Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 177/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 177/
Ședința publică de la 07 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de către petenta ORGANIZAȚIA DE PENTRU - 1, cu sediul în comuna, județul G, împotriva încheierii din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (număr în format vechi 38/LJ/2006), în contradictoriu cu intimatele creditoare AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ G, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, intimata debitoare, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, având ca obiect Legea nr. 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta petentă prin reprezentant legal G și prin avocat și pentru intimata creditoare B consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită potrivit dispozițiilor și ale dreptului comun.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la al patrulea termen de judecată, lipsesc relațiile solicitate lichidatorului judiciar, după care:
Curtea constată lipsa înscrisurilor solicitate lichidatorului judiciar.
Apărătorul recurentei petente depune întregul dosar cu înscrisurile solicitate, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, privind dovada legalei înregistrări, fără a mai avea alte copii.
Instanța, verificând dosarul depus, constată că din actul adițional la actul constitutiv terenul organizației are o suprafață de 947 ha teren agricol.
În sală se prezintă și răspunde lichidatorul, prin reprezentant, care depune, din actele solicitate, procesul-verbal de sechestru despre care a făcut vorbire, arătând că nu deține alte înscrisuri, că nu are cunoștință și nu poate face rost de sentința nr. 603/10.06.1996 a Judecătoriei Tg. B, solicitând termen pentru aod epune.
Curtea aduce la cunoștința lichidatorului faptul că s-a făcut dovada legalei înregistrări în registrul constitutiv al organizațiilor, potrivit Ordinului nr. 120/13.12.2006 eliberat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu copie de pe certificatul de înregistrare fiscală și dovada înregistrării în registru sub nr. 186/13.12.2006.
Lichidatorul judiciar solicită înmânarea unui exemplar de pe actele depuse și, întrebat fiind, arată că nu deține copii de pe toate titlurile de proprietate, nereușind să intre în posesia tuturor înscrisurilor.
Curtea, verificând actele depuse de reprezentantul lichidatorului, - constată că, din actele solicitate, s-a depus o parte, respectiv un Protocol prin care s-au cedat toate proprietățile din domeniul privat al statului în proprietatea.
Apărătorul recurentei petente învederează faptul că toate unitățile de stat au fost obligate să obțină certificat de atestare.
Curtea arată că societatea debitoare deține certificat de atestare, dar că lichidatorul nu a intrat în posesia acestuia.
Reprezentantul recurentei, numitul G, întrebat fiind, arată că nu este fostul reprezentant statutar al organizației, ci Președinte, că a avut și calitatea de Director și că la data deschiderii procedurii nu avea documentele, că au primit în proprietate sediile fermelor și terenurile anexe, terenul agricol fiind în proprietatea persoanelor.
Reprezentantul lichidatorului arată că au fost 1 ferme, nefiind multe titluri de proprietate.
Curtea, față de împrejurarea că lichidatorul judiciar nu poate depune înscrisurile solicitate întrucât nu sunt în posesia acesteia, apreciază că nu se mai impune amânarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.
Curtea constată că reprezentantul recurentei mai depune înscrisuri, cu opis, acte normative.
Apărătorul recurentei, având cuvântul, arată că sentința instanței de fond nu a fost motivată în drept în sensul respingerii, prin recursul formulat a arătat motivele de recurare, cu excepția faptului că 304 pct. 10.pr.civ. a fost trecut din eroare, fiind abrogat, și depune concluzii scrise.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței de fond și atribuirea infrastructurii de irigații către, fără plată, prin protocol, din următoarele motive:
Potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 138/2004, infrastructura aparținând domeniului privat al statului, aflată în folosința Administrației, societăților comerciale, precum și al altor instituții publice, situate pe teritoriul unei organizații, se transmite la cerere, fără plată, în proprietatea acelei organizații.
de irigații a fost în folosința, așa cum rezultă din adresa nr. 953/29.01.2008, potrivit căreia investiția s-a făcut cu bani publici.
