Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 225/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 225/ DOSAR NR-
Ședința publică din 12 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Ștefăniță JUDECĂTOR 2: Codruța Vodă
- - - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 465/SIND din 23 februarie 2009, pronunțate de JUDECĂTOR 3: Carmen Bujan l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios Administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.465/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta AVAS, în numele creditorilor în contradictoriu cu pârâții, și, în calitate de administratori sociali ai debitoarei.
A reținut judecătorul-sindic că, pentru a se reține faptele prevăzute de art. 138 lit.a, d și e din Legea nr. 85/2006 este necesar să se dovedească existența faptelor de folosire a bunurilor în interes personal, de nerespectare a dispozițiilor legale privind ținerea contabilității și că a mărit fictiv pasivul societății.
În raportul lichidatorului judiciar pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2006, depus la filele 196-198 din dosarul de faliment, s-a reținut că evidența contabilă a fost ținută în conformitate cu legea, că administratorii sociali nu au săvârșit fapte prevăzute de art. 137 din Legea nr. 64/1995, nefiind motive de atragere a răspunderii acestora pentru pasivul societății. Nu s-a putut reține fapta prevăzută de art. 138 lit.d din Legea nr. 85/2006. Afirmația reclamantei cu privire la săvârșirea acestei fapte este contrazisă de cele reținute în raportul lichidatorului judiciar, care a preluat actele contabile în urma intrării în faliment a debitoarei.
Simpla nerecuperare a creanțelor debitoarei nu constituie fapta prevăzută de art. 138 lit.e din Legea nr. 85/2006, în lipsa oricărei dovezi privind mărirea în mod fictiv a pasivului debitoarei. În consecință, nu pot fi imputate pârâților lipsa activelor circulante, în care se includ creanțele, chiar dacă în ultimul bilanț societatea debitoare figura cu creanțe nerecuperate.
Cu privire la lipsa activelor imobilizate, în valoare de 1298 lei, s-a constatat că pârâtul a efectuat o plată voluntară de 3.500 lei, care a acoperit această lipsă. În consecință, nu pot fi reținute nici incidența prevederilor art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, față de plata voluntară făcută de acest pârât, într-un cuantum mai mare decât prejudiciul produs.
Față de aceste considerente judecătorul-sindic a constatat că nu sunt întrunite condițiile art. 138 alin.1 lit a, d și e din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care s-a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs AVAS, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale și obligare a pârâților la suportarea pasivului debitoarei, rămas neacoperit, în cuantum de 118.419 lei.
În expunerea motivelor de recurs se arată că, din rapoartele lichidatorului judiciar a rezultat că intimații se fac vinovați de ajungerea societății în încetare de plăți, neîndeplinindu-și obligațiile legale privind administrarea societății, dispunând efectuarea unor operațiuni care au determinat încetarea de plăți, fapte prevăzute de art. 138 alin.1, lit.a, d, e din Legea nr. 85/2006.
Ori, întrucât răspunderea operează pentru cea mai ușoară culpă și indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală.
Astfel, pârâții se fac vinovați de săvârșirea faptei prevăzute de art. 138 alin.1 lit.e din Legea nr. 85/2006, în sensul că n-au fost recuperate creanțele debitoarei în cuantum de 38.327 lei și nu s-au făcut demersuri în acest sens. S-a creat astfel prezumția că foștii administratori în exercitarea atribuțiilor lor, abuzând de prerogativele conferite de lege, au mărit în mod fictiv pasivul societății fiind aplicabile art. 138 alin.1 lit.
Totodată, nu s-au respectat nici prevederile legale referitoare la operațiuni financiar contabile, aspect ce se încadrează la faptele enumerate de art. 138 alin.1 lit.d din Legea nr. 85/2006. Ori, potrivit ultimului bilanț, încheiat la 30.06.2003 debitoarea deținea în patrimoniu active imobilizate în valoare de 1298 RON și active circulante în valoare de 39.242 lei iar pârâții n-au putut justifica cu documente lipsa acestor bunuri, fapt ce intră sub incidența art. 138 alin.1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006.
Relativ la întocmirea condițiilor răspunderii civile delictuale se învederează că există o legătură cauzală între faptele ilicite culpabile ale administratorilor și prejudiciul adus creditorilor în contextul în care pârâtul s-a angajat să achite creanțele înscrise în tabelul de creanțe efectuând o plată parțială de 3.500 lei ceea ce echivalează cu o recunoaștere a vinovăției.
Pe de altă parte, se arată că, vinovăția rezultă din însăși atitudinea de nesocotire a dispozițiilor legale în vigoare.
În drept art. 309 pct.9, art. 3041Cod procedură civilă.
Recursul este neîntemeiat.
Criticile recurentei privitoare la atragerea răspunderii administratorilor, în condițiile art. 138 alin.1 lit.e din Legea ne. 85/2006 pentru suma de 38.327 lei, creanțe nerecuperate nu se susțin. Aceasta întrucât legea sancționează situația în care administratorii au deturnat ori ascuns pasivul societății. Ori, creanțele nerecuperate de debitoarea SRL de la diverși creditori, se constituie în active circulante ce n-au fost deturnate ori ascunse, fiind corect înregistrate în contabilitate, astfel cum a conchis chiar lichidatorul judiciar, respectiv judecătorul-sindic.
Nu se susțin criticile privitoare la atragerea răspunderii administratorilor în condițiile art. 138 alin.1 lit.d întrucât, cum corect a reținut judecătorul-sindic, evidența contabilă a fost ținută în conformitate cu legea, administratorii nesăvârșind vreuna din faptele de natură a ocaziona starea de insolvabilitate: ținerea unei contabilități fictive, dispariția documentelor contabile, neținerea evidenței contabile în principiu.
Nici în recurs, în condițiile art. 305 Cod procedură civilă nu s-au exhibat înscrisuri în sensul săvârșirii vreuneia din faptele sus-amintite.
În ceea ce privește lipsa activelor în sumă de 1298 lei reținută în bilanțul contabil, întrucât pârâtul a efectuat o plată voluntară de 3.500 lei, această lipsă s-a acoperit. Astfel, corect a reținut judecătorul-sindic că, nu poate fi reținută nici incidența art. 138 lit.a din Legea nr. 85/2006, plata voluntară făcută, fiind mai mare decât prejudiciul produs.
Pentru rațiunile de fapt și de drept sus-amintite, Curtea, conform art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge prezentul recurs, menținând ca temeinică și legală sentința nr. 465/23.02.2009 pronunțată de judecătorul-sindic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta AVAS împotriva sentinței civile nr. 465/23.02.2009 pronunțată de judecătorul-sindic în dosar nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.: / 5.06.2009
Tehnored: /9.06.2009/ -2 ex -
Judecător sindic:
Președinte:Gabriel ȘtefănițăJudecători:Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă, Carmen Bujan
