Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 331/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 331

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu

JUDECĂTOR 2: Nela Ochea

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țăndăreanu

GREFIER - -

Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea DGFP D împotriva sentinței nr.404 din 27 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea UNIVERSITATEA CLUB SA prin lichidator INSOLVENCY SPECIALISTS SPPI C, cu pârâții, și și cu creditoarea ADMINISTRAȚIA CONTRIBUABILILOR MIJLOCII C, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta creditoarea DGFP D prin consilier juridic, intimata debitoare UNIVERSITATEA CLUB SA prin lichidator INSOLVENCY SPECIALISTS SPPI C reprezentat de și intimatul pârât prin avocat, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, reprezentantul recurentei DGFP D depune un set de acte reprezentând legislație și adresa nr.904/27.02.2004 emisă de Direcția Controlului Fiscal - Serviciul Control Fiscal 1 către Administrația Finanțelor Publice D - Serviciul Juridic, după care;

Curtea, acordă cuvântul părților prezente atât asupra excepției lipsei calității procesuale a creditoarei DGFP D de a declara recurs cât și asupra fondului cauzei.

Consilier juridic solicită respingerea excepției invocate. Învederează că DGFP Daî nțeles să formuleze recurs în numele Administrației Contribuabililor Mijlocii C potrivit dispozițiilor art.1 din Ordinul nr.266 din 19.02.2007 publicat în, Partea I nr.158/6.03.2007, întrucât începând cu data de 1.04.2007, direcțiile generale ale finanțelor publice județene, prin administrațiile publice pentru contribuabilii mijlocii, administrează contribuabilii, persoane juridice, cu domiciliul fiscal în raza județelor, denumiți în continuare contribuabili mijlocii. Pe fondul cauzei solicită admiterea recursului, întrucât sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii. Învederează că inclusiv în expertiza contabilă întocmită în cauză a fost reținut faptul că în contabilitatea debitoarei există mai multe creanțe prescrise, pentru recuperarea cărora foști administratori nu au luat nici un fel de măsură legală.

Avocat pentru intimatul pârât, solicită admiterea excepției invocate, întrucât calea de atac, respectiv recurs, a fost formulată de o persoană juridică care nu este parte în dosar. Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului. Învederează că nu s-a demonstrat sub nici o formă dovada faptelor ilicite ale administratorilor și chiar dacă neurmărirea încasării creanțelor ar reprezenta motiv de antrenare a răspunderii administratorilor, cuantumul determinat de expert este în mod evident nesemnificativ și nu poate duce la concluzia că a determinat starea de insolvență a debitoarei.

în calitate de reprezentat al intimatei debitoare UNIVERSITATEA CLUB SA prin lichidator INSOLVENCY SPECIALISTS SPPI C solicită admiterea excepției invocate. Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală. Învederează că instanța de fond nu a identificat cauze care să conducă la antrenarea răspunderii foștilor administratori.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr.404 din 27 septembrie 2007 Tribunalului Dolj, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul privind pe creditorul ADMINISTRAȚIA CONTRIBUABILILOR MIJLOCII C, s-a respins excepția dreptului material invocată de același pârât și s-a respins acțiunea formulată de creditorul ADMINISTRAȚIA CONTRIBUABILILOR MIJLOCII C împotriva pârâților, și în contradictoriu cu debitorul UNIVERSITATEA CLUB SA C, prin lichidator INSOLVENCY SPECIALISTS SPPI C, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că C în calitate de creditor al debitoarei UNIVERSITATEA CLUB SA C a solicitat antrenarea răspunderii materiale a pârâților, și pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 124 lit. b, d și e din Legea 64/1995, deoarece ajungerea societății în stare de faliment s-a datorat ascunderii unui părți din activul societății, neținerea unei contabilități în conformitate cu legea și a actelor de comerț făcute în interes propriu.

