Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 191/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1290/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 191
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ruxandra Monica Duță
JUDECĂTOR 2: Mirela Polițeanu
JUDECĂTOR 3: Tatiana
Grefier -
****************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de creditoarea reclamantă SC SRL B împotriva Sentinței comerciale nr.1272 din data de 05.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimații pârâți, intimata debitoare SC COM ROMÂNIA SRL B prin lichidator judiciar LIDER LICHIDARE ȘI, intimatele creditoare reclamante SA, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6 B și intimații creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 B, BANK ROMÂNIA SA B, B, TEATRUL B, SC SRL B, BANCA INTERNAȚIONALĂ A RELIGIILOR prin lichidator judiciar - INSOLVENCY SPECIALISTS.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimații pârâți și prin avocat, cu împuternicire avocațială depusă la fila 43 numai pentru intimatul și intimatul pârât, prin avocat, cu împuternicire avocațială aflată la fila 107 din dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost restituită la dosar citația comunicată intimatei SC SRL cu mențiunea că aceasta și-a schimbat sediul, după care:
Curtea face aplicarea art.98 Cod procedură civilă și apreciază procedura legal îndeplinită, acordând cuvântul pe eventuale cereri.
Reprezentanții părților prezente susțin că nu au cereri de formulat, iar apărătorul intimatului susține că ar fi depus la dosar o aderare la recurs - fila 65, dar că aceasta nu se regăsește pe vreun tabel al creditorilor.
Curtea constată că la fila 65 se află concluziile exprimate în cauză de către intimata creditoare BANCA INTERNAȚIONALĂ A RELIGIILOR prin lichidator judiciar - INSOLVENCY SPECIALISTS privind admiterea recursului și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în recurs.
Intimatul pârât, prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și arată în susținere că nu are calitate procesuală în dosar întrucât nu a avut funcții de conducere și că simpla calitate de realizator TV nu confirmă o calitate procesuală. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimații pârâți, prin avocat, solicită respingerea recursului motivat de faptul că nici aceștia nu au deținut funcții de conducere, că a avut funcție de administrator, director executiv dar ulterior a demisionat și nu a făcut nici un act de administrare. Depune concluzii scrise la dosar și precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține dosarul în pronunțare.
După luarea dosarului, se prezintă recurenta prin avocat care depune concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința comercială nr.1272 din data de 05.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București, în dosarul nr- s-a constatat că pârâții și nu au calitate procesuală pasivă, s-au respins ca neîntemeiate cererile creditorilor SA și SC SRL care au avut ca obiect atragerea răspunderii personale a pârâților, și și în temeiul articolului 132 din lege s-a închis procedura împotriva debitoarei SC COM ROMÂNIA SRL.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin sentința comercială nr.715/14.04.2005 pronunțată în dosarul nr.1130/2004 s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.64/1995 modificată și republicată împotriva debitoarei SC COM ROMÂNIA SRL, fiind desemnat un administrator judiciar, că prin încheierea din 27.10.2005 instanța a admis cererea creditorilor și în baza articolului 106 alin. 1 lit.A din lege a dispus intrarea debitoarei în faliment, fiind numit un lichidator judiciar și că în cauză au formulat cereri întemeiate pe articolul 137 din lege creditorii, SC și SECTOR 6. S-a mai reținut că pârâții și nu au efectuat acte de administrare sau de conducere a activității debitoarei, că unicul asociat al SC COM ROMÂNIA SRL a fost începând cu anul 2001 SC COM LUXEMBURG SRL, care la rândul ei avea două persoane juridice ca asociați și că prin cererile lor creditoarele nu au putut dovedi că respectivii pârâți justifică în dosar calitatea procesuală pasivă. În continuare s-a apreciat că pentru pârâtul a fost justificată calitatea procesuală pasivă, că acesta a deținut calitatea de administrator al debitoarei în perioada 2002-2004 dar că din actele și probele dosarului a mai putut rezulta că la eliberarea lui din funcție, 29.03.2004, societatea nu se afla în stare de insolvență. Din raportul întocmit la data de 14.07.2005 de către lichidatorul judiciar s-a reținut că activitatea financiar contabilă desfășurată de către societate, anterior descărcării de gestiune pârâtului era normală, că debitoarea efectua plăți către creditori și că declanșarea procedurii de insolvență a intervenit ulterior, după aproximativ un an. S- avut în vedere faptul că participarea debitoarei la cheltuielile întregului GRUP MEDIA 7 s-a făcut urmare a deciziei acționarilor și în baza hotărârii scrise a acestora, că la eliberarea din funcție pârâtul a predat toate registrele și bilanțurile depuse și publicate și că, deși s-a invocat un management defectuos, creditoarele nu au depus dovezi din care să rezulte raportul de cauzalitate între măsurile neadecvate luate de pârât și ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
În final s-a constatat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor necesare răspunderii civile delictuale, condiții care nu se prezumă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC SRL care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii pe care a formulat-o în baza articolului 137 lit. "c", "d" și "f" împotriva pârâților.
