Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 12.01.2010.
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Pană Silvia
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta pârâtă INTERNATIONALE CENTRALE împotriva sentinței civile nr. 837/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă. și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta pârâtă INTERNATIONALE CENTRALE prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.-/31.10.2008, intimata reclamantă prin consilier juridic, ce depune delegația la dosar, lipsind intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul apelantei-pârâte INTERNATIONALE CENTRALE
învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentantul intimatei-reclamante. învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de apel.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentantul apelantei-pârâte INTERNATIONALE CENTRALE solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei-reclamante. pune concluzii de respingere a apelului declarat de apelanta-pârâtă precum și a celor două excepții invocate de aceasta, menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată, depunând și concluzii scrise.
CURTEA
Pentru a da posibilitate tuturor părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru 19.01.2010, în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de apelanta pârâtă INTERNATIONALE CENTRALE împotriva sentinței civile nr. 837/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă. și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dată în ședința publică de azi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
---
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 12.A
Ședința publică de la 19.01.2010.
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta pârâtă INTERNATIONALE CENTRALE împotriva sentinței civile nr. 837/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă. și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2010, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.01.2010 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 17.10.2007, sub nr-, reclamanta. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta INTERNATIONALE CENTRALE BV și cu OSIM, să dispună în temeiul art. 45k, alin. 1, lit. a) din legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și regulii 32 din HG 833/1998 decăderea pârâtei din drepturile conferite de marca "" nr. -, cu element figurativ, înregistrată pe calea de la Madrid în România, pentru produsele din clasele 35 și 42 și obligarea OSIM să transmită hotărârea judecătorească de decădere, în vederea înscrierii decăderii din drepturi a titularului în.
În motivarea cererii sale, reclamanta arată că pârâta este titulara mărcii internaționale combinate - înregistrată pe cale internațională, cu extindere și în România la 23.08.1993, pentru clasele 2,3,5,16,21,29,30,31,32,33,34,35,36,41,42, iar decăderea din prezenta acțiune se solicită ca urmare a lipsei folosirii efective a mărcii pe teritoriul României în timp de 5 ani, pentru serviciile din clasele 35 și 42 pentru care a fost înregistrată, fiind aplicabile dispozițiile art. 65 din legea nr. 84/ 1998 și din regula 36 privind efectele înregistrării internaționale la a unei mărci, astfel că marca a pârâtei este protejată de la data înregistrării 23.08.1993 și pe teritoriul României, ca efect al înregistrării internaționale.
Reclamanta invocă prevederile art. 45, lit. a) din legea mărcilor privind solicitarea decăderii din drepturile conferite de marcă pentru nefolosirea nejustificată, timp de 5 ani, pentru produsele sau serviciile pentru care s-a înregistrat marca, arătând că noțiunea de folosire a mărcii trebuie înțeleasă ca o folosire reală, neechivocă și serioasă, așa cum s-a stabilit în doctrină și în practica judiciară, invocând și prevederile art. 47 cu privire la dovada folosirii mărcii, care incumbă titularului acesteia, în speță pârâtei, care trebuie să facă dovada că utilizarea comercială a mărcii este efectivă în comerț. Reclamanta arată că se poate solicita revocarea dreptului la marca înregistrată pentru lipsa folosirii acesteia în perioada prevăzută de lege, pârâta din cauză nu a folosit pentru produsele din clasele 32 și 42 marca și nu poate avea monopolul asupra mărcii pe care nu a folosit-o, în detrimentul altui comerciant care dorește să înregistreze și să folosească o marcă similară.
