Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 195

Ședința publică din 26 februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Mircea Boar

JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz

JUDECĂTOR 3: Maria

GREFIER: -

S-au luat în examinare, la a doua strigare, recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B,--11, sector 1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, cu sediul în Reșița,- împotriva sentinței civile nr. 1.437/JS din 6 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S privind pe debitoarea, cu sediul în comuna, sat, nr. 380, jud. C-S, prin lichidator judiciar, cu sediul în Reșița, str. -, - parter,. 2 și pârâtul, cu domiciliul în, nr. 380, jud. C-

La apelul nominal nu se prezintă părțile.

Procedura este completă.

Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează faptul că la dosar s-a depus prin registratura instanței un înscris din partea pârâtului, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă,

CURTEA

Constatând că prin sentința comercială nr. 1.437/JS din 6 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, s‑a aprobat raportul final întocmit de către lichidatorul judiciar, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 s‑a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului și radierea acesteia din registrul comerțului de sub nr. J-, s‑a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a membrilor de conducere a societății debitoare, în temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 din același act normativ s-a dispus notificarea sentinței Direcției Finanțelor Publice C-S, Oficiului Registrului Comerțului pentru efectuarea mențiunii de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență,

Având în vedere că creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, declarând recurs cu invocarea art. 3041Cod procedură civilă, a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul continuării procedurii și implicit a admiterii cererii de atragere a răspunderii formulată de lichidatorul falitei, împotriva pârâtului, cu motivarea că:

Se impune atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății, membrii de conducere, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, indiferent de faptul că administratorul falitei a încălcat din culpă (neglijență) sau cu intenție normele de drept care îi impuneau să solicite tribunalului, stabilirea stării de insolvență în termen de 30 de zile de la data apariției sau iminenței apariției acesteia, sub sancțiunea răspunderii patrimoniale pentru prejudiciile produse creditorilor, situație care corelată cu proasta administrare a debitoarei a determinat prejudicierea acestora;

În condițiile în care lichidatorul nu s-a pronunțat în sensul încălcării normelor contabile de către administrator și nu a găsit lipsuri în gestiunea sau în contabilitatea societății, nu era necesar un administrator strălucit ca să întreprindă demersurile necesare stabilirii stării de insolvență a societății ajungând ceea ce doctrina caracterizează drept minimă diligența și cea ce art. 1080 cod civil statuează, respectiv că diligența ce trebuie să se pună în îndeplinirea unei obligații este întodeauna aceea a unui bun proprietar;

Mai mult, având în vedere faptul că, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990 republicată, obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, instanța trebuie să aibă în vedere și dispozițiile art. 1540 Cod civil potrivit cărora mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază cu mai multă rigurozitate;

De asemenea, potrivit art. 374 din Codul Comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie;

Răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006, republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite;

Aflându-se pe tărâmul răspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumată, potrivit art. 1082 Cod civil, raportat la art. 138 din Legea 85/2006, republicată;

În cauză, răspunderea trebuie apreciată in abstractio, cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial;

În conformitate cu dispozițiile art. 1080 alin. 1 Cod civil, coroborate cu art. 1600 Cod civil, devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activității mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordonează măsurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire socială;

Prejudiciul produs există, constând din însăși creanța, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată;

Art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a uneia din faptele prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat;

De asemenea, își însușește punctul de vedere al lichidatorului, apreciind incidente în speță și prevederile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Având în vedere că și creditoarea C-S, declarând recurs împotriva aceleiași hotărâri cu invocarea art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii atacate ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond a se dispune antrenarea răspunderii materiale a administratorului social în persoana numitului, obligându-l pe acesta să plătească creditoarei suma de 7.672 lei, reprezentând creanțe bugetare, cu motivarea că:

Administratorul social al pârâtei debitoare, nu a depus documentele contabile la lichidatorul judiciar sau la dosarul cauzei;

Lichidatorul nu a putut întocmi bilanțul contabil de lichidare deoarece nu a deținut nici un fel de documente contabile;

Administratorul social nu a ținut evidența contabilă potrivit legii și nu a făcut dovada că ar fi ținut o asemenea evidență contabilă;

În consecință, este întrunită condiția prevăzută de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Văzând că prin înscrisul depus la dosar, pârâtul, exprimând un punct de vedere numai cu privire la modul de soluționare a recursului declarat de creditoarea, în sensul respingerii acestuia, a arătat că debitoarea a ținut contabilitatea până în momentul când și‑a încetat activitatea,

Reținând în drept că potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin săvârșirea anumitor fapte anume prevăzute de textul lege respectiv,

Că potrivit aceluiași text de lege și comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea menționată și răspunderea amenință să se prescrie,

Că, în fapt, prima instanță a fost sesizată cu o atare acțiune de către lichidatorul judiciar cererea acestuia fiind însă respinsă,

Considerând, raportat la termenii în care sunt redactate recursurile că, sub un prim aspect, creditoarele recurente nu au calitatea de a se substitui lichidatorului judiciar, criticând respingerea cererii formulată de către acesta,

Că pe de altă parte, cererea de a se dispune angajarea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare astfel cum rezultă din recursul declarat de creditoarea, este făcută de o persoană fără calitate, respectiv de un creditor și nu de către comitetul creditorilor și reprezintă o cerere nouă, făcută în recurs, cu încălcarea art. 316, coroborat cu art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă,

Că prin urmare, în aceste condiții, ambele recursuri fiind neîntemeiate, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respinse,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B,--11, sector 1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, cu sediul în Reșița,- împotriva sentinței civile nr. 1.437/JS din 6 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S privind pe debitoarea, cu sediul în comuna, sat, nr. 380, jud. C-S, prin lichidator judiciar, cu sediul în Reșița, str. -, - parter,. 2.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 26 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. /Dact.

2 ex./2.04.2008

Primă instanță: Tribunalul C-

Judecător

Președinte:Mircea Boar
Judecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 195/2008. Curtea de Apel Timisoara