În motivarea recursului se critică dispozițiile tribunalului care pe de-o parte a respins cererea creditoarei de atragere răspunderii pârâților și pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora și, în același timp, a respins cererea formulată împotriva tuturor pârâților ca neîntemeiată. Se subliniază faptul că Legea nr.64/1995, în vigoare la momentul formulării cererii întemeiată pe articolul 137, permitea atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care exercitau în fapt activitatea de administrator al debitoarei, că pârâtul, în mod inutil și păgubitor și în interesul său propriu a ales hotărârea de a se închiria Teatrul, unde avea să desfășoare emisiunea proprie " " deși exista o locație în și că și sediul social al debitoarei a fost schimbat în la data de 16.05.2002. Mai arată că această activitate a adus pierderi cuantificate amănunțit de lichidatorul judiciar, că locația genera cheltuieli la egalitate cu cele legate de consumul de apă sau de personal, deși acolo nu se mai desfășura activitatea societății și că în ceea ce îl privește pe pârâtul apare ca evident că fără participarea lui financiară, debitoarea nu și-ar mai fi continuat activitatea. Se arată că acest pârât a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura fonduri aparent în favoarea debitoarei, că în realitate se urmărea susținerea restului firmelor din grup, unele și ele în faliment și că, în calitatea sa de asociat unic, a diminuat capitalul social deținut de debitoare la SA. Mai arată că pârâtul și-a asumat situația financiară a postului de televiziune, că debitoarea a fost ținută în viață în mod artificial de către administratori și împrumutator, cum rezultă din documentele din dosar, societatea neproducând nici măcar un leu din activitatea proprie. Solicită atragerea răspunderii fostului asociat al SA Luxemburg (acționar al debitoarei până la 3.11.2003) și a SC COM LUXEMBURG.
În ceea ce-l privește pe pârâtul arată că actele ce stau la baza titlului executoriu al SC SRL au fost semnate de către acesta, că el a deținut funcția de director executiv în perioada 2001-2004, că fost director general în perioada mai 2001- februarie 2002 și că debitoarea se afla în dificultate de plată încă din timpul semnării documentelor amintite, contract și acte adiționale.
Se mai arată că în ciuda dificultăților de plată pârâtul director general executiv a menținut relația contractuală a debitoarei cu SC SRL și că deși pârâtul a susținut că nu ar mai fi executat nici un act de administrare după 29.03.2004, la data de 30.06.2004 a semnat actul adițional nr.6 al convenției dintre debitoare și creditoare.
Intimații, și au formulat separat întâmpinări prin care se apără în fapt și în drept împotriva pretențiilor recurentei.
