Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 271/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 271
Ședința publică de la 14 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
Judecător: dr.- -
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de reclamanta - SRL G - prin lichidator judiciar, cu sediul în G,-,.7, împotriva sentinței comerciale nr.558/29.05.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și, având ca obiect acțiune în anulare contract de vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-reclamantă prin lichidator judiciar consilier juridic și pentru intimații și lipsă, av., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentei reclamante, prin lichidator judiciar, consilier juridic, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în sensul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală neținând seama de toate probele administrate cauzei.
Av., cu privire la primul aspect menționat de recurentă, respectiv cel privitor la expertiza tehnică imobiliară, solicită respingerea acestuia ca de altfel și a celorlalte motive de recurs invocate, întrucât instanța de fond în mod corect a respins acțiunea ca nefondată; prețul plătit este unul serios, (chiar de trei ori mai mare) iar banii au intrat în contul societății, iar dovada privind elementul fraudulos în acest caz nu s-a făcut. Pentru aceste motive, consideră că prezentul recurs trebuie respins, așa cum se poate observa și din practica judiciară depusă la dosar din care rezultă că astfel de acțiuni nu pot fi admise. Cu privire la cea de -a doua sumă depusă la bancă arată că intimatul a stat în fața ghișeului și că întrucât nu avea buletinul la el a rugat celălalt patron al firmei să depună suma pe actul său de identitate.
În replică reprezentantul recurentei arată că intimatul nu putea depune bani fără împuternicire și că cele sus menționate nu pot fi reținute.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față;
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.74/lj/2006 la Tribunalul Galați -Secția comercială, reclamanta - SRL G prin lichidator judiciar, a solicitat în contradictoriu cu pârâții și anularea contractului de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 1941/29.07.2004.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 29.07.2004 -. SRL, reprezentată de unicul asociat a vândut pârâtului imobilul constând în spațiu comercial situat în G,-, -A1, parter compus din sala de vânzare, un hol, un birou, un WC și o magazie, cu o suprafață utilă de 141,47 mp împreună cu dreptul de folosință asupra terenului în suprafață de 53,38 mp, respectiv cota indiviză de 12,29 % din suprafața totală a terenului pe care se află blocul. Înstrăinarea imobilului a avut loc la data de 29.07.2004, prețul vânzării fiind de 400.000.000 lei.
S-a considerat de către reclamantă că prețul plătit în cuantum de 400.000.000 lei pentru un spațiu cu destinație comercială la data de 29.07.2004 nu este un preț sincer și serios în conformitate cu art.1303 civ. Altfel spus s-a precizat faptul că nu este îndeplinită una din condițiile, ce privesc validitatea contractului, cu privire la obiectul contractului de vânzare cumpărare și anume prețul trebuie să fie sincer și serios. În aceste condiții, datorită situației de fapt existente se demonstrează aplicabilitatea prevederilor art.1303 cod civil cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a exista un contract sinalagmatic valabil încheiat.
Prin înstrăinarea spațiului cu destinație comercială situat în- -A1 parter, județ G, creditorii societății falite au suferit un prejudiciu atât personal, cât și actual.
Având în vedere faptul că, contractul de vânzare cumpărare supus anulării a fost încheiat la data de 29.07.2004, iar procedura reorganizării și lichidării judiciare a fost deschisă prin sentința comercială nr.51/04.02.2005 se constată că se aplică prevederile art.60 și art.61 alin.1 lit.c din Legea nr.64/1995 republicată.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și desființarea contractului atacat, urmând ca imobilul înstrăinat fraudulos să revină în patrimoniul - - SRL G, precum și restabilirea situației anterioare atât cu privire la dreptul acesteia de folosință dobândit asupra suprafeței de 20 mp dobândită de falită conform contractului de închiriere nr.4946/29.07.2004 încheiat cu Primăria municipiului
În cauză pârâții au formulat, în contradictoriu cu, administrator la - -, cerere de chemare în garanție solicitând ca acesta să fie obligat să-i despăgubească cu suma de 400.000.000 lei reactualizată reprezentând prețul plătit pentru imobil, restituirea cheltuielilor făcute cu contractul de vânzare -cumpărare.
În drept și-au întemeiat cererea pe disp.art 1337 și 1341.civ și art. 60-63.proc.civ.
Prin sentința comercială nr.538/2007, JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure l-sindic a respins ca nefondată atât cererea principală de anulare contract vânzare-cumpărare cât și cererea de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut următoarele:
La data de 29.07.2004, -. SRL, reprezentată de unicul asociat a vândut pârâților și imobilul constând în spațiu comercial situat în G,-, -A1, parter compus din sala de vânzare, un hol, un birou, un WC și o magazie, cu o suprafață utilă de 141,47 mp împreună cu dreptul de folosință asupra terenului în suprafață de 53,38 mp, respectiv cota indiviză de 12,29 % din suprafața totală a terenului pe care se află blocul. Așa cum rezultă din contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 1941/29.07.2004 la., (filele 5-7) prețul vânzării a fost de 400.000.000 lei, suma de bani virată de cumpărători în contul societății vânzătoare nr - deschis la -Suc. G, cu foaia de vărsământ nr 5803 28.07.2004. Conform clauzei contractuale, imobilul urma să fie lăsat liber la dispoziția cumpărătorilor începând cu data de 15.10.2004.