Reclamanta arată în justificarea calității procesuale active că este persoană interesată în solicitarea decăderii pârâtei din drepturi pentru clasele 35 și 42 cu privire la marca sa, conform dispozițiilor art. 45, lit. a) din lege, întrucât a solicitat protecție în România pe calea și Protocolului de la Madrid pentru două mărci, respectiv marca int. combinată 87909, depusă la 01.02.2006 pentru clasele 9 și 35, și marca int. -, depusă la 31.03.2006, pentru clasele 9 și 35, OSIM emițând aviz de refuz provizoriu pentru ambele mărci, întemeiate pe opozițiile pârâtei care a invocat marca int. comb. -, înregistrată la 05.01.1990, pentru clasele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,12,13,14,15,16,17,18, 19,20,21,22,23,24,25,26,27, 28,29,30,31,32,33,34, și marca int. comb. -,înregistrată la 23.08.1993, pentru clasele 2,3,5,16,21,29,30,31,32,33,34,35,36,41,42.
Prin SC nr. 837/ 14.05.2008 Tribunalul Bar espins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamantei privind cererea de decădere din drepturile pârâtei asupra mărcii "" pentru clasa 42,a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții INTERNATIONALE CENTRALE BV si OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI; a dispus decăderea parțială a pârâtei din drepturile conferite de MI nr. - "" pentru produsele din clasele 35 și 42.
De asemenea s-a dispus transmiterea hotărârii rămase definitive de către OSIM la în vederea înscrierii decăderii în.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Cat priveste excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantei cu privire la clasa de produse și servicii 42, Tribunalul constată că nu sunt întemeiate susținerile pârâtei, deoarece avizele de refuz la înregistrare emise de OSIM, ca urmare a opozițiilor pârâtei care a invocat mărcile sale înregistrate în România pe cale internațională, afectează toată lista de produse și servicii din clasele 9 și 35 ale reclamantei, în special pentru domeniile aferente sau conexe domeniului IT, respectiv programele de calculator și programe bazate pe Internet pentru utilizare în, previziuni și analiza activităților de marketing și comerciale din clasa 9, serviciile de consultanță în afaceri în domeniul comercializării și marketingului, serviciile de previziune și analiză, și serviciile de elaborare de strategii, previziuni și analiză, pentru care reclamanta a înregistrat mărcile.
Astfel, serviciile din clasa 42 ale pârâtei sunt servicii conexe sau asociate produselor și serviciilor din clasele 9 și 35 așa cum sunt descrise mai înainte, existând un risc de confuzie și asociere între produsele din clasele 9 și 35, pe de o parte, și produsele și serviciile din clasa 42, pe de altă parte.
Pe fondul cererii în decădere, s-a retinut că pârâta, prin înscrisurile depuse la dosar, nu a făcut dovada folosirii efective a mărcii sale 608 847, pe teritoriul României, în legătură cu produsele și serviciile din clasa 35 și 42, pentru o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Astfel, pârâta a folosit în activitatea sa de pe teritoriul României marca, în perioada 2004 -2007, dar în legătură cu magazinele în care se comercializează bunuri de larg consum, nefiind acoperită nici perioada solicitată de lege, deși pârâta a înregistrat din 1993 pe teritoriul României marca. Pârât a nu a dovedit că a folosit marca în legătură cu serviciile din clasele 35 și 42 vizate prin acțiune, documentele depuse de pârâtă având alt obiect: fotografii care probează folosirea denumirii comerciantului ca deținător al lanțului de magazine cu același nume, fotografii fără dată( anexa 5), comunicate de presă referitor la intenția pârâtei de a folosi marca( anexa 6), înscrisuri privind evenimente ulterioare depunerii cererii în decădere( anexa 7), documente care se referă la alte țări ( anexa 12).
Prin urmare marca pârâtei nu s-a folosit în conformitate cu scopul pentru care s-a înregistrat marca, în ce privește serviciile din clasele 35 și 42, respectiv pentru a identifica propriile servicii ale pârâtei și pentru a le deosebi de serviciile de același fel ale altor comercianți, așa încât, reținând că sunt aplicabile în cauză dispozițiile invocate de reclamantă, de la art. 45, lit. a) din legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata INTERNATIONALE CENTRALE, criticand hotararea recurata pentru urmatoarele motive:
1. In mod greșit a respins prima instanță excepția lipsei de interes a intimatei reclamante în formularea acțiunii în decădere pentru clasa de produse si servicii 42.
