Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA NR.253/ DOSAR NR-

Ședința publică din 6 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Fețeanu JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa

- - - președinte de secție

- - - JUDECĂTOR 3: Gabriel Ștefăniță

- - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr.180/SIND din 5 martie 2008, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa recurentei reclamante Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și a intimaților pârâți și.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 iunie 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 6 iunie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că, prin sentința civilă nr.180/Sind/5.03.2008, Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, în calitate de creditor al debitorului Editura - în faliment, în contradictoriu cu pârâții și, și în consecință:

A obligat pârâții, în solidar, să suporte din propriul patrimoniu suma de 5.161,83 lei, care urmează să intre în averea debitorului identificat mai sus.

A respins restul pretențiilor reclamantei până la concurența sumei de 98.529 lei.

A autorizat creditorul reclamant să procedeze la punerea în executare a prezentei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Față de debitorul Editura s-a deschis procedura insolvenței în dosarul nr.- al acestei instanțe.

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitorului a fost formulată de către creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice B, fiind înregistrată la grefa instanței la data de 24.07.2006.

Procedura insolvenței este în prezent în faza de aprobare raportului final de către lichidatorul desemnat în cauză Expert

Reclamantul are calitatea de creditor al debitorului fiind înscris în tabelul definitiv al creanțelor cu suma de 5.161,83 lei.

Față de debitor, după deschiderea procedurii generale a insolvenței s-a dispus intrarea acestuia în procedură simplificată de faliment, având în vedere că acesta nu mai are sediul social la adresa menționată în registrul comerțului și nu deține nici un bun în patrimoniu.

Practicianului în insolvență desemnat în cauză nu i-au fost predate documentele și informațiile debitorului. Acesta a intrat în posesia unor situații financiare periodice ale debitoarei înregistrate la Administrația Finanțelor Publice În urma acestora lichidatorul a întocmit un raport asupra situației debitorului (fila 226 și urm. din dosar faliment).

Ultimul bilanț contabil înregistrat la Administrația Finanțelor Publice B pentru debitor a fost aferent la data de 30.06.2005.

Astfel, s-a constatat că în contabilitatea debitorului au fost evidențiate active imobilizate și circulante superioare valorii creanței reclamantului înscrise în tabelul creditorilor, respectiv 22.253 lei disponibilități bănești în conturile debitorului sumă care nu a fost identificată faptic de către lichidator.

Din rapoartele lichidatorului în dosarul de faliment rezultă că debitoarea nu a înregistrat situații financiare periodice la autoritatea fiscală competentă, ultima înregistrare fiind aferentă la 30.06.2005. Administratorul social al debitoarei nu a predat administratorului judiciar documentele și informațiile debitoarei și nu a putut fi găsit. Lichidatorul nu a identificat bunuri în averea debitoarei supuse valorificării în procedura insolvenței.

Din cuprinsul raportului privind cauzele și împrejurările insolvenței rezultă că pârâta se face vinovată de ajungerea debitorului în insolvență. Pentru a ajunge la această concluzie lichidatorul a arătat că în ultimul bilanț contabil înregistrat de către debitor la Administrația Finanțelor Publice B rezultă că în averea debitorului se regăseau active circulante și active imobilizate având o valoare superioară totalului creanțelor înscrise în tabelul creditorilor. Aceste bunuri nu au putut fi identificate faptic în procedura de lichidare judiciară în faza de faliment a debitorului.

Pârâții nu au predat documentele și informațiile debitorului practicianului în insolvență desemnat în dosarul de faliment, respectiv nu a justificat lipsa bunurilor identificate scriptic în averea debitorului.

Pârâții nu s-au prezentat în mod nejustificat pentru administrarea probei cu interogatoriul, încuviințată de judecătorul sindic la cererea reclamantului. Această atitudine este calificată de către instanță ca fiind o recunoaștere deplină a pretențiilor reclamantului, conform art.225 Cod procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și ale Legii nr.82/1991 a contabilității, administratorul social al societății comerciale poartă răspunderea pentru ținerea registrelor și organizarea și conducerea contabilității financiare și de gestiune. De asemenea desfășurarea de operațiuni comerciale cu nerespectarea dispozițiilor legale privind plata impozitelor îi este imputabilă de asemenea administratorului social al debitoarei.

Potrivit acelorași dispoziții legale, administratorul societății comerciale poartă răspunderea pentru integralitatea și integritatea patrimoniului acesteia.

În consecință, pârâții deținând calitatea de administratori sociali ai debitoarei aveau obligația de a organiza și conduce contabilitatea debitoarei în conformitate cu legea și de a desfășura operațiunile comerciale în condiții de legalitate. De asemenea acesta trebuia să justifice lipsa bunurilor identificate scriptic în averea debitorului.

Rezultă că prin nedepunerea situațiilor financiare periodice la Administrația Finanțelor Publice B de către debitoare și lipsa organizării unei contabilități financiare și de gestiune în conformitate cu dispozițiile speciale în materie pârâtul a comis fapta prevăzută de art.138 al.1 lit.d din Legea nr.85/2006. De asemenea neplata obligațiilor către bugetul statului stabilite prin titluri executorii se circumscrie dispozițiilor art.138 al.1 lit.d din Legea nr.85/2006.