Pârâtul a invocat lipsa calității procesuale active a creditoarei și prescripția dreptului la acțiune, iar ceilalți doi pârâți prin întâmpinare au solicitat respingerea cererii deoarece calitate lor de administratori a fost doar formală neparticipând la administrarea societății.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei cu motivarea că la data formulării cererii legea aplicabilă era Legea 64/1995, care potrivit art. 137, permitea formularea acțiunii vizând antrenarea membrilor organelor de conducere nu doar de către lichidatorul judiciar ci de către orice creditor. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea privind excepția prescripției dreptului material, deoarece, în lipsa unor reglementări speciale în cuprinsul Legii 64/1995 referitoare la prescrierea dreptului creditoarei de a formula prezenta cerere, iar acțiunea vizând angajarea răspunderii organelor de conducere supusă regimului juridic instituit de Legea 64/1995, este imprescriptibilă.

Pe fondul pricinii, a reținut că în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă de către expertul și părțile nu au făcut obiecțiuni, iar aceasta a constatat că, în perioada îndeplinirii de către cei trei pârâți a calității de administrator, contabilitatea a fost ținută în conformitate cu dispozițiile legale, regăsindu-se în cuprinsul actelor contabile existența unor anumite creanțe prescrise și apreciindu-se că acea creanță în cuantum de 9.854.797,54 lei vechi nu reprezintă o creanță prescrisă ci o pierdere din asociere.

Față de probele dosarului nu rezultă săvârșirea de către pârâți a faptelor prevăzute de art. 137 din Legea 64/1995, notele de constatare și procesele verbale de contravenție depuse de reclamantă oferă indicii asupra neîndeplinirii de către debitoare a unor obligații bugetare iar nu asupra săvârșirii de către pârâții a unor fapte ilicite.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs DGFP D și a criticat-o ca netemeinică și nelegală, întrucât la dosarul cauzei au fost depuse numai o parte din actele contabile deși potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea 64/1995 au fost somați în repetate rânduri să le depună la dosarul de faliment și deci sunt incidente dispozițiile art. 137 lit.d din Legea 64/1995, iar pe de altă parte, așa cum rezultă și din expertiza contabilă, în contabilitatea falitei există mai multe creanțe prescrise, pentru recuperarea cărora foștii administratorii nu au luat nici o măsură legală în interiorul termenului de prescripție, aceasta ducând indubitabil la intrarea în insolvență.

În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.8 și 9.pr.civ.

Pârâtul a formulat întâmpinare și a invocat pe de o parte inadmisibilitatea recursului DGFP D, întrucât recurenta nu a fost parte la fond, și deci nu avea calitatea să declare recurs iar pe fond respingerea recursului ca nefondat, întrucât pentru a fi antrenată răspunderea administratorului în temeiul art. 137 alin.1 din Legea 64/1995 trebuia să se dovedească legătura cauzală între fapta personală și prejudiciul suferit de debitoare ori, potrivit raportului de expertiză, evidența contabilă a existat și fost întocmită în conformitate cu prevederile legale, iar la răspunsul de la obiectivul nr. 2, expertul a arătat că activele societății pot fi individualizate atât lunar, conform balanței de verificare lunare, cât și periodic conform situațiilor financiare semestriale sau anuale. Mai mult, debitoarea a fost controlată de organele de control fiscale, însă nu au descoperit fapte de natura celor prevăzute de art. 137 din Legea 64/1995 (actualmente art. 138 din Legea 85/2006.

Deci, în mod corect instanța a apreciat că acțiunea recurentei creditoare este neîntemeiată și nedovedită, neindicându-se concret care documente contabile lipsesc, care sunt actele normative care au fost încălcate de administrator, precum și prejudiciul adus debitoarei, în condițiile în care documentele contabile au fost predate lichidatorului iar acesta nu a înțeles să formuleze cerere de antrenare a răspunderii materiale.