Conform art. 28 din Legea nr. 7/1974, infrastructura a fost predată de către fostele, iar potrivit art. 261reiese că această infrastructură nu a fost în proprietatea societăților comerciale, ci doar în folosință.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 138/2008, organizațiile sunt persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial, constituite formal, reprezintă noile structuri care să reabiliteze infrastructurile de irigații distruse.
Organizația nu are un fond strict patrimonial, are un teritoriu format din 947 ha conducte îngropate situate pe suprafețele de teren proprietate privată ale membrilor organizației; infrastructura de irigații nu se află pe teritoriul .
este constituită prin Ordinul nr. 120/13.12.2006, înregistrată în registrul Național nr. 186/13.12.2006 și are ca obiect de activitate irigații, exploatarea, întreținerea și reparațiile sistemului de irigații, activități de îmbunătățiri funciare.
Respingerea cererii de transmitere fără plată a infrastructurii de irigații pe motiv că este proprietatea debitoarei și că este ipotecată la G, nu este în conformitate cu realitatea deoarece, la solicitarea instanței de recurs, administratorul judiciar a depus o listă de inventar, dar nu a făcut dovada că este proprietatea. În dosarul de faliment este depusă o listă cu mijloace fixe. Cu privire la ipotecarea de către Gai nfrastructurii nu corespunde cu realitatea deoarece la instanța de fond există toate contractele de credit., realizând că nu-și mai poate desfășura activitatea, a făcut demersuri la -Direcția Îmbunătățiri Funciare, aceasta din urmă, prin adresele nr. -/16.11.2007 și nr. -/08.01.2008 urmând să-i sprijine în demersurile lor.
Depune Protocolul de transfer a proprietății din domeniul public al statului, încheiat la 20.04.2005 și arată că este un drept de proprietate. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, la Cap., art. 1 și art. 2, dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, și că statul sau unitățile administrativ teritoriale exercită posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Interesul creditorilor este de a-și recupereze banii, dar nu se poate distruge o investiție de miliarde.
Solicită casarea sentinței recurate, admiterea cererii așa cum a fost formulată, obligarea lichidatorului judiciar să predea prin protocol, fără plată, infrastructura amenajărilor interioare pentru irigații constituită din fondurile fixe. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei lichidatorului arată că lasă la aprecierea instanței asupra recursului, că procesul-verbal de sechestru asupra bunurilor s-a întocmit pe baza verificării patrimoniului societății, că este proprietatea lor, potrivit protocolului și anexei la aceasta; că legea prevede că proprietatea poate fi transmisă, dar nu-i obligă; că există o prevedere în această lege potrivit căreia, în situații speciale, terenul poate fi oricând scos din folosința privată; că este bun de utilitate publică pe care nu-l poate face cadou.
Apărătorul recurentei petente, având cuvântul în replică, arată că procesul-verbal de sechestru se referă la antene.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea depusă la 29 mai 2007, Organizația de pentru " 1" în dosar nr- al Tribunalului Galați, a solicitat să se dispună administratorului judiciar să transmită prin protocol fără plată infrastructura de irigații situată pe teritoriul " 1".
În motivarea cererii, a arătat că infrastructura de irigații nu este proprietatea, deci nu afectează averea debitoarei.
Această infrastructură de irigații aparține domeniului privat al statului și a fost dată în folosința și administrarea în perioada când aceasta exploata suprafețele de teren, care în prezent sunt proprietatea privată a majorității persoanelor fizice și juridice membre ale 1.
A arătat că, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 1 din Legea nr. 138/2004: "(1) de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului privat al statului, aflată în folosința administrației societăților comerciale, stațiunilor și institutelor de cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic, precum și a altor instituții publice, situată pe teritoriul unei organizații, se transmite la cerere, fără plată, în proprietatea acelei organizații, în condițiile legii".
