Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 318/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.318
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de creditorii AVAS, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. -.- nr. 50, Sector 1, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1312 din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL, cu sediul în Scăieni,-, județ P, cod poștal -, SC SRL Scăieni prin lichidator SC SRL, cu sediul în P,-,.34R2,.A,.2, județ P, cod poștal -, intimați creditori BCR P, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, SC, cu sediul în B,-,.1, cod poștal -, intimați pârâți, domiciliată în B,-,.1, Sector 5, cod poștal -, domiciliată în P, Intr., nr.3,.5,.B,.1,.20, cod poștal -, județ P, din P,-, județ P, cod poștal -, din P, str. -. -., nr. 3..130.C,.12, județ P, cod poștal -, domiciliat în bucurești,-, -.1,.A,.2, Cod poștal -, domiciliată în P,-, -.4,.23, județ P, cod poștal -, P,. nr.7,.12,.C,.60, județ
Cererea de recurs fiind scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimați pârâți G personal, personal, personal, lipsă fiind recurenții creditori AVAS B, DGFP P, intimata debitoare SC SRL Scăieni, SC SRL Scăieni, prin lichidator SC SRL P, intimatele creditoare BCR P, SC SA B, intimați pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recursurile formulate de AVAS B și DGFP P, sunt la primul termen de judecată,motivate, scutite de plata taxei de timbru, iar prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar cereri formulate de intimații pârâți și, prin care solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător.
De asemenea s-a mai depus la dosar prin intermediul Serviciului Registratură de intimați pârâți V G, și, întâmpinări.
Curtea, respinge cererile formulate de intimații pârâți și, prin care solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător, ca nefiind temeinic motivate în conformitate cu prevederile art. 156 Cod procedură civilă.
Intimați pârâți G, pe rând având cuvântul declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile intimaților pârâți G, că nu mai au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Intimatul pârât G, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor formulate de creditoarele AVAS B și DGFP P, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică, referatul întocmit de lichidator este corect, cauzele care au dus la insolvența societății debitoare sunt obiective, nu a avut alte firme care să intre în concurență, apreciază că nu are nicio culpă pentru a suporta pasivul acesteia.
Intimatul pârât, personal având cuvântul, învederează instanței faptul că avut calitatea de membru al consiliului de administrație al debitoarei, nu are altă firmă, cauzele care au determinat starea de insolvență a societății debitoare sunt obiective. Mai mult arată că activitatea sa nu putea să influențeze insolvența debitoarei.
Solicită respingerea recursurilor formulate de creditoarele AVAS B și DGFP P, ca nefondate, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
Intimatul pârât, solicită respingerea recursurilor formulate de creditoarele AVAS B și DGFP P, ca nefondate, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 1312/7.11.2008 Tribunalul Prahova a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții G și și a respins ca nefondate cererile creditorilor S B, P P și BCR SA - Sucursala P, de instituirea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai debitoarei SC SRL Scăieni:
G, și, pentru pasivul rămas neacoperit al debitoarei.
Prin aceeași sentință, cererile creditoarelor cu același obiect au fost respinse față de pârâta, ca fiind formulate împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a constatat că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 din Legea 64/1995 rep. în temeiul căroră s-au formulat cererile de atragere la răspundere a fostilor administratori ai debitoarei și nici ale art. 998 cod civil.
Astfel, din materialul probator administrat și din raportul întocmit de lichidatorul judiciar la data de 18.06.2001 (filele 84-92 vol.I) privind cauzele care au condus la insolvența debitoarei, a rezultat că societatea debitoare s-a constituit în urma asocierii între SC SA și - cetățean american, cu o participație de 90% la capitalul social subscris de 6.000.000 ROL, din care asociatul persoană fizică nu a depus decât o sumă de 100.000 lei la înființarea societății, ulterior nemai îndeplinindu-și obligația de a vărsa capitalul subscris, motiv pentru care prin actul adițional 857/1996 s-a majorat capitalul și cota de participare a SC SA, la 60% din capital, hotarându-se excluderea asociatului american.