În ceea ce privește motivul de recurs potrivit căruia, în contabilitate există creanțe prescrise, respectiv debitori neîncasați din culpa administratorilor sociali, este eronat și nedovedit. În fapt administratorii au făcut demersuri în vederea încasării creanțelor, nefiindu-le imputabilă o eventuală neîncasare a acestora iar pe de altă parte art.138 din Legea 85/2006 enumeră limitativ cazurile de antrenare a răspunderii materiale încât nu poate fi extinsă prin interpretare analogică.

Curtea va respinge excepția inadmisibilității recursului DGFP ca nefondată, întrucât potrivit OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, HG 208/2005 și Ordinul 266/19.02.2007 a Ministerului Finanțelor Publice, direcțiile generale ale finanțelor publice prin administrațiile publice pentru contribuabilii mijlocii, administrează contribuabili, persoane juridice, cu domiciliul fiscal în raza teritorială a județelor, denumiți în continuare contribuabili mijlocii. Așa cum a precizat și în ședința din 2.04.2008 potrivit art.1 din Ordinul 266/19.02.2003, DGFP Dad eclarat recurs nu în nume propriu ci pentru ADMINISTRAȚIA CONTRIBUABILILOR MIJLOCII C, care a fost parte la fond astfel că are calitatea procesuală de a declara recurs.

Cu privire la fondul pricinii recursul va fi respins ca nefondat. În mod corect instanța a reținut că nu s-a dovedit săvârșirea unor fapte prevăzute de art. 137 lit.d din Legea 64/1995 (actualmente 138 din Legea 85/2006), întrucât din expertiza contabilă efectuată în cauză rezultă că societatea a ținut contabilitatea în conformitate cu legea; contabilitatea a fost ținută în partidă dublă, s-au întocmit balanțe de verificare lunare, bilanț contabil anual, ultimul întocmit și depus la Administrația Finanțelor fiind din data de 31.12.2001; actele care au stat la baza întocmirii, pe perioada verificată, corespund cerințelor impuse de Legea 82/1991, au fost înregistrate în contabilitate în ordinea producerii evenimentelor, dobândind astfel calitatea de document justificativ; din documentația contabilă predată lichidatorului pot fi individualizate activele societății.

Așa cum au susținut și intimații era obligația recurentei să arate care sunt actele contabile care lipsesc sau care nu au fost ținute în conformitate cu legea și dacă datorită acestei fapte, a neținerii contabilității în conformitate cu legea, s-a creat un prejudiciu.

În ceea ce privește neîncasarea unor creanțe și prescrierea acestora nu este un motiv de antrenare a răspunderii materiale a administratorilor, neregăsindu-se printre cazurile de antrenare a răspunderii materiale, prevăzute limitativ de art. 137 din Legea 64/1995 (cât și C prevăzut de art. 138 din Legea 85/2006).

Lipsa de diligență nu este sancționată de articolul menționat ci numai faptele săvârșite cu intenție prin care se creează un prejudiciu de natură să ducă societate în stare de insolvență.

Sentința fiind legală și temeinică, motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate, în baza dispozițiilor art. 304 pct.8 și 9.pr.civ. fiind neîntemeiate, conform dispozițiilor art.312 pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția inadmisibilității recursului.

Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea DGFP D, C,-, jud. D, împotriva sentinței nr.404 din 27 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- în contradictoriu debitoarea UNIVERSITATEA CLUB SA prin lichidator INSOLVENCY SPECIALISTS SPPI C,-, jud. D, cu pârâții domiciliat în C, str. - Islaz,.3..6, jud. D, domiciliat în C, str. -,.2..2,.8, jud. D și domiciliat în C,-, jud. D și cu creditoarea ADMINISTRAȚIA CONTRIBUABILILOR MIJLOCII C,-, jud.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 aprilie 2008.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

red.jud. /17.04.2008

jud.fond.

tehnored./4ex

02 Aprilie 2008

Președinte:Ecaterina Moleanu
Judecători:Ecaterina Moleanu, Nela Ochea, Nicoleta Țăndăreanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 331/2008. Curtea de Apel Craiova