Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BAC
SECȚIA COMERCIAL, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 192/2008
Ședința public de la 04 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Saftiuc
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 460 din 29 octombrie 2007, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns la prima strigare, pentru recurenta-reclamant B, consilier juridic, lips fiind celelalte prți. La a doua strigare a cauzei a rspuns consilier juridic pentru recurenta-reclamant, iar pentru intimații-pârâți cu delegație de substituire pentru av., avocat.
Procedur legal îndeplinit.
S-a fcut referatul oral asupra cauzei, dup care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul prților prezente.
Consilier juridic pentru recurenta-reclamant solicit admiterea recursului, casarea sentinței tribunalului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanț, artând c greșit instanța de fond a respins acțiunea pe excepția prescrierii dreptului la acțiune. Sub acest aspect, arat c societatea s-a aflat în perioada 2000-2005 în procedura reorganizrii judiciare prevzut de Legea nr. 64/1995, republicat, scopul reorganizrii fiind acoperirea pasivului.Începând cu data de 23.05.2005 societatea a intrat în procedura insolvenței, iar la data de 19.03.2007 recurenta a formulat cerere de atragerea rspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai societții. Întrucât procedura a fost deschis sub imperiul Legii nr.64/1995, apreciaz c art. 139 din Legea nr. 85/2006 nu este aplicabil în cauz, cererea fiind formulat în termen.
Avocat pentru intimații-pârâți pune concluzii de respingere a recursului pentru motivele prezentate în întâmpinarea depus în dosar. Arat c procedura insolvenței a fost deschis din anul 2000, iar termenul de prescripție curge de la data la care a fost cunoscut sau trebuia s fie cunoscut persoana care a cauzat starea de insolvenț. Apreciaz c temeiul legal pentru acțiunile introduse înainte de Legea nr.85/2006 îl reprezint Decretul nr.167/1958, prin care termenul prescripției pentru acțiuni care vizeaz drepturi patrimoniale este de 3 ani. Fr cheltuieli de judecat.
S-au declarat închise dezbaterile.
CURTEA
- Deliberând -
Asupra recursului comercial d e faț, declarat în termen de B, împotriva sentinței civile nr. 460/29 octombrie 2007, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-, reține urmtoarele:
Prin cererea înregistrat sub nr-, pe rolul Tribunalului Bac u, reclamanta S B, a formulat cerere de atragere a rspunderii patrimoniale a pârâților, și, în calitate de administratori de drept și de fapt a debitoarei, și obligarea acestora la plata creanței nerecuperate în cadrul procedurii de faliment, în sum de 8.304,34 RON, echivalentul a 2.811,95, creanț preluat de la și a sumei de 323.114,33 RON, echivalentul sumei de 94.83,38, creanț preluat de la Casa de Asigurri de Sntate
Prin întâmpinarea formulat pârâții au invocat excepția inadmisibilitții acțiunii, reclamanta neavând calitate procesual activ, potrivit art. 138 al. l din Legea nr. 85/2006 și excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la data deschiderii procedurii (2000) și la data identificrii personalului de conducere.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondat.
În urma probelor administrate, prima instanț, prin sentința civil nr. 460/29 octombrie 2007, a respins excepția inadmisibilitții acțiunii, reținând c reclamanta are calitate procesual activ, în calitate de creditoare, conform art. 137 al. l din Legea nr. 64/1995, republicat.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța de fond a considerat-o întemeiat.
Pentru a hotrî astfel, tribunalul a reținut c administratorul judiciar al debitoarei falite, Cute a depus raportul cauzal privind cauzele și împrejurrile ajungerii debitoarei în insolvenț, precum și persoanele vinovate, la data de 16.11.2000, raport ce a fost comunicat creditorilor și afișat la ușa instanței.
De la acea dat a luat cunoștinț de persoanele vinovate de producerea prejudiciului și tot de la acea dat a început s curg termenul de prescripție al dreptului la acțiune, reclamanta comunicând întinderea pagubei și persoanele vinovate.
Întrucât acțiunea a fost pronunțat la data de 22 martie 2007, dreptul la acțiune este prescris, în raport cu dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958.
Aprarea reclamantei c dreptul la acțiune s- nscut la data când a cunoscut c nu-și poate recupera creanța din valorificarea bunurilor debitoarei, a fost înlturat, apreciindu-se c ar fi o adugare la lege.
Reclamanta avea posibilitatea s formuleze acțiunea în termenul legal de prescripție și s cear suspendarea cauzei pân la valorificarea bunurilor debitoarei, sau eventual s-și micșoreze petitul în cazul în care și-ar fi recuperat o parte din creanț, sau s renunțe la acțiune, dar nu s stea în pasivitate, a motivat instanța de fond.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 137 din Legea nr. 64/1995, republicat, (art. 138 - 139 din Legea nr. 85/2006) a fost respins excepția lipsei calitții procesuale active și admis excepția prescripției dreptului la acțiune, cererea fiind respins pentru acest motiv.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, care a artat c în mod eronat prima instanț înțeles s admit excepția prescripției dreptului material la acțiune, motivat de data raportului privind cauzele și împrejurrile ajungerii debitoarei în insolvenț, - 16 noiembrie 2000 - și data promovrii acțiunii de atragere a rspunderii patrimoniale.
Societatea se afl în procedura insolvenței înc din anul 2000, parcurgând pân în 2005,perioada de reorganizare judiciarși a intrat înprocedura falimentului abia la data de 23 mai 2005.
