Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 236

Ședința publică din data de 12 februarie 2009

PREȘEDINTE: Maria Pohoață

JUDECĂTOR 2: Valentin Niță

JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta,domiciliată în P,- județul P, împotriva sentinței nr. 935 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoareaSC SRL, cu sediul în P, str. - - nr. 5 județul P, și cu sediul înregistrat la registrul comerțului- P,-,. 47, A,. 1,. 6 județul P, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P, str. - - nr. 22 județul P și lichidatorul judiciar, cu sediul în P str. -. -. nr. 42 B. 20 județul

Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 39,00 lei potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-pârâtă - reprezentată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimata-debitoare SC SRL P, lichidatorul judiciar P și intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, arată că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.

Curtea, luând act că recurenta-pârâtă nu are cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta, pârâtă, critică sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie. În esență, recurenta susține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 lit. d, e, f din Legea 85/2006 pentru a putea fi atrasă răspunderea pârâtei în desfășurarea procedurii de faliment a societății întrucât aceasta nu au săvârșit niciuna din faptele prevăzute de lege. Situația actuală debitoarei este determinată de imposibilitatea acesteia de a-și recupera creanțele, împrejurare care condus la blocarea activității firmei prin neonorarea propriilor sale obligații față de creditori.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă clar cauza insolvenței debitoarei.

La instanța de fond recurenta a solicitat ca lichidatorul judiciar să depună înscrisuri din care să rezulte vinovăția acesteia. Nu s-a stabilit în niciun fel vinovăția recurentei și nici nu reprezintă un prejudiciu cert, lichid și exigibil care să-i fie imputat pârâtei.

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii privind angajarea răspunderii pârâtei pentru pasivul societății debitoare.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Prahova in cauza ce constituie obiectul dosarului nr-, reclamanta in calitate de lichidator al debitoarei SC SRL a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța sa se dispună instituirea răspunderii administratorului societății debitoare pentru acoperirea pasivului societății in suma de 1.361.747 lei.

In motivarea cererii,reclamanta a arătat ca parata se face vinovata de săvârșirea faptelor prevăzute de art 138 lit e si f din legea 85/2006 așa cm rezulta din raportul de expertiza contabila dispusa in cauza.

Susține reclamantul ca din raportul de expertiza contabila rezulta faptul ca in activul societății se constata ca s-au evidențiat mijloace fixe in suma 70.957 lei,stocuri de 330.851 lei,numerar 537.380 lei.avansuri nejustificate de 422.559 lei,un total de 1.361.747 lei ce nu a fost identificat,fiind ascuns sau deturnat de parata.

Mai arata reclamanta ca pe baza analizei evidentei contabile s-a constatat ca a existat operațiuni patrimoniale prin care nu s-a operat repartizarea profitului privind dividendele,desi aceste profituri au fost ridicate sub forma avansurilor de trezorerie nejustificate,ceea ce contravine legii contabilității.

Soluționând cererea depusa de lichidator,instanța de fond prin sentința nr 935/19.09.2008,a admis-o si a instituit răspunderea pârâtei administrator al debitoarei pentru acoperirea pasivului acesteia constând in creanțele stabilite in tabelul definitiv consolidat întocmit in cauza,evidențiind creditorii si creanțele acestora.

Pronunțând aceasta soluție instanța de fond a reținut ca in cauza sunt îndeplinite condițiile cerute de art 138 lit e si f din legea 85/2006 raportat la art 998 -999.Civ,in sensul ca din actele depuse la dosar si expertiza contabila efectuata in cauza a rezultat ca parata se face vinovata de faptul ca a deturnat sau ascuns bunurile societații debitoare care erau evidențiate in activul societații,si ca in evidentele contabile nu s-a operat repartizarea profitului la dividende, deși aceste profituri au fost ridicate sub forma avansurilor de trezorerie nejustificate,operațiune efectuata cu încălcarea dispozițiilor legii contabilității.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat recurs parata criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie solicitand modificarea in tot a acesteia si pe fond respingerea cererii formulata de lichidator.

Prin motivele de recurs depuse la dosarul cauzei, parata susține ca hotărârea instanței de fond este nelegala deoarece in cauza nu s-a dovedit ca sunt îndeplinite condițiile răspunderii administratorului potrivit art 138 alin 1 lit d,e,f asa cum a reținut instanța de fond,in sensul ca nu s-a făcut dovada cuplei sale in ceea ce privește ajungerea societății in stare de insolventa,a condițiilor generale ale acestei răspunderii,respectiv a faptei ilicite, prejudiciului cauzat,raportul de cauzalitate intre fapta ilicita, prejudiciu si vinovația organelor de conducere.

In cauza din actele si probele dosarului nu rezulta, susține recurenta ca a realizat anumite activități si operațiuni care sa prejudicieze societatea si care sa la insolventa.

Starea de insolventa a societății s-a datorat in principal neîncasării unor importante sume de bani pentru prestații efectuate si pentru care s-au emis facturi in cuantum de 3.991.118,95 lei.

Neîncasarea acestor creanțe a creat un blocaj total al societatii,si a creat datorii către bugetul de stat.