A menționat că această cerere a fost adresată sub nr. 9/19.02.2007 și administratorului judiciar G, de la care nu a primit un răspuns în scris, însă i s-a comunicat doar oral că nu are competență în rezolvarea acestei probleme și urmează să se adreseze judecătorului sindic și adunării generale a creditorilor din dosarul nr. 38/LJ/2006 privind falimentul.
Deoarece nici până la data depunerii cererii, " 1" nu a reușit să intre în posesia infrastructurii de irigații, riscă să piardă subvenția de stat pentru repararea și punerea în funcțiune a acesteia.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosarul cauzei adresa nr. 825/18.04.2007.
Judecătorul sindic, prin încheierea din 02.10.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că infrastructura de irigații se află în proprietatea debitoarei și a fost ipotecată, în vederea garantării restituirii împrumutului acordat de creditoarea Banca Internațională a Religiilor (în faliment).
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs petenta Organizația de pentru 1, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI - secția comercială, maritimă și fluvială.
Încheierea recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive:
Aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei (art. 304 pct. 7.pr.civ.).
Încheierea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9.pr.civ.). Astfel, petenta a invocat actele normative incidente cererii - Legea nr. 138/2004, nr.HG 1872/22.12.2005, iar judecătorul sindic, respingând cererea, nu a arătat temeiurile pentru care textele legale invocate nu sunt aplicabile.
Instanța nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de apărare și dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii (art. 304 pct. 10.pr.civ.).
Astfel, din înscrisurile depuse (actul constitutiv și statutul organizației recurente), rezultă că 1 este legal constituită și îndreptățită la preluarea, fără plată, a infrastructurii de irigații ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 1000 ha, în vederea întreținerii acesteia și prestării de servicii de irigații către deținătorii de teren din zonă.
În drept, a invocat disp. art. 3 pct. a, b și f, art. 6 alin. 1, art. 8 pct. g, h, i, art. 13, art. 14 alin. 2 și 3 și art. 26 din Legea nr. 138/2004, precum și disp. art. 299 - 316.pr.civ.
În dovedirea recursului, s-a folosit de proba cu înscrisuri: ordinul nr. 120/13.12.2006 a Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin care s-a autorizat constituirea Organizației de pentru 1 (numită, în continuare 1), actul constitutiv al acestei organizații, statutul organizației și actul adițional la statut.
A mai depus corespondență emanând de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare și de la Administrația Domeniilor Statului, proces-verbal de sechestru întocmit la data de 10 iulie 2002 de G, copii contracte de credit încheiate de debitoare cu Banca Internațională a Religiilor, precum și copia contractului de ipotecă autentificat sub nr. 1948/22 martie 2000 de Biroul Notarial "".
Intimata - debitoare, prin lichidator judiciar, s-a opus admiterii recursului, depunând, în combaterea acestuia, lista mijloacelor fixe, astfel cum sunt evidențiate în contabilitatea acesteia (filele 62 - 65 dosar recurs).
Intimata - creditoare Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală G, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A susținut, în esență, că soluționarea unei atare cereri nu intră în competența judecătorului sindic, fiind străină de atribuțiile conferite acestuia de Legea nr. 85/2006 (art. 11), precum și de scopul procedurii insolvenței.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În primul rând, reținem că motivele de recurs invocate sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10.pr.civ. Prevederile art. 304 pct. 10.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111din nr.OUG 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I pct. 49 din Legea nr. 219/2005.
Însă, fiind vorba de un recurs declarat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, instanța poate să examineze cauza sub toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie, potrivit art. 3041.pr.civ.
În acest context, constată că, într-adevăr, hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, fiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7.pr.civ.
Astfel, singurele considerente reținute în fundamentarea soluției sunt acelea că infrastructura de irigații este proprietatea debitoarei, fapt ce ar rezulta din grevarea acestui bun cu un drept de ipotecă în favoarea creditoarei Banca Internațională a Religiilor (în faliment).
