Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 189/
Ședința publică de la 12 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 2: Ioan Speianu
JUDECĂTOR 3: Rodica Dorin
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței comerciale nr. 910/19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - G prin lichidator MG Expert intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI G, intimat MANAGEMENTUL AFACERILOR SRL I (fost EXPERT LICHIDATOR SRL I), având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137)
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta creditoare consilier juridic -, cu delegație la dosar și lichidator SC Afacerilor SRL I reprezentat prin avocat, lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar și că s-a acordat acest termen pentru soluționarea incidentului procedural ivit în cauză, față de împrejurarea că recurenta creditoare Gaf ormulat cerere de recuzare împotriva completului C3 format din judecătorii - -, - - și -.
Curtea, aduce la cunoștință părților că s-a rezolvat incidentul procedural, prin respingerea cererii de recuzare, astfel că, completul de judecată C3 format din judecătorii -, - - și - - este legal constituit. Nefiind cereri noi de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. În dezvoltarea motivelor de recurs precizează că instanța de fond s-a pronunțat numai pe excepția lipsei calității procesuale pasive a susnumitei. Solicită a se constata că deși a făcut dovada calității procesuale pasive, instanța de fond în mod greșit a reținut că nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fond, susține că lichidatorul și-a încălcat obligațiile legale privind conducerea și administrarea societății, obligații pe care le consideră ca fiind de natură delictuală.
Apărătorul intimatei prezente solicită respingerea recursului apreciind că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală. Consideră că lichidatorul a redistribuit corect sumele rezultate din valorificarea patrimoniului debitoarei.
Față de precizările făcute astăzi de reprezentantul recurentei în sensul că lichidatorul a avut o răspundere delictuală, din punctul său de vedere, apreciază că această răspundere este de natură contractuală, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 64/1995 preluate de Legea 85/2006. Depune și concluzii scrise care să fie avute în vedere la pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin acțiunea în antrenarea răspunderii lichidatorului formulată la 24 ianuarie 2006 în dosarul Tribunalului Galați - Secția Comercială, Maritimă și Fluvială și de contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 9242/LJ/2000, reclamanta-creditoare Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G - în temeiul dispozițiilor art. 28 alin. 1 raportat la art. 26 alin. 6 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată - a chemat în judecată civilă pe pârâta Expert Lichidator I, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei și a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 191.164 lei RON reprezentând și accesorii, sume nevirate la bugetul statului cu ocazia vânzării activelor debitoarei.
Motivându-și cererea de chemare în judecată, reclamanta - creditoare a învederat instanței - în esență - următoarea situație de fapt:
În urma unei inspecții fiscale efectuate de către organele de control ale G la pentru verificarea modului de calculare, evidențiere și virare la bugetul de stat a aferent bunurilor aparținând debitoarei, aflată în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, republicată s-au constatat următoarele:
În perioada 1 decembrie 2001 - 28 februarie 2005 în care pârâta s-a ocupat de administrarea debitoarei, în urma efectuării vânzării de active din patrimoniul acesteia s-au evidențiat următoarele sume: - colectată în sumă de 3.079.317.885 lei; - deductibilă în sumă de 734.064.455 lei; - de plată la 28 mai 2005 în sumă de 2.345.253.430 lei.
Pentru nevirarea la termenele legale, organul de control a calculat următoarele accesorii până la 11 aprilie 2005: - 1.327.537.787 lei dobânzi; - 356.372.351 lei penalități.
La 1 septembrie 2004, cu ordinul de plată nr.2, debitoarea a virat suma de 113.912.165 lei reprezentând plata parțială, existentă în tabelul de distribuție întocmit și depus în dosarul de lichidare.
Având în vedere plata efectuată, reclamanta-creditoare a considerat că societatea debitoare, prin lichidator are de plată către bugetul de stat următoarele sume stabilite suplimentar: - în sumă de 117.926.895 lei, dobânzi în sumă de 1.413.161.868 lei și penalități în sumă de 380.548.232 lei.
Sumele menționate, care totalizează 1.911.636.995 lei și reprezintă datorii bugetare au rezultat în urma valorificării activelor debitoarei.
În dovedirea susținerilor din cererea de chemare în judecată, reclamanta - creditoare s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Legal citată, pârâta Expert Lichidator Iaf ormulat întâmpinare și nu solicitat probe în apărarea sa.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, considerând că aceasta calitate revine debitoarei, nu lichidatorului.
A mai invocat excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât este inadmisibil să fie obligat lichidatorul judiciar la plata unei datorii născute în cadrul procedurii de faliment și care incumbă debitoarei aflate în procedură de faliment.
De asemenea, a invocat prin întâmpinare excepția tardivității cererii, având în vedere tabele de distribuție depuse la dosarul cauzei, distribuiri care au fost contestate de reclamantă.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat suplimentarea creanței creditoarei cu suma reclamată, această sumă născută în timpul derulării procedurii de faliment constituind un debit tot în sarcina debitoarei
Judecătorul - sindic a pronunțat Sentința Comercială nr.218 din 13 iunie 2006, prin care a admis cererea creditoarei - reclamante Administrația Finanțelor Publice
A obligat pe lichidatorul judiciar Expert Lichidator I, la plata sumei de 191.164 RON reprezentând și accesorii datorate bugetului de stat către
A respins ca nefondate excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive și cea a tardivității.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs lichidatorul Expert Lichidator I, înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Comercială, Maritimă și Fluvială sub nr- din 15 noiembrie 2006, care a criticat-o ca fiind nelegală si netemeinică.