S-a mai reținut că, în același an, Adunarea Generală a Asociaților a hotărât cumpărarea unei instalații de securizare a geamului, folosită de debitoare în baza unui contract de leasing, prin contractarea unui credit de la BCR P în valoarea de 350.000 USD pe o perioada de 5 ani, constituindu-se garanții reprezentate de gaj fără deposedare, asupra liniei de producție, asociații existenți la acea dată asumându-și obligația vânzării la export a producției realizate - asociatul american, precum și a asigurării sediului și spațiilor necesare desfășurării activității de producție și a aprovizionării cantităților și sortimentelor de geam corespunzătoare securizării - asociatul SA.
Judecătorul sindic a constatat că cei doi asociați nu și-au îndeplinit obligațiile, asociatul american neasigurând comenzi și nici SC SA materia primă, ceea ce a afectat capacitatea de plată a societății, asociatul american cesionând controlul și părțile sociale deținute celuilalt asociat, astfel încât a crescut dependența debitoarei față de SC SA, în condițiile în care nu avea capital circulant propriu, în final debitoarea intrând în încetare de plăți.
S-a apreciat că nu s-a dovedit în cauză împrejurarea că pârâții au continuat în interes personal o activitate care conducea debitoarea la încetare de plăți, incapacitatea managerială nefiind de natură să atragă răspunderea acestora, deoarece nu există caracterul ilicit al faptei și deturnarea activității de la realizarea scopului societății, măsurile propuse de Consiliul de administrație, inclusiv contractarea creditului pentru achiziționarea instalației de securizarea geamului, fiind discutate și aprobate de Adunarea Generală a Asociaților, pe baza unui studiu de fezabilitate, la solicitarea BCR, iar supravegherea desfășurării activității s-a realizat de cenzorul numit de AGA.
Judecătorul sindic a constatat că neîndelinirea obligației de sesizare a tribunalului d e debitoare, nu este enumerată între faptele care atrag răspunderea patrimonială, prev. de art. 138 din Legea falimentului, insolvența debitoarei, respectiv intrarea acesteia în încetare de plăti producându-se anterior intrării în vigoare a OG nr 38/2002, care sancționa introducerea tardivă a cererii de deschidere a procedurilor prevăzute de Legea 64/1995 de către debitor, omisiunea formulării acestei cereri fiind incriminată ca infracțiune de bancrută simplă din legea 149/2004.
S-a concluzionat că răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii se apreciază, în raport de legea în vigoare în momentul săvârșirii faptei, ori la data deschiderii procedurii față de debitoare, nu era prevăzută și sancționată nerespectarea obligației sesizării tribunalului, în cazul încetării plăților, de legea 64/1995 în vigoare la acea dată, motiv pentru care s-a considerat că pârâților nu le poate fi atrasă răspunderea patrimonială pentru pasivul debitoarei.
S-a constatat că nu este reală susținerea creditoarei BCR, privind săvârșirea de către pârâții a faptei prev. de art. 137 lit. d din Legea 64/1995, constând în neținerea contabilității potrivit normelor legale în vigoare, deoarece din raportul lichidatorului rezultă că organizarea contabilității debitoarei s-a făcut conform legii, costurile înscrise în bilanț, reflectând situația reală a patrimoniului și având la baza inventarierea anuală a acestuia, societatea având organizat control financiar propriu, toate operațiunile patrimoniale fiind autorizate de conducerea societății, contabilitatea fiind ținută corect și la zi.
S-a apreciat că celelalte împrejurări invocate de aceeași creditoare, reprezentate de plata unor datorii ale creditorilor după deschiderea procedurii de faliment, girarea unor CEC-uri încasate pentru marfa vândută, efectuarea unor operațiuni financiare fără a se menționa pe corespondență "societate în lichidare", și utilizarea unei ștampile cu specimen diferit celui de la data deschiderii procedurii nu reprezintă cauze de instituire a răspunderii pârâților în baza art. 138 din lege, debitoarei nefiindu-i ridicat dreptul de administrare la începutul deschiderii procedurii, ceea ce a justificat continuarea activității.