Reclamanta a arătat că justifică interes în promovarea acțiunii întrucât a solicitat protecție în România pe calea și protocolului de la Madrid pentru două mărci, respectiv: marca internațională combinată "" nr. - depusă spre înregistrare la 01.02.2006 pentru clasele de produse 9 si 35 si marca internațională "" nr. - depusă spre înregistrare la data de 31.03.2006, pentru clasele de produse și servicii 9 si 35.
Intimata - rec1amantă nu a probat existența unui interes care să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru cererea de decădere privind clasa de produse 42.
nedemonstrând că a solicitat la înregistrare o marcă și pentru această clasă de produse și servicii.
Pe cale de consecință, prin admiterea acțiunii și dispunerea decăderii pârâtei din drepturile conferite de marca nr. - și pentru clasa 42 reclamanta nu a dobândit niciun folos practic.
Din acest punct de vedere acțiunea reclamantei nu îndeplinește - cel puțin pentru clasa 42 de produse și servicii - condițiile interesului, respectiv: să fie legitim; născut și actual; personal și direct.
Rezultă că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei de interes, astfel încât pentru aceste motive vă rugăm să admiteți apelul, să schimbați în tot hotărârea atacată, în sensul de a respinge cererea de chemare în judecată formulată pentru produse și servicii din clasa 42 ca lipsită de interes.
2. In mod nelegal și netemeinic a dispus prima instanță decăderea paratei apelante pârâte din drepturile conferite de marca nr. -, întrucât sancțiunea decăderii nu putea fi aplicata ca urmare a incidenței art. 46 alin. 2 din Legea nr. 84/1998.
Atât din susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată, cât și din considerentele sentinței primei instanțe se desprinde teza eronată potrivit căreia deși pârâta apelantă a înregistrat din 1993 pe teritoriul României marca în speță, totuși aceasta nu a făcut dovada folosirii mărcii pentru o perioada neîntreruptă de cinci ani.
In primul rând, este de observat că sancțiunea decăderii a fost introdusă de Legea nr. 84/1998, legea anterioara - Legea nr. 22/1967 - nereglementând o astfel de sancțiune. Prin urmare, astfel cum se reține în doctrina, pentru mărcile înregistrate sub imperiul legii anterioare sancțiunea decăderii nu se va putea aplica decât din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 84/1998 (23 iulie 1998, în conformitate cu art. 95 alin. I din Lege), în sensul că de la aceasta dată se va calcula termenul de cinci ani prevăzut de lege".
Prin urmare, includerea perioadei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 84/1998 în calculul pentru stabilirea perioadei de nefolosire a mărcii nu era posibilă, o opinie contrară echivalând cu nelegalitatea sentinței primei instanțe.
In al doilea rând, prima instanță în mod nelegal nu a analizat incidenta în speță a prevederilor art. 46 alin. 2 din Legea nr. 84/1998.
Potrivit acestui text, anterior citat, rezultă că pentru ca unei mărci folosită într-un interval mai scurt de cât cel de cinci ani, să nu îi fie aplicabilă sancțiunea decăderii este necesară îndeplinirea a trei condiții:
i)In intervalul de timp scurs între data expirării celor cinci ani de nefolosință și data înregistrării cererii de decădere (în speță 17.10.2007) marca să fi fost folosita efectiv;
ii) Începerea sau reluarea folosirii să fi avut loc cu cel puțin trei luni înainte de introducerea pe rolul instanței a cererii de decădere (prin urmare, înainte de 17.07.2007);
iii) Pregătirile pentru începerea sau reluarea folosinței să nu fi intervenit după ce titularul a cunoscut intenția de a se introduce o astfel de cerere.
In speță nu poate fi vorba de o asemenea împrejurare întrucât folosirea efectiva a mărcii de către apelanta-pârâtă datează cu mult înainte de introducerea cererii care face obiectul prezentului proces.