Societatea,mai arata recurenta a efectuat o serie de demersuri pentru încasarea creanțelor,ramase făra rezultat. Acționarea in judecata a debitorilor săi a fost imposibil de realizat datorita taxelor judiciare de timbru care nu puteau fi avansate de societate.

La stabilirea reala a mijloacelor fixe nu s-a avut in vedere ca ulterior efectuării expertizei,o parte din acestea au fost valorificate de către P si de executorul judecătoresc, sumele obținute au fost distribuite conform proceselor verbale încheiate cu aceasta ocazie.

Mai susține recurenta ca stocurile in valoare de 330.851 lei evidențiate de lichidator in cererea sa,existenta fizica a acestora nu a fost verificate de acesta si nu exista nici un motiv pentru care trebuie antrenata răspunderea sa in a le acoperii valoarea

Ca atare conchide recurenta nu s-a făcut nici o dovada in ceea ce privește vinovația sa in folosirea sau deturnarea in folos propriu a bunurilor societății situație ce ar fi cauzat intrarea acesteia in incidenta de plați.

Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta, având in vedere probele administrate in cauza si dispozițiile legale in materie constata ca recursul este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.

Prin sentința recurata s-a admis cererea formulata de lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL si s-a dispus antrenarea răspunderii administratorului pentru acoperirea pasivului, reținându-se incidenta dispozițiilor art 138 alin 1 lit e si f din legea 85/2006.

Potrivit art 138 alin 1 din legea 85/2006 - la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societații sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre următoarele fapte printre care si cele prevăzute la lit. e si f si anume in cazul in care; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit in mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul întârzierii încetării de plăti;

Din analiza art 138 din Legea 85/2006,respectiv a faptelor enumerate in alin 1 rezulta ca ele pot fi savarsite numai de persoanele legal investite cu funcții de conducere,de autoritate si de dispoziție sau de supraveghere,sau împuterniciții acestora.

In cauza,rezulta ca parata recurenta avea calitate de administrator al societății debitoare si unic asociat.

Din analiza rapoartelor depuse de către lichidator care a analizat cauzele care a dus la ajungerea societatii in stare de insolventa,si care are la baza analiza actelor contabile ale societatii si expertiza pe care a dispus-o in cauza,rezulta ca administratorul societatii debitoare a manifestat neglijenta in administrarea societatii,si a deturnat o parte din activul acesteia.

Rezulta din analiza efectuata de către lichidator si concluziile raportului de expertiza, situație recunoscuta si de recurenta prin motivele de recurs ca starea de insolventa a debitoarei a apărut in principal din cauza prestațiilor neîncasate de la diverși clienți.

Urmărirea si încasarea creantelor,respectiv a facturilor emise pentru incasarea prestațiilor era obligația administratorului societatii care nu rezulta ca s-a implicat in aceasta activitate situatie care a dus la prescripția dreptului de acționare in judecata a debitorilor.

Nu s-a făcut din partea recurentei nici o dovada ca a încercat cel puțin punerea in întârziere a debitorilor săi cu privire la creantele ce le avea de recuperate.

Din raportul final al lichidatorului mai rezulta ca starea de insolventa a survenit datorita încasării sumelor de bani cu titlu de dividende nerepartizate si neimpozitate la buget, activitate asimilata cu deturnarea unor sume de bani in folosul propiu al administratorului societații.

Susținerile recurentei ca acționarea in judecata a debitorilor pentru recuperarea creanțelor nu s-a putut face datorita taxelor judiciare de timbru care nu puteau fi avansate,s-au ca o parte din active au fost valorificate pe cale unor executări pe calea dreptului comun de către P si executorul judecătoresc,nu pot fi avute in vedere,atâta timp cat nu se face nici o dovada in acest sens si nici nu exonerează administratorul de răspundere.

Din toate probele administrate in cauza rezulta ca administratorul societatii debitoare nu si-a îndeplinit atribuțiile in asa fel incat sa evite intrarea societatii in stare de insolventa,chiar mai mult si-a protejat interesele proprii in defavoarea societatii.Atata timp cat societatea a acumulat datorii inca din anul 2002,asociatul unic,administratorul societații,recurenta din cauza de a incasat nelegal sume de bani in contul avansuri de trezorerie,când in realitate erau dividende nerepartizate si neimpozitate la bugetul de stat (situație ce rezulta din raportul de expertiza anexat la dosarul instanței de fond.

de toate considerentele reținute mai sus Curtea in raport cu art 312 alin 1.Pr.Civ va respinge ca nefondat recursul declarat de parata,constatând ca sentința instanței de fond este legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta, domiciliată în P,- județul P, împotriva sentinței nr. 935 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoareaSC SRL, cu sediul în P, str. - - nr. 5 județul P și cu sediul înregistrat la registrul comerțului- P,-,. 47, A,. 1,. 6 județul P, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P, str. - - nr. 22 județul P și lichidatorul judiciar, cu sediul în P str. -. -. nr. 42 B. 20 județul P, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

GREFIER

- -

red AU

dact MC

4 ex/24.02.2009

f-

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120

Președinte:Maria Pohoață
Judecători:Maria Pohoață, Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Ploiesti