Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.236
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Țilimpea
JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER: -
======
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, împotriva sentinței comerciale nr.4661 din 4.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - și - -EX SRL prin lichidator judiciar ADMINISTRARE, LICHIDARE.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata pârâtă, reprezentată de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Intimata pârâtă, prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Intimata pârâtă, prin apărător, solicită respingerea recursului, ca nefondat; nu solicită cheltuieli de judecată; depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.41919/-, pe rolul Tribunalului București creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - ACCE-EX SRL, invocând o creanță certă lichidă și exigibilă în cuantum de 18728 lei, debite la bugetul de stat conform notei de constatare nr.-/20.11.2006.
Prin sentința comercială nr.676/27.02.2007 pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost admisă cererea, în temeiul art.107 alin.1 raportat la art.233 alin.6 din Legea nr.85/2006 s-a dispus deschiderea procedurii, a fost desemnat lichidator judiciar.
Prin rapoartele întocmite în cursul procedurii, lichidatorul judiciar a învederat că, în urma verificărilor efectuate, nu au fost identificate bunuri în patrimoniul debitoarei, că în lipsa documentelor contabile nu poate exprima un punct de vedere argumentat cu privire la cauzele și împrejurările ce au determinat insolvența debitoarei.
Creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 solicitat, prin cererea înregistrată la 16.10.2007 atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei - în temeiul art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
S-a susținut că organele de conducere ale debitoarei au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară documentele contabile cauzând insolvența societății.
S-a arătat că, din evidențele creditoarei rezultă că debitoarea nu a întocmit și depus bilanțurile contabile pentru perioada 2002 - 2006, nu s-a conformat notificării efectuate de către lichidatorul judiciar prin care i s-a pus în vedere să depună documentația financiar contabilă a debitoarei, conform art.28 din lege.
Au fost invocate dispozițiile art.72 și următoarele din Legea nr.31/1990, art.374 cod comercial raportat la art.1532 - 1533 cod civil.
Prin întâmpinarea formulată la 26 02 2008, pârâta a solicitat respingerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale învederând instanței că nu a mai desfășurat activități comerciale din anul 2000, ca a achitat integral datoriile la bugetul de stat.
S-a mai arătat că nedepunerea documentelor financiar contabile la organele financiare nu echivalează cu neținerea evidențelor contabile în conformitate cu legea.
În cauză s-a administrat probele cu înscrisuri și expertiză contabilă.
Prin sentința comercială nr.4661/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bucureștia fot respinsă ca neîntemeiată cererea creditoarei sector 4; în temeiul art.131 din lege s-a dispus închiderea procedurii insolvenței, s-a dispus radierea societății din Registrul Comerțului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, pentru angajarea răspunderii organelor de conducere în temeiul art. 138 din lege,trebuie îndeplinite cumulativ condițiile generale ale răspunderi civile delictuale precum și condițiile speciale prevăzute de legea insolvenței, fiind ținute a răspunde patrimonial numai acele persoane care prin faptele culpabile săvârșite au cauzat insolvența societății.
S-a apreciat că din materialul probatoriu administrat nu a rezultat raportul cauzal dintre faptele de a căror săvârșire a fost acuzată pârâta și starea de insolvență a debitoarei.
Au fost avute în vedere dispozițiile art.131 din lege, instanța reținând cele consemnate de către lichidatorul judiciar în raportul final privind imposibilitatea continuării procedurii ca urmare a faptului că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri a căror valorificare să acopere costurile procedurii și nici un creditor nu și-a manifestat intenția de a avansa sumele necesare.
Împotriva acestei sentințe formulat recurs creditoarea sector 4 invocând motive de nelegalitate ce se circumscriu dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ. și art.304 indice 1 pr.civ.
S-a învederat că cererea formulată în temeiul art.138 din Lege s-a raportat la neîntocmirea evidențelor contabile în conformitate cu legea de către organele de conducere cu consecința determinării stării de insolvență.
S-a susținut că administratorul are de îndeplinit un contract tacit de mandat în temeiul art.72 din Legea nr.31/1990 și art.1532 - 1533 cod civil, răspunderea sa față de terții păgubiți de societate fiind de natură contractuală nu delictuală, cum greșit s-a reținut, s-a mai arătat că prin probatoriul administrat pârâta nu a dovedit existența unor cauze exoneratoare de răspundere.
Au fost reluate argumentele teoretice prezentate în cererea introductivă privind natura contractuală a răspunderii civile administratorului social față de creditorii societății.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Prin art.138 Legea nr.85/2006, s-a instituit o răspundere cu caracter special, de natură delictuală, inclusiv în ceea ce privește răspunderea administratorilor societății.
Răspunderea administratorilor societății debitoare nu poate fi antrenată în temeiul contractului de mandat, administratorul, fiind ținut a răspunde în condițiile art.138 în nume propriu, pentru fapte personale ce exced mandatului, față de creditori terți în raport cu contractul de mandat, situație în care devin incidente dispozițiile art.998 - 999 cod civil.
Astfel, pentru a antrena răspunderea patrimonială a administratorului societății debitoare, întrucât legea nu instituie o prezumție legală de vinovăție și răspundere, este necesar a administra probe concludente și pertinente prin care să se dovedească atât săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de art.138 cât și întrunirea condițiilor prevăzute de art.998 - 999 cod civil privind fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, prejudiciul constând în determinarea insolvenței societății și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
În cauză nu a fost dovedit decât faptul neîndepliniri obligației de înregistrare la organele fiscale a evidențelor contabile, pentru perioada 2002 - 2006 precum și faptul nedepunerii actelor prevăzute de art.28 din lege.
Însă în condițiile art.1169 cod civil raportat la art.998 - 999 cod civil nu au fost probată întrunirea condițiilor privind săvârșirea culpabilă a faptei, în situația în care legiuitorul nu a instituit o prezumție de culpă precum și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență a debitoarei.
În consecință, în mod corect instanța de fond a reținut ca nefiind probate susținerile potrivit cărora administratorul prin fapta sa culpabilă, constând în neîntocmirea evidențelor contabile conform legii a determinat starea de insolvență.
De asemenea, apreciază că, în mod corect instanța de fond a procedat la aplicarea dispozițiilor art.131 din lege, dispunând închiderea procedurii întrucât că nu există bunuri în averea debitorului a căror valorificare să acopere cheltuielile procedurii și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare.
În consecință, nefiind întrunite cerințele ar.304 pr.civ. apreciind legală sentința atacată, în conformitate cu art.312 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, împotriva sentinței comerciale nr.4661 din 4.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - și - -EX SRL prin lichidator judiciar ADMINISTRARE, LICHIDARE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Președinte:Georgeta ȚilimpeaJudecători:Georgeta Țilimpea, Alina Sekely Popa, Cristina