Urmare a decesului pârâtei, cererea formulată de creditori împotriva acesteia a fost respinsă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Impotriva acestei sentințe, au declarat recurs creditoarele P și
Creditoarea AVAS a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că judecătorul sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de art 138 și urm. din Legea 64/1995 rep. faptele pârâților trebuiau privite și analizate în contextul stării de insolvență a debitoarei, care a fost administrată cu rea credință sau neglijență, ceea ce a condus la imposibilitatea recuperării sumelor de către creditori.
S-a arătat că lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea debitoarei, din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asigurarilor sociale de
sănătate, lichidatorul nefiind un simplu executor, ci având atribuții mai largi, privind maximizarea creanțelor.
Faptul că recurenta are calitatea de creditor și este înscrisă pe lista creditorilor cu o sumă pe care nu a reușit să o recupereze, dovedește existența unui prejudiciu cert, condiție esențială a angajării răspunderii intimaților pârâți, în temeiul art. 138 din legea 85/2006, care nu conține cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere, fiind suficientă și o omisiune pentru angajarea responsabilității administratorilor, pentru prejudiciul integral suferit de recurentă, textul legii folosind expresia "au contribuit" la ajungerea societății în stare de insolvență, ceea ce sugerează aplicabilitatea textului și în situația în care fapta a constituit numai condiția favorabilă pentru realizarea efectului.
S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii formulate de recurentă, în baza art. 299 - 316 civ. și a Legii 85/2006.
Recurenta P arătat la rândul său că în mod greșit s-a respins cererea formulată de ea, în baza art. 137 lit c și f din Legea 64/1995 rep. text devenit art. 138 din legea 85/2006 privind procedura insolvenței, instanța de fond neanalizând obiectiv susținerile recurentei.
S-a arătat că intimații pârâți au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura debitoarei fonduri, contractând de la BCR în anul 1996 un credit de 3.500.000 USD, ale cărui rate, deși reeșalonate nu au fost achitate până în 2001, la data deschiderii procedurii existând datorii care însumau 131.454.403.268 Rol și 4600 USD.
A susținut recurenta că în acțiunea sa privind instituirea răspunderii administratorilor debitoarei, s-au invocat o serie de împrejurări care nu au fost suficient analizate: lichidarea unor datorii ale creditorilor, după deschiderea procedurii de faliment, achitarea de datorii fără știința lichidatorului, prin girarea în favoarea creditorilor a CEC-urilor încasate pentru marfa vândută, acumularea de obligatii, efectuarea de operațiuni comerciale, fără a se înscrie pe corespondență mentiunea "societate în lichidare", utilizarea unei stampile cu specimen diferit de la data deschiderii procedurii, situații care întruneau condițiile prev. de art 137 lit f din Legea 64/1995 rep. pentru a putea fi atrasă răspunderea foștilor administratori, solicitându-se admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii formulate în baza art. 138 din legea 64/1995 rep.
Intimații pârâtii G, au depus la dosar întâmpinari prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 137 din legea 64/1995 rep. preluate în prezent de art. 138 din legea insolvenței nr 85/2006, răspunderea fostelor organe de conducere pentru pasivul neacoperit al debitoarei, nu poate fi angajată decât în cazul săvârșirii faptelor expres și limitativ enumerate la lit. a-g din textul menționat, cu vinovăție, cu condiția ca între acestea și prejudiciu produs creditorilor, să existe o strânsă legătură, care să fi condus la încetarea de plăți a societății debitoare.
Răspunderea reglementată de art. 137 din Legea 64/1995 rep. are natură civilă delictuală dar și contractuală, în situația în care atribuțiile organelor de conducere au fost exercitate în baza unui contract de management, de administrare etc.