Intimatul arată în esență că nu a mai efectuat nici un act de administrare pentru debitoare după data de 15.12.2003, că a notificat unicul asociat despre intenția sa de a nu mai presta nici o activitate pentru societate și că deși revocarea sa din funcție a operat la Oficiul Național al Registrului Comerțului abia în august 2004 se poate observa, din rapoartele administratorului judiciar, că debitoarea a desfășurat până atunci o activitate normală, neaflându-se în încetare de plăți. Se mai arată că SC SRL s-a înscris la masa credală cu creanțe înregistrate în iulie-decembrie 2004, după ce pârâtul și-a încetat în fapt activitatea de administrator, că pentru actul adițional nr.6 al contractului de prestări servicii încheiat cu SRL, la care face referire recurenta, a semnat o altă persoană - dl., director programe - și că și declarațiile de creanță pentru drepturile salariale sunt pentru o perioadă ulterioară demisiei sale "de facto". Subliniază că recurenta nu a probat în nici un fel acțiunea sa.
Intimatul precizează că nu a avut niciodată calitatea de acționar, de administrator, de director sau de cenzor al debitoarei, cum se specifică și în primul raport al administratorului judiciar și că singurele referiri la persoana sa au fost consemnate într-un raport din dosar vis-a-vis de faptul că a acordat împrumuturi fără dobândă și fără garanții societății debitoare.
Intimatul subliniază că nu a deținut niciodată calitatea de director executiv al debitoarei și că recurenta s-a inspirat în fapt din cererea pe care a formulat-o creditoarea, creditoare care i-a atribuit această calitate dintr-o eroare, fără a depune înscrisuri doveditoare. Mai arată că nu a efectuat acte de administrare sau de conducere pentru societatea debitoare, că afirmațiile creditoarelor sunt simple speculații și că funcțiile deținute temporar în cadrul altor societăți din GRUPUL 7 nu pot să atragă responsabilitatea sa pentru
conducerea unei societăți în care nu a deținut nici o calitate.
S-au depus înscrisuri la dosar și note cu concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de sentința atacată și motivele de recurs invocate, examinând cauza și sub toate aspectele potrivit articolului 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, nu există nici un motiv prevăzut de articolul 304 Cod procedură civilă și nici alte motive de ordine publică astfel că în temeiul articolului 312 alin.1 Cod procedură civilă urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:
La data de 16.02.2006 creditoarea SC SRL a formulat în cadrul dosarului de faliment al SC COM ROMÂNIA SRL o cerere de atragere răspunderii patrimoniale a pârâților, și, întemeiată pe dispozițiile articolului 137 lit. "c", "d" și "f" din Legea nr. 64/1995 republicată și modificată, în considerarea faptului că aceștia s-ar face vinovați de proasta administrare a debitoarei, de continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetare de plăți, de ținerea unei contabilități fictive și de folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri.
La data formulării acțiunii creditoarea a făcut precizări în sensul că pârâtul este o persoană fizică nerezidentă, că pârâtul este administratorul debitoarei și că pârâtul este directorul executiv al aceleiași debitoare.
Din actele dosarului, respectiv din informațiile furnizate de a putut reieși că numai pârâtul a deținut calitatea de administrator al SC COM ROMANIA SRL, începând cu data de 01.10.2001 (fila 277 dosar fond) și că la data de 02.08.2004 a fost desemnat pentru debitoare un nou administrator, dl. .
Prin întâmpinările formulate în fața primei instanțe a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a tuturor pârâților indicați de către creditoare.
Pentru afirmațiile făcute în fața instanței, creditoarei îi revenea așadar sarcina probei deoarece invocarea prevederilor articolului 137 din lege (textul echivalent al articolului 138 din Legea nr.85/2006) nu atrage în mod obligatoriu și răspunderea persoanelor împotriva cărora s-a îndreptat aceasta cu cererea de atragere a răspunderii civile.
La momentul formulării acțiunii creditoarea nu a putut să-i atribuie pârâtului vreo calitate sau funcție în cadrul societății debitoare și s-a referit la pârâtul ca la directorul executiv al debitoarei, funcție pe care acesta nu a avut-o niciodată în SC COM ROMÂNIA SRL (și nici altă funcție sau calitate) cum rezultă din istoricul societății debitoare.