Or, așa cum rezultă din contractul de ipotecă autentificat sub nr. 948/22 martie 2000, încheiat de debitoarea, cu creditorul ipotecar - Sucursala G, obiectul garanției constă în suprafață de 4082. situată în incinta Fermei 3 și construcțiile aferente.
Or, infrastructura de irigații, ce a făcut obiectul prezentei cereri în obligație de a face se întinde pe o suprafață de teren de aprox. 1000 ha, teren care nu se află în patrimoniul societății debitoare.
Judecătorul fondului a fost investit cu o cerere întemeiată pe disp. art. 26 alin. 1 din Legea nr. 138/2004, în sensul că s-a solicitat obligarea lichidatorului judiciar, în calitate de reprezentant legal al societății comerciale în insolvență, să predea, fără plată, organizației utilizatorilor de infrastructura de irigații situată pe teritoriul acelei organizații.
Ca atare, judecătorul sindic avea obligația, în primul rând, să își verifice, din oficiu, competența de soluționare a cererii, prin raportare la prevederile art. 11 din Legea nr. 85/2006. Prin urmare, trebuia să verifice dacă acțiunea poate fi încadrată sau nu în categoria contestațiilor formulate de orice persoane interesate împotriva măsurilor luate de lichidatorul judiciar (în speță, refuzul de predare a infrastructurii de irigații, dacă acest refuz era explicit formulat), raportându-se la disp. art. 11 alin. 1 lit. i din Legea nr. 85/2006.
În al doilea rând, dacă se considera legal investit, avea obligația să stabilească dacă infrastructura de irigații în discuție aparține sau nu domeniului privat al statului și s-a aflat numai în folosința societății comerciale debitoare). Nu era lipsit de relevanță să verifice care au fost motivele pentru care infrastructura de îmbunătățiri funciare, ce a fost deținută în exploatare de societatea debitoare, nu a fost predată, Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, în condițiile art. 30 din Legea nr. 138/2004.
Nu în ultimul rând, se impune verificarea împrejurării dacă organizația recurentă, ce a fost, într-adevăr, autorizată să funcționeze prin ordin al ministrului și a fost înregistrată în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare sub nr. 186/13.12.2006, în condițiile art. 14 alin. 2 și 3 din Legea nr. 138/2004, are ca membrii persoane care dețin în proprietate, în administrare sau folosință, cel puțin J din suprafața de teren a teritoriului organizației (art. 13 alin. 11din Legea nr. 138/2004). De asemenea, trebuie verificat, chiar și pe baza unor expertize tehnice de specialitate (de îmbunătățiri funciare și topo), dacă teritoriul organizației se suprapune peste suprafața de teren pe care se află infrastructura de irigații în litigiu.
Neprocedând astfel, și fără a verifica temeiurile de fapt și de drept ale cererii, prin administrarea tuturor probelor utile cauzei, judecătorul sindic, practic, nu a soluționat fondul cererii.
Mai mult decât atât, în condițiile inexistenței unei motivări a soluției, contrar prevederilor art. 261 pct. 5.pr.civ. este practic imposibil a se exercita controlul judiciar de către instanța de recurs.
Așa fiind, potrivit art. 312 alin. 1 și 5.pr.civ. raportat la disp. art. 304 pct. 7.pr.civ. va admite recursul și va casa sentința recurată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, la aceeași instanță.
În rejudecare, potrivit art. 315 alin. 1.pr.civ. instanța va ține seama de indicațiile cuprinse în prezenta decizie și va analiza și celelalte critici formulate prin motivele de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către petenta ORGANIZAȚIA DE PENTRU - 1, cu sediul în comuna, județul G, împotriva încheierii din 02.10.2007 pronunțată în dosarul nr- (număr în format vechi 38/LJ/2006) al Tribunalului Galați.
Casează încheierea recurată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 Martie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
Grefier,
VV/07.04.2008
/2 ex/15.04.2008
Fond:
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Gina Ignat