Pe parcursul procedurii, a artat recurenta, debitoarea a fost supravegheat de 3 administratori judiciari.
Astfel, în primul rând, raportul cauzal nu a fost întocmit și depus de ctre administratorul judiciar Cute, ci de un alt administrator judiciar, raport care este succint iar raportat la faptul c societatea a fost în reorganizare judiciar, acest raport este ineficient.
Raportul amnunțit trebuia întocmit la data intrrii debitoarei în faliment, respectiv dup data de 23 mai 2005.
Momentul de la care începe s curg termenul de prescripție, trebuie s fie de la raportul cauzal depus de lichidatorul judiciar,la intrarea în faliment,întrucât atunci se poate constata c prejudiciul ce urmeaz a face obiectul unei cereri de antrenare rspunderii, devine cert în privința acoperirii sale, ulterior inventarierii și evalurii activelor deținute în patrimoniul falitei.
De asemeni, momentul formulrii acțiunii în rspundere patrimonial, este determinat și de întinderea prejudiciului cauzat de prți, fiind posibil ca o parte din pasiv s fi fost acoperit, în cadrul dosarului de insolvenț.
Reținerea instanței de fond c aveau posibilitatea s formuleze acțiune și s cear suspendarea, nu își gsește aplicabilitatea în practic, aceast situație fiind inexistent.
Insolvența, ca prejudiciu, a artat recurenta, angajeaz rspunderea celor responsabili în limita pasivului, care poate fi doar parte sau integral pasiv.
Pentru aceste motive recurenta a artat c termenul de prescripție în cauza de faț, curge de la data deschiderii falimentului, fapt pentru care a solicitat admiterea recursului, respingerea excepției prescripției, și în temeiul art. 312 pct. 3 Cod procedur civil, trimiterea cauzei la instanța de fond, în vederea soluționrii cererii de antrenare a rspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai societții - debitoare.
Criticile aduse sentinței sunt întemeiate.
Într-adevr, în speța de faț, procedura insolvenței împotriva debitoarei - falite, a început în anul 2000, sub imperiul Legii nr. 64/1995, republicat, iar cererea de atragere a rspunderii patrimoniale a foștilor administratori, este parte integrant procedurii început sub aceast lege.
Spre deosebire de Legea nr. 85/2006, care în art. 139 prevede c o asemenea acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana care a cauzat apariția strii de insolvenț, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotrârii de deschidere a procedurii, Legea nr. 64/1995, nu conține o astfel de dispoziție cu privire la termenul de prescripție.
În aceast situație aplicabile sunt dispozițiile Decretul nr. 167/1958, referitoare la prescripția extinctiv, care în art. 1 și 3 prevd c "Dreptul la acțiune, având ca obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dac nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, termen care este de 3 ani".
În ce privește data de la care începe s curg prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuit prin fapta ilicit,aceasta este data când pgubitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc atât paguba cât și pe cel care rspunde de ea,potrivit art. 8 din acest act normativ.
Referitor la societatea - debitoare, este de observat c deși aceasta se afl în procedura insolvenței, înc din anul 2000, pân în anul 2005, s-a aflat în perioada de reorganizare judiciar, ceea ce înseamn c a înregistrat doar o lips temporar de disponibil, nefcând faț datoriilor scadente, îns activul su fiind mai mare decât pasivul, s- încercat o reorganizare judiciar.
Întrucât aceast msuri nu a fost viabil, la data de 23 mai 2005, societatea a intrat în procedura falimentului.
Așa fiind, este de reținut c momentul de la careîncepe s curg termenul de prescripție, este data lurii la cunoștinț a raportului amnunțit întocmit de lichidatorul judiciar, asupra cauzelor și împrejurrilor care au dus la apariția insolvenței debitoare, cu menționarea persoanelor crora le-ar fi imputabil și propunerea de intrare în faliment, potrivit art. 56 din Legea nr. 64/1995. republicat.
Aceast dispoziție se coroboreaz întrutotul cu art. 8 din Decretul nr. 167/1958, invocat mai sus.
Având în vedere c recurenta a înregistrat cerere de atragere a rspunderii patrimoniale împotriva intimaților - pârâți la data de 12 martie 2007, (fila 1) iar intrarea în faliment debitoarei a avut loc la data de 23 mai 2005, în mod greșit instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea ca fiind prescris, recurenta - creditoare respectând termenul de trei ani, prevzut de Decretul nr. 167/1958.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 (1) și (5) cu referire la art. 304 pct. 9 Cod procedur civil și art. 8 din Legea nr. 64/1995 și Legea nr. 85/2006, curtea de apel urmeaz a admite recursul declarat și a casa sentința cu trimitere spre rejudecare, pe fondul cauzei, la aceeași instanț.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de recurenta - reclamant AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B,- - 11, Sectorul 1, împotriva sentinței civile nr. 460 din 29 octombrie 2007, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - pârâți cu domiciliul în O, str. -. 8,. A,. 10, județul B, cu domiciliul în O, str. -. 2,. 20, județul B și cu domiciliul în O, str. -. 14,. 1,. 65, județul
Caseaz sentința cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanț.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi, 04 martie 2008.
PREȘEDINTE: Aurelia Saftiuc - - | Judector, - - | Judector, - - |
GREFIER,
Red.
red.
Tehnored. 3 ex. 01/02 aprilie 2008
Președinte:Aurelia SaftiucJudecători:Aurelia Saftiuc, Lăcrămioara Moglan, Claudia Popescu
