre faptele pretinse și starea de insolvență a debitoarei.

Pentru cele expuse, având în vedere dispozițiile legale invocate și articolele1169-1170 Cod civil, Curtea în temeiul articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL împotriva Sentinței comerciale nr.1737/24.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 3 2009.

Președinte,

--- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

10.11.2009

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător - sindic:

Președinte:Ruxandra Monica Duță
Judecători:Ruxandra Monica Duță, Mirela Polițeanu, Tatiana

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1401/2009. Curtea de Apel Bucuresti