Lipsa unor bunuri din averea debitorului se circumscrie faptei prevăzute de art.138 al.1 lit.a din Legea nr.85/2006, respectiv nejustificarea lipsei sumelor de bani din trezoreria societății debitoare, înregistrate în contabilitatea acesteia la conturi bancare.

Aceste fapte s-au comis cu vinovăție cât timp prin aceasta pârâții au încălcat dispoziții legale imperative. Aceste fapte au condus la insolvența debitoarei.

Răspunderea întemeiată pe prevederile art.138 al.1 din Legea nr.85/2006 este o răspundere civilă delictuală care prezintă anumite particularități.

Judecătorul sindic reține că fapta de a nu proceda la recuperarea unor creanțe ale debitorului de la proprii săi debitori, în valoare de 36.845 RON, nu constituie fapta prevăzută de art.138 al.1 lit.e din Legea nr.85/2006, cât timp nu s-a dovedit în cauză că această omisiune a pârâților nu a avut ca scop ajungerea debitorului în insolvență și fraudarea creditorilor.

În ceea ce privește prejudiciul pentru comiterea faptelor prevăzute de art.138 al.1 lit.a și d din Legea nr.85/2006 judecătorul sindic apreciază că acesta nu poate fi ca valoare superior creanței reclamantului înscrisă în tabelul definitiv consolidat al creanțelor debitorului.

Astfel în tabelul definitiv consolidat al creanțelor debitorului sunt înscriși doi creditori, lichidatorul nu a promovat o acțiune întemeiată pe prevederile art.138 al.1 din Legea nr.85/2006, iar creditorii nu s-au constituit în comitet al creditorilor, conform art.16 din Legea nr.85/2006 pentru ca aceștia să fie autorizați de judecătorul sindic conform art.138 al.3 din Legea nr.85/2006 să promoveze o astfel de acțiune.

Reclamanta prin acțiunea promovată nu a invocat un mandat din partea celuilalt creditor înscris în tabelul creanțelor debitorului, respectiv creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice B și nu s-a invocat existența unei hotărâri a adunării creditorilor pentru promovarea unei astfel de acțiuni.

De asemenea, creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice B, deși ar fi putut promova o acțiune similară, față de numărul redus de creditori (mai mic de trei) nu a procedat în consecință.

Față de aceste constatări judecătorul sindic a apreciat că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B nu este îndreptățită să solicite acoperirea întregului pasiv rămas neacoperit în urma lichidării averii debitorului nejustificând calitate procesuală în acest sens.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând obligarea pârâților la suportarea întregului pasiv rămas neacoperit în cadrul procedurii, în sumă de 98.529 RON.

Din înscrisurile existente în dosarul cauzei a rezultat că intimații pârâți, în calitate de administratori, se fac vinovați de ajungerea societății în încetare de plăți, întrucât nu și-au îndeplinit toate obligațiile legale privind administrarea societății, dispunând efectuarea unor operațiuni care practic au determinat încetarea de plăți, fapte prevăzute de art.138 alin.1 lit.a, d și e din Legea nr.85/2006.

Se consideră nelegală dispoziția judecătorului sindic de a admite acțiunea în parte la nivelul creanței reclamantei, întrucât chiar judecătorul sindic a apreciat că, nefiind înscrisă în tabel decât doi creditori, oricare dintre aceștia poate formula cererea de atragere a răspunderii patrimoniale.

Analizând hotărârea atacată în limitele motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:

Judecătorul sindic a stabilit în mod corect că pârâții se fac răspunzători de faptele prevăzute de art.138 alin.1 lit.a și d, astfel că nu există interes din partea reclamantei de a reitera aceste aspecte în calea de atac. În legătură cu săvârșirea faptei prevăzute de art.138 alin.1 lit.e din Legea nr.85/2006, Curtea constată că simplul fapt de a nu proceda la recuperarea unor creanțe ale debitorului de la proprii săi debitori, care se circumscrie ipotezei legale prevăzute în art.138 alin.1 lit. și anume deturnarea sau ascunderea unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea fictivă a pasivului acesteia.

În ceea ce privește întinderea prejudiciului, Curtea constată că având în vedere dispozițiile art.138 din legea insolvenței, un singur creditor nu poate formula acțiune în atragerea răspunderii, aceasta rămânând la latitudinea administratorului sau lichidatorului judiciar ori a comitetului creditorilor. În situația în care un comitet al creditorilor nu poate fi format datorită numărului insuficient de creditori, cum este situația și în speța de față, o acțiune în răspundere nu poate fi formulată de un singur creditor în lipsa unei hotărâri a adunării creditorilor pentru promovarea unei astfel de acțiuni. Cu toate acestea, instanța de control judiciar urmează să mențină hotărârea judecătorului sindic, neputând înrăutăți situația reclamantei - recurente în propria cale de atac.

Pentru aceste motive, în baza art.312 pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr.180/Sind/5.03.2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - pentru - -

aflat în delegație, semnează

Vicepreședintele instanței,

Grefier,

- -

Red.: Șt. / 06.06.2008

Tehnored.: / 11.06.2008 /-2 ex-

Judecător sindic:

Președinte:Laura Fețeanu
Judecători:Laura Fețeanu, Gabriela Comșa, Gabriel Ștefăniță

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Brasov