Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 268/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2672/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 268
Ședința publică de la 05 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepeliță
JUDECĂTOR 3: Eugenia
GREFIER
**************************************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, împotriva sentinței comerciale nr.4313/05.10.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII - a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimata debitoare - - SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘI ASOCIAȚII și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata pârâtă personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata pârâtă personal solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare.
Curtea, deliberând respinge cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de intimata pârâtă personal, având în vedere că a primit citația la data de 29.12.2009 și lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare se prezintă intimata pârâtă personal, lipsă fiind celelalte părți.
Curtea, din oficiu pune în discuție lipsa calității procesuale activă a recurentei.
Intimata pârâtă personal lasă la aprecierea instanței.
Curtea constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului comercial d e față.
Prin cererea înregistrată la data de 12.03.2009, lichidatorul judiciar ȘI ASOCIATII desemnat pentru debitoarea - - SA a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei, respectiv a pârâtei și obligarea acestuia la plata pasivului societății debitoare în baza articolului 138 punctul 1 literele a și c din Legea nr. 85/2006.
În motivarea cererii lichidatorul judiciar arată, în esență, că din probatoriul administrat în dosarul de faliment reiese că administratorul societății debitoare nu a procedat la recuperarea creanțelor în sumă de 18.900 lei de la diferiți debitori, ceea ce a dus la dificultăți în achitarea obligațiilor curente ale debitoarei. Astfel, bunurile (creanțele) au fost folosite în interesul persoanelor în favoarea cărora a fost lăsat să curgă termenul de prescripție. Mai mult, la data deschiderii procedurii falimentului stocurile în valoare de 131. 710 lei nu au fost predate, ceea ce conduce la concluzia că aceste bunuri au fost folosite în interesul propriu sau al altei persoane.
De asemenea, a arătat că societatea debitoarea a desfășurat o activitate nerentabilă înregistrând datorii, în continuă creștere, de la 186.122 lei în anul 2005 la 316.959 lei în anul 2007.
Precizează lichidatorul judiciar că răspunderea administratorului față de societate este o răspundere contractuală în baza contractului de mandat intervenit între părți, culpa acestuia fiind prezumată conform art. 1082 Cod civil.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, prin sentința comercială nr. 4313/5.10.2009, a respins, ca nefondată, cererea lichidatorului judiciar si Asociații în contradictoriu cu parata, a aprobat raportul final și a închis procedura insolvenței față de debitoarea - - SA in contradictoriu cu creditoarele ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 5 si INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA
Pentru a pronunța această soluție, sub aspectul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2008 creditoarea ADMINISTRATIA FINANJELOR SECTOR 5 Bas olicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - - SA.
Constatând că societatea creditoare are o creanță certă, lichidă și exigibilă, judecătorul a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului prin sentința comercială nr.3146/14.07.2008.
În conformitate cu disp.art.138 din legea 85/2006 judecătorul-sindic poate, la solicitarea lichidatorului judiciar să dispună ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a)au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
Fiind o specie a răspunderii civile delictuale, pentru a putea fi reținută existența răspunderii, în condițiile art.138 din lege, este necesar să fie îndeplinite cele patru condiții: prejudiciul, fapta i1icită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanelor vizate.
Astfel, legătura de cauzalitate dintre fapta i1icită (săvârșită de persoanele prevăzute de lege) și prejudiciu (datoriile cauzate creditorilor) constituie o condiție esențială pentru antrenarea răspunderii delictuale și în cazurile prevăzute de Legea 85/2006.
Dar, prin derogare de la dreptul comun, pentru angajarea acestui tip de răspundere este necesară întrunirea a două condiții cumulative: starea de insolvență a societății debitoare și săvârșirea, de către persoanele vizate, a uneia din faptele expres și limitativ prevăzute de lege.
Dispozițiile art.138 nu instituie prezumția de culpă a administratorilor societății, ci faptele trebuie dovedite.
Stabilirea existenței unor asemenea fapte și a măsurii în care ele au cauzat ajungerea în stare de insolvență a societății debitoare se face numai pe baza administrării unui probatoriu complet și pertinent.
În speță, instanța a reținut incidența disp.art. 138 lit.a din Legea 85/2006 întrucât activitatea de folosire a bunurilor societății debitoare în interesul propriu sau al unei alte persoane presupune săvărșirea acelor fapte ilicite prin care se deturnează utilizarea bunurilor și fondurilor bănești ale societății de la scopul lor firesc, într-o utilizare frauduloasă, respectiv în interesul propriu. Motivul invocat de. lichidatorul judiciar, în sensul că debitoarea - - - SA avea de recuperat creanțe de la terți, însă nu a întreprins nici un demers în acest sens nu putea fi încadrat în sfera de reglementare a art.138 lit. a, atâta timp cât lichidatorul judiciar nu dovedește existența unui interes propriu al pârâtei sau un interes al terților.