Ulterior, la data de 04.02.2005, - - SRL a intrat în procedura de reorganizare și lichidare judiciară, fiind desemnat lichidator judiciar pentru aceasta, prin sentința comercială nr 499 /09.12.2005.
Reclamanta, prin lichidator judiciar invocă drept motiv de anulare contractului de vânzare -cumpărare menționat mai -sus, faptul că prețul vânzării nu este serios, în condițiile prevăzut de art. 1303.civ. valoarea reală a imobilului înstrăinat de debitoare fiind vădit mai mare, comparativ cu prețul din contract. Se reține că această susținere nu a fost probată de lichidatorul judiciar al debitoarei vânzătoare. În condițiile în care, la data vânzării prețurile pentru un imobil cu destinația spațiu comercial în zona - Vest Magazin General variau intre 10.000 euro și 20.000 euro la o suprafață de 200 mp sau de la 4000 euro și 40.000 euro funcție de zona și suprafața, sumele fiind negociabile, astfel cum rezultă din ofertele comparative rezultând de la agenții imobiliare (filele 46-47 dosar).
Din analiza probatoriilor administrate, judecătorul -sindic a constatat că acest contract nu conține nici un element care să disimuleze o fraudă față de creditorii debitoarei. Nu s-a făcut dovada că pârâții nu ar fi fost de bună-credință, ca anterior vânzării între părți a existat o relație care să determine suspiciunea ca pârâții ar fi achiesat la încheierea unor acte în fraudarea creditorilor debitoarei-vânzătoare. S-a avut în vedere faptul că lichidatorul judiciar a invocat ca temei de drept disp. art 60 și art 61 lit c din Legea 64/1995, în vigoare la data formulării cererii, care reprezintă temeiul de drept a cererii administratorului judiciar pentru a formula acțiune pentru anularea unor acte dacă acestea sunt frauduloase. fiind încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. Potrivit disp. art 61 lit c (1) "Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte: c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile". Prin această normă, legiuitorul nu a instituit o prezumție legală de fraudă cu privire la actele încheiate de falit înaintea deschiderii procedurii și nici obligația părților de a se informa ori a notarilor de a efectua cercetări cu privire la starea de solvență sau insolvență a celor ce fac transferul proprietății. Ca o condiție prevăzută este că pentru stabilirea caracterului fraudulos al actului, existența intenției de frauda atât pentru vânzător cât și pentru cumpărător. Or, așa cum s-a constatat reclamanta nu a făcut dovada, cu materialul probator administrat că a existat o intenție de fraudă a cumpărătorilor la încheierea actului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs reclamanta, criticând-o sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea cererii de recurs a arătat, în esență, recurenta că prețul din contractul de vânzare-cumpărare nu era sincer și serios, conform art.1303 Cod civil, că prin înstrăinarea spațiului în cauză, creditorii societății falite au suferit un prejudiciu personal și actual.
A mai arătat recurenta că, prețul nici nu a fost plătit, foaia de vărsământ nr.5803/28.07.2004 fiind întocmită pentru "diverse încasări" și că era în practica debitoarei ca intimatul să depună numerar în contul curent al debitoarei.
Intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că soluția recurată este temeinică și legală.
În motivare au arătat aceștia că prețul a fost serios, fiind la valoarea pieții la data perfectării tranzacției că actul a fost plătit în mod corect, fapt consemnat de notar în cuprinsul actului autentic și că mențiunea din foaia de vărsământ nr.5803/28.07.2004 nu are nici a relevanță.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de reclamantă, dar și a celor ce pot fi avute în vedere din oficiu de către instanță, Curtea de Apel apreciază că prezentul recurs este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat seriozitatea prețului raportat la ofertele comparative rezultând de la agenții imobiliari, oferte care arătau că la data vânzării sumele variau între 10.000 euro și 20.000 euro, sau 4000 euro și 40.000 euro.
Prețul pentru care a fost vândut imobilul a fost de 400.000.000 lei respectiv de aproximativ 10.000 euro pentru cursul leu/euro de la data respectivă (41.000 lei ROL/1 euro).
Seriozitatea prețului nu se poate stabili decât prin raportarea la prețul pieței pentru bunul respectiv sau pentru un bun echivalent iar din situația ofertelor comparative nu rezultă că se are în vedere un bun echivalent.
Rezultă așadar că în cauză trebuie efectuată o expertiză care să stabilească valoarea de circulație față de piață a bunului imobil în cauză la momentul înstrăinării, probă în mod greșit respinsă prin încheierea din 11.08.2006.
De asemenea, față de rezultatul expertizei judecătorul-sindic va trebui să determine condițiile în care s-a emis foaia de vărsământ nr.5806/18.07.2004 (fila 59 dosar și urmare a acesteia să determine natura relațiilor dintre debitoare și pârâtul.
Având în vedere faptul că administrarea probei cu expertiză judiciară imobiliară este incompatibilă cu procedura soluționării recursului, urmează a se admite recursul, a se casa sentința recurată și a se dispune trimiterea cauzei în rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat împotriva sentinței comerciale nr.558/2007 a Tribunalului Galați, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.04.2008.
PREȘEDINTE, Pt. JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - dr.- -
Conf.disp.art.261 pr.civ.
GREFIER,
- -
Fond:
Red.
Tehnored.
20.05.2008/2 ex.
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Simona Gavrila, Sarmisegetuza Tulbure