Susținerea recurentelor cum că, intimații pârâți se fac vinovați de ajungerea debitoarei în faliment, ca urmare a continuării unei activități, cu mijloace ruinătoare, nu este dovedită.
Recurentele ar fi trebuit să indice și să probeze faptele pârâților, omisive sau comisive, prin care aceștia ar fi obținut foloase în interes propriu, sarcina probei incubând celui care face o afirmație în instanță, conform art. 129 pr.civ. iar invocarea prev. art. 137 (textul echivalent actualului art. 138 din legea insolventei), nu atrage în mod automat și obligatoriu răspunderea organelor de conducere, deoarece prin legea 64/1995, cu modificările ulterioare, nu s-a instituit o prezumție legală de culpă și de răspundere în sarcina pârâților, prevăzându-se numai posibilitatea atragerii răspunderii lor, dar numai după administrarea de dovezi în acest sens.
Din nici o probă administrată în cauză, nu a rezultat interesul personal, al pârâților de a continua o activitate ruinătoare pentru debitoare, contractarea creditului de la BCR, pentru fabricarea geamului securizat fiind aprobată de Adunarea Generală a Asociaților, reprezentați de SC SA și asociatul american, pe baza unui studiu de fezabilitate întocmit de creditoarea BCR, astfel încât nu s-a dovedit săvârșirea de către foștii administratori a faptei prev. de art. 137 lit c și f din Legea 64/1995 rep. invocată de recurente și nici a celei menționate de lit. d din același text, din rapoartele lichidatorului și din înscrisurile depuse la dosar nerezultând împrejurarea că nu s-a ținut o contabilitate în conformitate cu legea sau că intimații au făcut să dispară unele documente contabile.
Deoarece deschiderea procedurii reorganizării judiciare și falimentului debitoarei s-a făcut la data de 18.01.2000, înaintea acestei măsuri nu exista prevăzută legea 64/1995 rep. obligația administratorilor de a sesiza tribunalul, în cazul încetării plăților și nici răspunderea pentru modul de îndeplinire a acestei obligații, care a fost instituită prin OG 38/2002, omisiunea formulării acestei cereri, fiind incriminată ca infractiune de bancrută simplă, prin legea 149/2004, acte normative care nu pot fi aplicate situațiilor dinaintea intrării lor în vigoare, conform art. 1 cod civil, care reglementează principiul general al neretroactivității legilor.
In mod corect judecătorul sindic, a constatat că urmare a neridicării dreptului de administrare al debitoarei, prin sentința de deschidere a procedurii, activitatea acesteia a fost continuată de intimații pârâți, care au plătit o parte din creditori și au întreprins unele operațiuni de administrare, fără ca vreuna dintre acestea să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 137 lit. a-g, din legea 64/1995, rep. pentru a fi atrasă răspunderea intimaților.
Constatând că sentința atacată, nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare, prev. de art. 304 civ. în baza disp. art. 312 civ. Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN ELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de creditorii AVAS, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str. -.- nr. 50, Sector 1, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1312 din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL, cu sediul în Scăieni,-, județ P, cod poștal -, SC SRL Scăieni prin lichidator SC SRL, cu sediul în P,-,.34R2,.A,.2, județ P, cod poștal -, intimați creditori BCR P, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, SC, cu sediul în B,-,.1, cod poștal -, intimați pârâți, domiciliată în B,-,.1, Sector 5, cod poștal -, domiciliată în P, Intr., nr.3,.5,.B,.1,.20, cod poștal -, județ P, din P,-, județ P, cod poștal -, din P, str. -. -., nr. 3..130.C,.12, județ P, cod poștal -, domiciliat în B,-, -.1,.A,.2, Cod poștal -, domiciliată în P,-, -.4,.23, județ P, cod poștal -, P,. nr.7,.12,.C,.60, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. /DD
3 ex/3.03.2009
49/1999 Tribunalul Prahova
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