Totodată instanța de fond nu a reținut nici incidența disp.art.138 lit. "c" din lege. Astfel,prin dispunerea de a continua în interes personal efectuarea unor activități comerciale care duceau în mod vădit la starea de insolvență se înțelege acel ansamblu de activități care, deși sunt vădit prejudiciabile, din punct de vedere financiar, pentru patrimoniul societății, sunt continuate în mod conștient și voit de membrii organelor de conducere, cu scopul de a obține câștiguri personale. Textul de lege impune îndeplinirea a două condiții: existența interesului personal al organului de conducere și caracterul insolvabilității debitoarei. Condiția interesului personal în continuarea activității, în sensul menționat, nu a fost dovedită în nici un fel de lichidatorul judiciar.
De asemenea, răspunderea pârâtei nu se poate atrage numai pentru că societatea debitoare a înregistrat datorii începând cu anul 2005, datorii ce au crescut an a de an, ci lichidatorul judiciar trebuie să dovedească, prin administrarea unor probe concludente, că acest fapt a determinat starea de insolvabilitate a societății.
În consecință, tribunalul a respins cererea lichidatorului judiciar ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, considerând-o netemeinică și nelegală, în conformitate cu articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că, prin cererea intemeiata pe dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. a) si c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, ce a facut obiectul dosarului sus mentionat, lichidatorul judiciar a solicitat instantei de judecata sa dispuna suportarea datoriilor restante catre creditorii debitoarei - -. SA, din patrimoniul propriu al administratorului societatii debitoare până la concurența sumei de 137.524 lei.
În susținerea recursului s-a arătat că prin nerecuperarea sumelor datorate de partenerii de afaceri, bunurile (stocurile si produsele finite) au fost folosite in interesul persoanelor in favoarea carora a fost lasat sa curga termenul de prescriptie, fapta, prin omisiune, incadrandu-se in prevederile art. 138 alin. 1 lit. A din legea insolventei.
In consecinta consideră că în cauză sunt indeplinite conditiile de angajare a raspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei -, SA".
Potrivit art. 72 din legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale "obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat."
Conform art. 1539 din Codul Civil principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul, in speta de a indeplini atributiile incredintate administratorului. Raspunderea administratorului fata de societate, privind indeplinirea atributiilor aferente functiei indeplinite, este o raspundere contractuala. in baza contractului de mandat intervenit intre parti.
Potrivit regulilor raspunderii civile contractuale, dovedirea existentei contractului (de mandat) si a neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor uneia dintre parti, prezuma culpa debitorului a mandatarilor- administratorilor) conform art. 1082 Cod Civil.
In ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor articolului 138 alineat 1 lit. c) din Legea nr.85/2006 in doctrina si practica judiciara s-a admis ca este necesar si suficient ca, persoana responsabila (in speta de fata administratorul statutar al acesteia) sa fi desfasurat sau să fi dispus, in calitatea sa de membru al organului de conducere, desfasurarea unei activitati neprofitabile care sa conduca la insuficienta fondurilor banesti disponibile ale debitorului persoana juridica, activitate care in concret consta in continuarea activitatii debitorului, din dispozitia organelor sale de conducere si in acea situatie in care insolventa era vadit prezumata, in sensul ca, debitorul nu isi achitase datoriile scadente de mai mult de 30 zile.
Aceasta obligatie legala ce revine membrilor organelor de conducere a persoanei juridice. de a sista continuarea activitatii si de a formula o cerere de deschidere a procedurii in situatia in care insolventa acesteia este vadita, isi gaseste ratiunea in crearea posibilitatii debitorului persoana juridica de a se putea reabilita, iar neindeplinirea acestei obligatii imperative, de a nu tergiversa starea de insolventa exclude posibilitatea reabilitarii debitorului, prin fapta imputabila organelor de conducere ale acesteia.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu urmează a respinge recursul ca nefondat.
În cauză, Curtea a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active în recurs, având în vedere că titularul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, care la fondul cauzei, a fost lichidatorul judiciar și Asociații.
Excepția este întemeiată și a fost admisă.
Așa cum rezultă din hotărârea atacată și din actele și lucrările dosarului de fond judecătorul - sindic a fost învestit cu o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a intimatei.
În cauza de față, împotriva hotărârii pronunțate de judecător privitor la această cerere a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B recursul fiind promovat nomine proprio.
Acest lucru se remarcă din cererea de recurs formulată de SECTOR 5 B în care recurenta în calitate de creditor a înțeles să se judece cu intimata pentru recuperarea debitului restant către bugetul general consolidat al debitoarei.
Or, atâta vreme cât legiuitorul a prevăzut în articolul 138 din Legea nr.85/2006 posibilitatea formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale de către lichidatorul judiciar sau de către Comitetul creditorilor autorizat de judecătorul sindic, pentru identitate de rațiune, titular al cererii de recurs nu poate fi decât unul din cei doi promotori ai respectivei cereri și nu orice creditor al debitoarei.
Având în vedere că nu există identitate între titularul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, care este lichidatorul judiciar și creditoarea recurenta din cauză, recursul urmează a fi respins pentru lipsa calității procesuale active în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, împotriva sentinței comerciale nr.4313/05.10.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII - a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimata debitoare - - SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘI ASOCIAȚII și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E munca B, ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală activă în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex. /23.03.2010
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Gabriela Sorina Prepeliță, Eugenia