Prin decizia civilă nr. 90 R pronunțată la 31 ianuarie 2007, instanța de recurs a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă Expert Lichidator I împotriva Sentinței Civile nr. 218 din 13 iunie 2006, pronunțată de judecătorul - sindic în dosarul civil nr. 9242/LJ/2000 al Tribunalului Galați.
A casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de APEL GALAȚI - Secția Comercială, Maritimă și Fluvială a reținut următoarele:
Judecătorul - sindic a fost învestit de către reclamanta Administrația Finanțelor Publice cu o acțiune prin care, deși se solicită obligarea Expert Lichidator în calitate de reprezentant legal al la plata sumei de totale de 191.164 lei reprezentând și accesorii datorate bugetului consolidat al statului se invoca ca și temei de drept a acțiunii dispozițiile art. 28 alin. 1 și art. 26 alin.6 din Legea nr. 64/1995.
Față de modul în care s-a formulat cererea de chemare în judecată, respectiv obligarea pârâtei, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie care presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În soluționarea acestei excepții, judecătorul - sindic în virtutea rolului activ conferit de prevăzut art. 129 alin.4 Cod procedură civilă era dator să solicite reclamantei să prezinte lămuriri cu privire la motivarea în drept a cererii de chemare în judecată pentru a stabili natura juridică a acțiunii dedusă judecății și implicit natura obligației de plată ce se pretinde în sarcina lichidatorului.
Din analiza considerentelor care au stat la baza soluției dată excepției privind lipsa calității procesuale active instanța de control judiciar constată că judecătorul - sindic nu a stabilit cadrul procesual și limitele învestirii sale.
Argumentele care au stat la baza respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei sunt nelegale deoarece nu este posibil ca lichidatorul judiciar să se subroge în drepturile debitoarei. În cauză, se pune problema obligațiilor debitoarei iar argumentul privind subrogația, nu este pertinent în cauză.
De asemeni, argumentele care au stat la baza soluționării excepției tardivității, respectiv faptul că distribuirile de sume nu au inclus și TVA aferent sunt de natură să conducă la ideea că acțiunea dedusă judecății ar avea natura unei contestații la planul de distribuire.
În cauză, este necesar a se stabili în mod concret caracterul acțiunii, respectiv dacă reclamanta - creditoare solicită înscrierea creanței sale constând în și accesorii în tabelul creditorilor și distribuirea acestor sume în cadrul distribuirilor de sume sau dacă este o acțiune în antrenarea răspunderii lichidatorului judiciar pentru neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, din culpă sau cu rea - credință. În acest din urmă caz este necesar a se stabili, pe bază de probe, în mod concret, fapta comisă, întinderea prejudiciului, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
pârâta la plata sumelor reprezentând, dobânzi și penalități s-ar putea considera că între lichidatorul judiciar al debitoarei și, ca titular al dreptului de creanță fiscală există un raport de drept material fiscal, fără însă se motiva condițiile în care acest raport specific s-ar fi născut.
Lipsa considerentelor care au stat la baza stabilirii în sarcina pârâtei a obligației de plată a sumei de 191.164 lei reprezentând TVA, dobânzi și penalități echivalează cu o soluționare a procesului fără a intra în cercetarea fondului, lipsind practic partea care a fost obligată prin hotărârea recurată, de posibilitatea de a-și exercita în mod eficient calea de atac și dreptul la apărare, prin necunoașterea argumentelor care au stat la baza hotărârii de condamnare a sa la plata unei sume de bani considerabile.
Prin sentința comercială nr. 910/19.09.2007, Tribunalul Galația respins ca nefondată excepția tardivității formulării acțiunii în antrenarea răspunderii lichidatorului, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți și a respins acțiunea în antrenarea răspunderii lichidatorului pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
După casarea cu trimitere spre rejudecare, la Tribunalul Galați - Secția Comercială - Judiciare a fost format dosarul civil nr- din 5 martie 2007, iar reclamanta - creditoare Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Gad epus precizările nr. 13358 din 22 mai 2007, la care a anexat acte și prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, considerând că motivele invocate de Curtea de APEL GALAȚI sunt nefondate.
A precizat reclamanta - creditoarea prin aceleași precizări - pentru stabilirea caracterului acțiunii - că aceasta este o acțiune în antrenarea răspunderii lichidatorului judiciar pentru neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.
Prin întâmpinare și concluziile scrise din 7 iunie 2007, pârâta Afacerilor I (fost EXPERT Lichidator I) a reiterat excepția tardivității formulării acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În apărarea sa, pârâta a depus la dosar o serie de înscrisuri.
Excepția tardivității formulării cererii în antrenare răspundere lichidator invocată de pârâtă este nefondată.
