Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Sentința 173/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2829
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 173/R/COM
Ședința publică din 21 februarie 2008
Completul de judecată compus din
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Nicolae Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței comerciale nr. 545/27.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL T, lichidatorul judiciar, creditoarea intimată Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și administratorul social, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere,
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în baza art. 242 Cod procedură civilă, de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 545/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâtului. S-a închis procedura insolvenței față de debitoarea - SRL
În considerentele sentinței judecătorul sindic a apreciat că cererea nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Pârâtul nu se face vinovat de ajungerea debitoarei în încetare de plăți deoarece nu a mai condus activitatea acesteia, întrucât, deși teoretic neînlocuit din calitatea de administrator al societății, pârâtul a avut convingerea că i s-au ridicat atribuțiile de conducere deținute în cadrul acesteia. Hotărârea AGA din 11.05.2000 este clară în acest sens, asociații societății au decis să încredințeze conducerea acesteia altor două persoane, eliberându-l din funcția de director pe pârât.
Estea adevărat că acesta avea și calitatea de administrator social, consemnată în evidențele Registrului Comerțului și nu a urmărit radierea acestei mențiuni, dar, pe de o parte, înscrierile în registrul comerțului se fac pentru opozabilitatea față de terți și nu reflectă întotdeauna, din neglijența asociaților și administratorilor societății comerciale, starea de fapt reală din cadrul persoanelor juridice, iar, pe de altă parte, rezultă din actele depuse că pârâtul a fost înlocuit din funcția de conducere pe care o deținea.
Nu s-a probat că acesta a efectuat acte de administrare a societății ulterior acestei date și nici că, prin faptele sale, a condus societatea în stare de insolvență.
Ori, răspunderea patrimonială specială prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006 este subsidiară și limitată și are natura delictual-comercială, putând fi antrenată doar în prezența culpei care, în speță, nu se dovedește.
Nu se face nici o probă din care să rezulte că în conduita pârâtului se regăsește vreuna din faptele expres și limitativ prevăzute de lege pentru a-i fi angajată răspunderea patrimonială, fapte care să fi condus la starea de insolvență a debitoarei.
În consecință, judecătorul sindic a apreciat că nu se impune, în ceea ce-l privește pe pârâtul, aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, astfel că a respins cererea formulată în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Finanțelor Publice T solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul angajării răspunderii patrimoniale a administratorului societății falite arătând în motivare că deschiderea procedurii s-a dispus la cererea recurentei iar în raportul final al lichidatorului se solicită antrenarea răspunderii administratorului societății debitoare pe temeiurile prev. de art. 138 lit. c și d din Legea nr. 85/2006, și anume pentru faptul de a nu se fi ținut contabilitatea potrivit legii, iar pe de altă parte pentru faptul că administratorul a dispus în interes personal continuarea activității societății comerciale deși această activitate conducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți. Pentru aceste motive lichidatorul judiciar a formulat, totodată, o cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului cerere respinsă în mod neîntemeiat de către judecătorul-sindic.
În cauză nu s-au formulat întâmpinări de către celelalte părți
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurentă și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat.
Singurele critici aduse de creditoarea Autoritatea Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Finanțelor Publice T sentinței civile nr. 549/27.09.2007 se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include între titularii acțiunii în răspundere civilă și creditorii, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.
Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 549/27.09.2007, Curtea constată că recursul formulat de creditoarea T nu poate fi primit, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței comerciale nr. 545/27.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr.
GREFIER,
Red../19.03.2008
Dact. / 24.03.2008/2 ex.
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Nicolae Cătălin
