Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 175/2008. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-

Dosar nr- Decizia nr.175/2008

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008

PREȘEDINTE: Claudia Popescu judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

- - - - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinței civile nr.312 din 9 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137).

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns av. pentru recurenta-pârâtă și consilier juridic pentru intimata-lichidator Expert

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Părțile arată că nu mai au cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.

Apărătoarea recurentei-pârâte solicită admiterea recursului întrucât consideră că instanța de fond în mod greșit a obligat pârâta la achitarea sumei de 21.010,651 RON reprezentând bunuri negăsite de lichidatorul judiciar în societatea recurentă.

Susține că pârâta nu se face vinovată de însușirea bunurilor de care se face vorbire în acțiune, întrucât acestea au fost distruse în totalitate și au fost casate la 30.11.2005, ca urmare a inundațiilor ce au avut loc în acea perioadă în comuna, județul

Menționează că legea contabilității nu prevede documente speciale pentru bunurile distruse, în aceste cazuri se întocmesc doar note și bilanțuri contabile și, dealtfel, a depus bilanțuri contabile la 31.12.2005, respectiv 31.06.2006. Susține că, din analiza bilanțurilor, se poate observa că bunurile distruse sunt trecute la categoria imobilizări corporale, iar la 31.12.2005 acestea nu mai existau.

Consideră că lichidatorul pretinde în mod nejustificat contravaloarea acestor bunuri iar acestea, fiind înregistrate la finanțe, se puteau găsi dacă ar fi fost căutate.

Susține că lichidatorul este de rea-credință, suma nefiind foarte mare și nu înțelege de ce acesta insistă în achitarea sumei.

Consideră că, în speță, nu este îndeplinită condiția prevăzută de art.138 al.1 lit. a din Legea nr.85/2006.

În concluzie, solicită admiterea recursului iar pe fond, respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei-lichidator precizează că art.138 al.1 lit. a din Legea nr.85/2006 nu se referă doar la bunurile mobile și imobile, ci și la creanțe, pe care debitoarea nu le-a încasat, în speță fiind vorba de o sumă de aprox. 65.000.000 ROL.

Susține că bunurile pretins a fi distruse au fost folosite de către recurenta-pârâtă în nume propriu, deci creanțele există, la dosar existând depuse de către debitoare originalele înscrisurilor, iar bunurile au fost casate și nu există înregistrări că ar fi fost transferate.

În replică, apărătoarea recurentei-pârâte arată că la instanța de fond nu s-a solicitat achitarea sumei de 65.000.000 ROL.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului comercial d e față, declarat în termen și legal timbrat, de către, împotriva sentinței civile nr. 312/09 august 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, reține următoarele:

Prin sentința de mai sus, a fost admisă acțiunea formulată de B, prin lichidatorul judiciar Expert B, în contradictoriu cu pârâta .

Aceasta din urmă a fost obligată să plătească în contul de avere al debitoarei - falite, L B, suma de 21.010,651 RON, reprezentând pasiv rămas neacoperit.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 251/18 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei, L B, iar prin sentința civilă nr. 38/29 ianuarie 2007, s- deschis procedura falimentului, numindu-se lichidator - judiciar Expert

Pârâta, în calitate de administrator statutar al debitoarei nu și-a îndeplinit obligația de prezentare documentelor prevăzute de Legea nr. 85/2006, către lichidatorul - judiciar, deși fost notificată de mai multe ori.

Întrucât la sediul debitoarei nu a fost găsit nici un pentru a fi valorificat, în vederea acoperirii pasivului, documentele contabile au fost solicitate de la Administrația Finanțelor Publice

Din balanța de verificare sintetică, încheiată până la data de 30 iunie 2005, a rezultat faptul că debitoarea avea active corporale și disponibilități în conturi bancare, în sumă de 21.010,651 lei.

Întrucât pârâta nu a oferit nici informație despre aceste bunuri, instanța de fond a reținut că pârâta le-a ascuns, ori le- folosit în interesul său ori a altor persoane.