În cauza de față, contrar susținerilor pârâtei, acțiunea în antrenare răspundere nu este tardiv formulată, întrucât tabelul de distribuție menționat nu avea în vedere TVA aferent, acesta referindu-se numai la sumele virate la bugetul de stat cu ocazia valorificării de către lichidatorul judiciar a bunurilor mobile și imobile proprietatea debitoarei, aflată în procedură de faliment.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a lichidatorului invocată de pârâtă este fondată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (în cazul calității procesuale active) și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății (în cazul calității procesuale pasive)
Fiind cel care pornește acțiunea civilă, reclamantul trebuie să justifice, atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
În fapt, în perioada 1 decembrie 2001 - 28 februarie 2005, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, aflată în procedură de faliment, pârâta a valorificat activele din patrimoniul acestei societăți, dar nu a virat la termenele legale, aspect consemnat în raportul de inspecție fiscală întocmit de organele de control din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice
În baza acestui raport, reclamanta - creditoare a solicitat obligarea lichidatorului judiciar la plata sumei de 191.164 lei reprezentând și accesorii, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale.
În speța dedusă judecății, susținerile reclamantei - creditoarei urmează a fi înlăturate, pârâta Afacerilor I, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, aflată în procedură de faliment, neavând calitate procesuală pasivă și nesubrogându-se în drepturile debitorului, prin preluarea activității acestuia.
În sensul precizat, conform dispozițiilor art. 152 și art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, calitate procesuală pasivă în acțiunea în antrenare răspundere au numai membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei.
Deci, subiecți ai unei astfel de acțiuni pot fi numai administratorii societății debitoare, directorii, cenzorii și alte persoane care au cauzat insolvența debitorului, nu lichidatorul definit de dispozițiile art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006, modificată, ca fiind persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamanta G, criticând-o sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând modificarea ei în sensul obligării SC Afacerilor SRL la plata sumei de 191.164 lei, reprezentând TVA și accesorii datorat la bugetul consolidat al statului.
În motivarea cererii de recurs a arătat aceasta că în mod greșit judecătorul sindic a apreciat că ea a formulat o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 152 și 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, când de fapt ea formulase o cerere pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale conform art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 64/1995, în vigoare la momentul formulării cererii.
Cu ocazia dezbaterilor recurenta a precizat că, în opinia sa, răspunderea pârâtului este delictuală.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare, dar intimata pârâtă SC Afacerilor SRL Iaf ormulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât conform dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 64/1995, lichidatorul judiciar doar conduce activitatea debitoarei, nu se în drepturile și obligațiile acestuia.
Recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 90/2007, Curtea a dispus casarea cu trimiterea spre rejudecare pentru stabilirea cu exactitate a obiectului cauzei, respectiv dacă este vorba despre o contestație la planul de distribuire, dacă este o acțiune în antrenarea răspunderii lichidatorului judiciar pentru neîndeplinirea atribuțiilor sau dacă cererea formulată se întemeiază pe existența unui raport de drept fiscal între lichidator și reclamanta
Dispozițiile instanței de recurs sunt obligatorii pentru judecătorul sindic care trebuie să stăruie în determinarea obiectului acțiunii.
Prin precizările făcute în scris, reclamanta a indicat faptul că acțiunea se întemeiază atât pe neîndeplinirea atribuțiilor lichidatorului cât și pe existența raportului de drept fiscal între acesta și ea, reclamanta.
Fără a analiza aceste precizări și a observa că cele două tipuri de răspundere se exclud reciproc (raportul de drept fiscal nu există între debitoare și iar răspunderea pentru neîndeplinirea obligațiilor întemeiată pe dispozițiile art. 29 din Legea 64/1995, este o răspundere civilă delictuală), judecătorul sindic a apreciat că cererea reclamantei G ar fi întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea 64/1995.
Evident că obiectul acțiunii stabilit de judecătorul sindic nu are nimic în comun cu obiectul cererii formulate de reclamantă care niciodată nu a solicitat antrenarea răspunderii lichidatorului conform dispozițiilor art. 138 din Legea 85/2006.
Stabilind în acest fel obiectul acțiunii, judecătorul sindic a încălcat un principiu fundamental al procedurii civile și anume cel al disponibilității.
Față de aceste considerente, văzând și faptul că, ca urmare a unei greșite determinări a obiectului acțiunii judecătorul sindic nu a soluționat cauza pe fond, ci a apreciat că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă, se impune casarea sentinței recurate și, în aplicarea art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, trimiterea cauzei spre rejudecare.
Față de precizările recurentei cu ocazia rejudecării, judecătorul sindic va verifica dacă sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită (contrară legii), prejudiciul și legătura de cauzalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței comerciale nr. 910/19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - G prin lichidator MG Expert intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI G, intimat MANAGEMENTUL AFACERILOR SRL I (fost EXPERT LICHIDATOR SRL I), având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137) și în consecință:
Casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător - - Grefier - | Judecător, - - |
Red.
Tehnored.
3 ex./2.04.2008
Președinte:Simona GavrilaJudecători:Simona Gavrila, Ioan Speianu, Rodica Dorin