Din actele depuse la dosar rezultă nu numai folosirea efectiva a mărcii, dar și faptul că apelanta pârâtă a folosit marca cu mai mult de trei luni anterior datei de 17.10.2008.
Textul art. 46 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 instituie un caz când nu poate fi aplicată sancțiunea decăderii, chiar dacă folosirea mărcii se încadrează într-o perioadă mai mică de cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu se situeze în intervalul mai mic de trei luni dinaintea introducerii cererii de decădere.
Prin urmare, dacă titularul mărcii dovedește și folosirea pentru o scurta perioadă de timp (chiar și o zi) anterior perioadei de trei luni de dinaintea introducerii cererii de decădere, decăderea nu va fi aplicabilă.
Or, din actele depuse la dosar rezultă folosința efectiva a mărcii în litigiu, astfel cum vom arată în continuare și întrucât folosirea mărcii de către apelanta pârâtă se încadrează în perioada legală prin aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că în mod nelegal și netemeinic prima instanță a admis acțiunea.
mărcii nr. - de către apelanta-pârâtă îndeplinește condițiile prevăzute de lege și de doctrina, astfel încât sancțiunea decăderii nu poate fi aplicata.
Astfel:
i) mărcii a fost efectivă și a privit semnul așa cum a făcut obiectul depozitului, condiție îndeplinită;
In doctrină este acceptată ca folosire efectiva folosința exercitată în temeiul unui contract de licență, respectiv cu consimțământul titularului.
ii) mărcii a fost reală, reținându-se în doctrină că formele de manifestare a folosinței sunt variate, în funcție de produsul sau serviciul la care se aplică, forma mărcii etc. ().
In acest sens se arata că marca a fost și este folosită în comerț pentru serviciile din clasa 35 si 42 prin:
postarea la loc vizibil la intrarea în unitățile comerciale și în interiorul acestora,
aplicarea pe materiale publicitare și promoționale,
organizarea și finanțarea de evenimente în scopuri publicitare,
organizarea de cursuri de orientare profesională.
Potrivit doctrinei citate, constituie acte de exploatare efectivă, reală și serioasă:
expunerea mărcii în cataloagele de produse și de prețuri (a se vedea catalogul de oferte SP AR depus la dosarul primei instanțe - Anexa 14);
publicitatea făcută mărcii, sens în care facem trimitere la articolele și extrasele de presă depuse la dosar care prezintă, printre altele:
lista de evenimente sponsorizate de compania in perioada - de unde rezulta folosirea mărcii in activități promoționale, difuzare de material publicitar, reclama televizata - Anexa 10;
reclame la supermarketurile din diverse orașe din România - a se vedea Anexa 13;
fotografii care atestă modul de folosire a mărcii și gradul de vizualizare a acesteia în cadrul Europene de 2006 - Anexa 10;
Contractul de publicitate încheiat între SC SRL și societatea Strategic & Marketing având ca obiect cumpărarea de spațiu de reclamă pentru calificările Euro 2008 privind meciul de fotbal Olanda - România difuzat pe 1 la 24.03.2007. precum și fotografii din care rezultă modul de folosire și gradul de vizualizare a mărcii - Anexa 11;
iii) mărcii a fost neechivoca, adică a fost făcută cu titlu de marcă.
Folosirea mărcii cu acest titlu rezultă fără putință de tăgadă din actele depuse la dosar. Astfel, este nelegală și netemeinică susținerea primei instanțe potrivit căreia folosirea mărcii ar fi fost făcută în legătură cu magazinele, întrucât din actele depuse rezultă, astfel cum am arătat anterior, publicitatea făcută mărcii, folosirea mărcii în cataloagele de prețuri și produse etc.
iv) Marca a fost folosită pentru produsele și serviciile pentru care a fost înregistrată:
Marca este utilizată pentru o gama larga de servicii din cadrul celor două clase analizate: servicii de regrupare in interesul terților în special a produselor alimentare; servicii de publicitate pentru toate mijloacele de difuzare în masa; sponsorizarea de evenimente în scopuri comerciale și publicitare.