Fiind îndeplinite dispozițiile art. 138 al. l lit. a din Legea nr. 85/2006, instanța a admis acțiunea așa cum s-a arătat mai sus.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta, care a arătat că nu s-a prezentat în instanță, din motive de sănătate, iar bunurile societății au fost distruse în totalitate și apoi casate, la data de 30 septembrie 2005, ca urmare a inundațiilor ce au avut loc în acea perioadă în comuna, județul

Casarea bunurilor a fost menționată în procesele - verbale de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe și de clasare unor bunuri, operațiuni care s-a reflectat în balanța contabilă a lunii noiembrie 2005, precum și în Bilanțul contabil prescurtat, depus la Administrația Finanțelor Publice B, sub nr. 4659/15 august 2006.

Întrucât nu se face vinovată de însușirea bunurilor, recurenta solicitat, admiterea recursului, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare.

Curtea de apel analizând sentința civilă nr. 312/09 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în raport cu motivele de recurs invocate și din oficiu, urmează reține că aceasta este legală și temeinică, recursul declarat fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a analizat judicios actele și lucrările dosarului, reținând în mod corect că în speță sunt îndeplinite dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, pentru ca pârâta să suporte din averea personală, pasivul rămas neacoperit al debitoarei falite, L

Potrivit acestui text, la cererea administratorului/lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere, dacă au folosit bunurile sau creditele debitoarei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.

În speță, deși procedura insolvenței L B,fost deschisă la data de 18 septembrie 2006, prin sentința civilă nr. 251,la cererea administratorului judiciar desemnat, recurenta, în calitate de administrator statutar nu a depus nici un act, așa cum prevăd dispozițiile art. 35 din Legea nr. 85/2006.

De altfel, recurenta nu s-a prezentat la nici un termen în fața primei instanțe, deși a fost legal citată, astfel că nu a administrat nici o probă în combaterea cererii formulate de către lichidatorul judiciar.

În recurs, aceasta a depus mai multe acte, printre care copie unor procese - verbale încheiate la 30 noiembrie 2005, de scoatere din funcțiune unor mijloace fixe și de declasare a unor bunuri material, distruse de inundațiile care s-au produs în comuna, județul

În aceste procese verbale s-a făcut mențiunea că respectivele bunuri, (minigater, color, rindea, centrală, mobilă etc.) erau depozitate în locuința numitei, unde societatea - falită, urma să-și deschidă un punct de lucru.

Cu aceste procese - verbale, recurenta nu a făcut însă dovada tuturor bunurilor înregistrate în contabilitate, astfel că respectivele casări nu duc la înlăturarea răspunderii recurentei, în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.

În plus, recurenta nu a depus diligențe pentru încasarea prețului mărfurilor livrate, în contul 411 fiind menționați clienți neîncasați în sumă de 65.443,0243 lei, prin această faptă fiind avantajate terțe persoane.

Mai mult, potrivit ultimei balanțe depuse, activele societății falite, înregistrau și mijloace de transport care nu au fost predate lichidatorului judiciar.

În concluzie, fiind îndeplinite dispozițiile art. 138 al. l lit. a din Legea nr. 85/2006, în sensul că recurenta folosit bunurile societății falite în folosul propriu, sau în cel al unei alte persoane, în mod legal a fost obligată prin sentința recurată, la suportarea pasivului neacoperit.

Neexistând așadar motive care să ducă la casarea ori modificarea sentinței, curtea de apel urmează a respinge recursul declarat ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art. 312 cu referire la art. 304 Cod procedură civilă și art. 8 din Legea nr. 85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul promovat de recurenta - pârâtă cu domiciliul în B, str. - cel. 11,. A,. 22, județul B, împotriva sentinței civile nr.312 din 9 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă cu sediul în B, str. -. 151,. B,. 34, județul B - prin lichidator - judiciarEXPERT L Bcu sediul în-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,26 februarie 2008.

PREȘEDINTE: Claudia Popescu

- -

JUDECĂTOR 2: Aurelia Saftiuc

- -

JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan

- -

GREFIER,

- -

Red.

Red.

Tehnored. 2 ex. 20/20 martie 2008

Președinte:Claudia Popescu
Judecători:Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc, Lăcrămioara Moglan

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 175/2008. Curtea de Apel Bacau