În condițiile expuse creditoarea avea obligația de
a dovedi că există identitate între persoana pârâților și cei despre care a susținut că s-ar face răspunzători de insolvența debitoarei prin activitatea pe care ar fi desfășurat-o în calitate de membrii ai organelor de conducere ale debitoarei.
Așa cum a reținut și tribunalul, reclamanta creditoare nu a justificat în dosar calitatea procesuală pasivă a pârâților și.
Prin motivele de recurs creditoarea face însă noi afirmații și încearcă să supună atenției o situație de fapt care ar fi fost generată de cei doi pârâți, vinovați în fapt de starea de insolvență a debitoarei.
Afirmațiile sale nu sunt dovedite iar speculațiile acesteia despre interesele dăunătoare ale intimaților care ar fi urmărit să țină în viață debitoarea într-un mod artificial nu se sprijină pe nici un înscris doveditor.
Se observă cum prin motivele de recurs creditoarea încearcă să găsească noi argumente în dovedirea acțiunii sale în timp ce trimiterile sale la GRUPUL MEDIA 7 sunt străine de obiectul cererii întemeiate pe articolul 137 din Legea nr.64/1995 cu care a fost investită instanța.
Din actele dosarului nu a putut reieși că finanțatorul debitoarei, numitul și prezentatorul unei emisiuni, numitul s-au ocupat în fapt cu administrarea debitoarei în locul persoanei care figura în mod oficial în această funcție.
În ceea ce privește considerentele și dispozitivul sentinței atacate se poate observa că soluția tribunalului a fost aceea de admitere a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâții și.
Referitor la răspunderea care ar trebui să fie angajată în temeiul articolului 137 lit."c", "d" și "f" din Legea nr.64/1995 republicată (în vigoare la momentul formulării cererii) față de pârâtul, Curtea reține că pentru anii 2002, 2003 și 2004, când acesta a figurat ca administrator al debitoarei, au fost întocmite și depuse raportările contabile aferente exercițiilor financiare ale societății, că nu se poate reține că pârâtul s-ar face vinovat de ținerea unei contabilități fictive, cum pretinde creditoarea și că, din raportul nr.1 de activitate al administratorului judiciar și din celelalte rapoarte și documente prezentate în dosar, nu s-a putut desprinde fapta pretinsă prevăzută de articolul 137 lit. "d".
Recurenta a avut în vedere și literele "c" și "f" din textul de lege amintit dar nu a specificat în ce a constatat interesul personal al pârâtului care ar fi urmărit că debitoarea să ajungă în final în încetare de plăți și nici care au fost mijloacele ruinătoare de care s-a folosit acesta pentru a procura persoanei juridice fonduri, de data aceasta în scopul întârzierii încetării de plăți.
Din nici o probă administrată în cauză nu a rezultat că pârâtul, prin faptele sale a condus la insolvență debitoarea.
De altfel, prin Legea nr.64/1995, cu modificările ulterioare (și respectiv prin Legea nr.85/2006) nu s- instituit o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina pârâtului, prevăzându-se doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar numai după administrarea de dovezi în acest sens.
Pentru considerente expuse, având în vedere și dispozițiile legale invocate, Curtea în temeiul articolului 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta creditoare reclamantă SC SRL B împotriva Sentinței comerciale nr.1272/05.03.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimații pârâți, intimata debitoare SC COM ROMÂNIA SRL B prin lichidator judiciar LIDER LICHIDARE ȘI, intimatele creditoare reclamante SA, SERVICIUL PUBLIC PENTRU FINANȚE PUBLICE LOCALE SECTOR 6 B și intimații creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6 B, BANK ROMÂNIA SA B, B, TEATRUL B, SC SRL B, BANCA INTERNAȚIONALĂ A RELIGIILOR prin lichidator judiciar - INSOLVENCY SPECIALISTS.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, --- - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red. Jud.
Tehnored.IN
2 ex./08.02.2010
Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Ruxandra Monica DuțăJudecători:Ruxandra Monica Duță, Mirela Polițeanu, Tatiana