Marca este folosită de asemenea pentru a desemna activitatea de vânzare a produselor proprii și a bunurilor altor producători prin expunerea acestora în spații anume organizate în acest scop, marca fiind expusă în locuri vizibile la intrarea în supermarket-uri, pe etichetele utilizate în magazin, pungile pentru cumpărături, vestimentația angajaților etc.
Apelanta-pârâtă utilizează marca în activitățile de publicitate și prin expunerea mărcii în cataloage le promoționale publicate și difuzate în magazinele ce constituie lanțul apelantei pârâte în România, precum și prin intermediului paginii web.spar-românia.ro
este sponsor oficial al Europene de, iar marca postată pe tricourile participanților și în locuri vizibile de pe stadioane și sălile de desfășurare a competițiilor au fost urmărite de o multitudine de spectatori din România.
II. mărcii constituie un motiv de respingere a acțiunii
Având în vedere vechimea și întinderea utilizării mărcii la nivel mondial precum și investițiile în publicitate efectuate de către titularul mărcii, această marcă are statutul unei mărci notorii pe teritoriul României.
Or, potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 84/1998, o marca notorie este "marcă larg cunoscută în România. în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora marca respectivă se aplică. fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii în România".
Introducerea unei acțiuni în decădere de către reclamanta, care a solicitat înregistrarea unor mărci identice reprezintă un act de conduita fraudulos, în concret un abuz de drept, ce trebuie sancționat în principal prin respingerea acțiunii.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a sentintei apelate, prin prisma si a motivelor de apel invocate, Curtea retine urmatoarele:
Decaderea titularului din drepturile conferite de marca poate fi solicitata, potrivit dispozitiilor art 45 alin 1 din Lg. 84/1998 de " orice persoana interesata ", fiind necesar, la fel ca in orice actiune in justitie, sa se faca dovada ca interesul in promovarea cererii este unul legitim, nascut si actual.
In doctrina si practica juridica in materie s-a stabilit unanim ca pot avea interes sa formuleze actiunea in decadere, in primul rand, concurentii titularului marcii.
In acest sens se va retine ca apelanta - parata a formulat doua opozitii impotriva inregistrarii marcilor, apartinand intimatei- reclamante, conform MI nr. -, iar parata Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a emis in aceste conditii avizele de refuz total nr. 79-2006-1/16.10.2006 pentru marca internationala nr. - si 03-2007 -1/2.03.2007 pentru marca internationala nr. --.
Cele doua avize afecteaza toata lista de produse si servicii din clasele 9 si 35 pentru care s-a solicitat inregistrarea, aferente si conexe domeniului IT: " programe de calculator si programe bazate pe Internet pentru utilizare in, previziuni si analiza activitatilor de marketing si comerciale ", " servicii de consultanta in afaceri, in domeniul comercializarii si marketingului, servicii de previziune si analiza " - pentru marca nr. - -, iar pentru marca - - " programe de calculator pentru previziunea si analiza activitatilor de marketing " - cls 9 si " servicii de consultanta in marketing si anume elaborarea strategiei, previziunii si analizei in activitatile de marketing " - cls 15.
Cat priveste clasa 42 pentru care este inregistrata marca paratei, aceasta cuprinde urmatoarele servicii: " crearea de programe pentru calculator, inchirierea de aparate de prelucrare a informatiei, orientare profesionala pentru intreprinzatori, gestiunea drepturilor de autor si consiliere in materie de exploatare a drepturilor de autor si consiliere in materie de exploatare a drepturilor de autor ).
Potrivit regulii 10 alin 2 din Regulamentul de aplicare a legii, produsele si serviciile nu pot fi considerate asemanatoare pe motiv ca figureaza in aceeasi clasa si nici nu pot fi considerate ca diferite pe motiv ca figureaza in clase diferite ale de la, astfel incat clasificarea bunurilor nu poate fi decisiva in determinarea gradului lor de asemanare, astfel cum in mod gresit apreciaza apelanta.
Prin urmare, pentru a satbili similaritatea, trebuie luate in calcul toate imprejurarile care pot crea publicului impresia ca intre produsele sau serviciile respective exista o legatura.
In doctrina si jurisprudenta in materie s-a cristalizat opinia conform careia produsele sau serviciile pot fi considerate similare atunci cand datorita naturii sau destinatiei lor pot fi atribuite de cumparatori aceleiasi origini.
Curtea apreciaza ca serviciile clasei 42 sunt in stransa legatura cu produsele si serviciile din clasele 9 si 35 ale marcilor apartinand reclamantei, mare parte dintre acestea vizand aceeasi sfera de activitate, respectiv domeniul IT, astfel incat exista un risc de confuzie care include si riscul de asociere intre acestea.
Prin urmare, fata de cele mai sus retinute, Curtea apreciaza ca reclamanta a facut pe deplin dovada ca justifica un interes nascut, legitim si actual in promovarea prezentei actiuni.
Este nefondata si critica prin care se sustine ca instanta de fond a analizat in mod gresit intervalul de 5 ani pentru care trebuie determinata nefolosirea marcii si a facut o gresita aplicare a legii, avand in vedere ca prima instanta nu a inclus in calculul acestui termen si perioada anterioara anului 1998, anul de aparitie a legii 84, sub imperiul cereia se judeca prezenta cerere, in cuprinsul motivarii facandu-se referire la perioada 2004-2007.
Pe fondul pricinii, Curtea apreciaza ca apelanta - parata nu a facut dovada folosirii marcii in conformitate cu prevederile art 45 lit a din Lg. 84/1998 pe o perioada neintrerupta de 5 ani, pentru serviciile pentru care aceasta a fost inregistrata din clasele 35 si 42.
Astfel, pentru a se preveni decaderea, exploatarea semnului trebuie sa fie efectiva si trebuie sa priveasca semnul asa cum a facut obiectul depozitului, ori, conform dispozitiilor art 46 lit b din lege, sa se realizeze intr-o forma care difera de aceea inregistrata, prin elemente care nu altereaza caracterul distinctiv al acesteia.
Sarcina probei faptului pozitiv al exploatarii marcii cade in sarcina paratului, conform prevederilor art. 47 din lege.
marcii trebuie sa fie reala, neechivoca, publica, iar marca trebuie sa fie folosita pentru produsele pentru care a fost inregistrata.
Conform prevederilor primei Directive a Consiliului nr. 89/104/ / 21.12.1988, pentru a se considera dovedita o utilizare efectiva a marcii, aceasta trebuie sa fie folosita conform cu functia ei esentiala si anume aceea de a garanta identitatea originii bunurilor si serviciilor pentru care s-a inregistrat.
Inscrisurile depuse de parata se refera la perioada 2004 -2007 si nu au ca obiect identificarea serviciilor din clasele 35 si 42 pentru care a fost inregistrata marca internationala.
Astfel, documentele depuse in fata instantei de fond, cat si in apel, privind magazinele de comercializare a produselor de larg consum deschise in diferite orase ale tarii precum si cele cu privire la constituirea firmei SRL sunt nerelevante sub aspectul folosirii marcii, acestea referindu-se la folosirea semnului ca nume comercial si nu ca marca, aceeasi fiind situatia si pentru contractele de publicitate si sponsorizare, care se refera de asemenea la numele comerciantului si nu la promovarea anumitor servicii desfasurate sub aceasta marca. Aceeasi concluzie se impune si in ceea ce priveste fotografiile fatadelor supermarketurilor, care probeaza de asemenea folosirea denumirii comerciale si nu a marcii in sine, cat si in ce priveste extrasele din presa centrala, din presa loccala si de pe internet, privind intrarea pe piata romaneasca a companiei si respectiv inaugurarea primului supermarket in Romania.
Certificatele constatatoare emise de Registrul Comertului ( anexa 3 ) atesta inregistrarea unor declaratii pe proprie raspundere privind indeplinirea conditiilor de functionare si nu indeplinirea efectiva a activitatilor societatii comerciale, iar cat priveste rapoartele anuale pentru anii 2004, 2005 si 2006, acestea se refera la folosirea internationala a denumirii. Cat priveste teritoriul Romaniei, se fac referiri doar la deschiderea unui supermarket si nu la folosirea efectiva a marcii.
Cat priveste contractele de publicitate, actiunile de sponsorizare incheiate de firma, Curtea apreciaza ca acestea nu fac dovada unei folosiri reale, efective a marcii pentru clasele de produse pentru care a fost inregistrata, iar cat priveste ofertele din cataloagele de produse, nu rezulta folosirea semnului ca marca, in vederea indeplinirii functiei de diferentiere a produselor si serviciilor, denumirea fiind mentionata doar pe catalogul de produse apartinand magazinului, si nu aplicata ca marca pe produsele la care se face referire.
Inscrisul cuprins la anexa 6 se refera la intentia titularului de a folosi marca si nu la folosirea in sine, iar cat priveste inscrisul de la anexa 9, acesta se refera la evenimente ulterioare depunerii actiunii in decadere.
Sustinerile apelantei parate in sensul ca semnul nu a fost folosit numai ca denumire a societatii, ci si ca o eticheta pentru 450 de produse nu au fost dovedite cu probatoriile administrate in apel, iar cat priveste lista cu produsele furnizate de parata avand etichete cu marca, acestea nu sunt datate, nu poarta nici o semnatura care sa ateste provenienta lor, astfel incat nu pot fi avute in vedere la stabilirea folosirii reale a semnului ca marca.
Curtea apreciaza ca fiind nefondata sustinerea apelantei parate si in ceea ce priveste incidenta in speta a prevederilor art. 46 alin 2 din Lg. 84/1998, avand in vedere ca nici pentru intervalul de timp scurs de la momentul expirarii celor cinci ani de nefolosinta si pana la data inregistrarii cererii de decadere nu s-a facut dovada unei folosiri efective, reale, neechivoce a semnului ca marca. De altfel apelanta se margineste sa invoce aplicabilitatea acestor dispozitii legale, fara insa a face trimitere la probatorii in sustinerea afirmatiei sale si fara a exemplifica in ce a constat folosirea semnului ca marca.
Cat priveste cerintele legale ce trebuie indeplinite pentru a se stabili notorietatea unei marci, se va retine ca, in conformitate cu prevederile Regulii 16 din Regulamentul de Aplicare a Lg 84/1998, se prevede necesitatea dovedirii cunoasterii marcii pe scara larga cat priveste teritoriul Romaniei, avandu-se in vedere segmentul de public din Romania pentru caruia i se adreseaza produsele sau serviciile la care se refera marca.
Aceasta aparare a fost invocata de parata pentru prima in cererea de apel, fara a se indica probatoriile care atesta faptul cunoasterii marcii pentru segmentul de consumatori relevant.
Astfel, Curtea retine ca aceasta sustinere nu a fost dovedita de catre parata, conform Regulii 16 (4), inscrisurile depuse in cauza nefiind in legatura cu aceasta sustinere, respectiv notorietatea marcii pe teritoriul Romaniei, in legatura cu serviciile pentru care marca a fost inregistrata. Nu s-au administrat probatorii pe aspectul gradului de cunoastere al marcii, ci doar pe aspectul folosirii marcii.
Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul dispozitiilor art 296.pr.civila urmeaza sa respinga apelul. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta pârâtă INTERNATIONALE CENTRALE cu sediul ales la mandatar din cadrul &, în B,-, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 837/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă.cu sediul ales la Cabinet, în B,-, sector 1 și intimatul pârâtOFICIULDESTAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCIcu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. SP
Tehnored. IP
5 ex. / .
Secția a III-a civilă
Jud. fond: Constanta
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Pană Silvia
