Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 367/2008. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, DE

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE NR. 367

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Violeta Chiriac JUDECĂTOR

- --JUDECĂTOR

- --JUDECĂTOR

- --GREFIER

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurent-creditor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N împotriva sentinței civile nr. 130/F/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice N și consilier juridic pentru B, care depun delegații la dosar, restul părților fiind lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea 146/1997.

Nemaifiind cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:

Consilier juridic pentru recurenta-creditoare arată că Tribunalul Neamț prin sentința recurată a respins cererea de autorizare a comitetului creditorilor să introducă acțiunea prevăzută de art.138 al.1.din Legea 85/2006 formulată de recurenta-creditoare.

Consideră că sentința 130/F//5.03.2008 este netemeinică, întrucât intimata-debitoare SC,N se face vinovată că nu a ținut contabilitatea conform legii producând prejudicii creditorilor.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței 130/F//5.03.2008 a Tribunalului Neamț și atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății ce se face vinovat de aceste prejudicii.

Consilier juridic pentru intimat-creditor B solicită admiterea recursului considerând că este un drept al creditorilor să formuleze această cerere motivele urmând a fi analizate ulterior.

S-au declarat dezbaterile închise cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

DELIBERÂND:

Asupra recursului de față reține următoarele:

Prin sentința 130/F/05.03.2008 pronunțată în dosarul - al Tribunalului Neamța fost desemnat comitetul creditorilor și a fost respinsă cererea de autorizare a comitetului creditorilor de a introduce acțiunea prevăzută de art. 138 al. l din Legea 85/2006 formulată de

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut că din verificările efectuate de lichidatorul judiciar și din declarația depusă la dosar la data de 5.03.2008 a fostului administrator rezultă că acesta a administrat societatea, asumându-și întreaga răspundere. Celălalt asociat, fiul lui nu a participat la administrarea societății.

A mai reținut că lichidatorul judiciar a întocmit raportul în temeiul art.59 și a precizat că fostul administrator nu se face vinovat de ajungerea societății în stare de insolvență.

Nu a identificat nici alte persoane conform art.138 alin.1 care au cauzat starea de insolvență a debitoarei, motiv pentru care a înțeles să nu formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale.

Reține judecătorul sindic că SBa precizat prin adresa nr.5118/21.02.2008 că, în condițiile în care lichidatorul nu introduce acțiune în temeiul art.138, mandatează Direcția Generală a Finanțelor Publice N, în calitate de președinte al Comitetului creditorilor să introducă o astfel de cerere.

Astfel, reprezentantul Direcția Generală a Finanțelor Publice N, la termenul de judecată din data de 5.03.2008, a solicitat verbal autorizarea Comitetului creditorilor să introducă cererea în temeiul art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.

În drept, s-au reținut următoarele:

Textul alin.3 al art.138 este foarte clar: "Comitetul creditorilor poate cerere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută al alin.(1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoana juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută al alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin.(1) amenință să se prescrie".

În speță lichidatorul nu aomissă indice în raport persoanele culpabile, dimpotrivă a arătat că nu există persoane vinovate de starea de insolvență.

De asemenea, lichidatorul judiciar nu a omis să formuleze acțiunea, ci a concluzionat că nu se impune introducerea unei astfel de acțiuni.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs N arătând că, deși în raportul de expertiză contabilă s-a reținut nevinovăția fostului administrator, totuși se menționează că societatea a ajuns în insolvență datorită managementului defectuos, desfășurarea unei activități economice nerentabile și continuarea acesteia. Se arată că urmare a neplății datoriilor față de bugetul de stat acestea s-au acumulat și au generat accesorii.

Apreciază recurenta că atitudinea dezinteresată și reaua credință este dovedită prin nepredarea tuturor actelor contabile ceea ce a determinat nevoia efectuării unei expertize contabile. Apreciază recurenta că administratorul se face vinovat de încălcarea art. 138 al. l lit. c și d din Legea 85/2006, iar faptul că societatea debitoare nu deține bunuri în patrimoniu se datorează tocmai neglijenței, relei credințe și administrării necorespunzătoare dispusă de fostul administrator.

Analizând recursul prin prisma criticilor formulate această instanță reține că este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:

Criticile aduse de recurentă vizează îndeplinirea condițiilor atragerii răspunderii administratorului.

În cauză însă, se reține că recurenta a formulat o cerere verbală de autorizare a comitetului creditorilor de a promova acțiunea de răspundere. Sub un prim aspect, cererea formulată de instanța de fond nu a fost motivată iar pe de altă parte a fost formulată de recurentă în calitate de președinte a comitetului creditorilor și nu de comitetul creditorilor așa cum prevede art. 138 al. 3 din Legea 85/2006. Față de formularea al. 3, cererea de autorizare a fost respinsă în mod corect. Astfel, din analiza acestui text rezultă două situații când comitetul creditorilor poate cere autorizarea judecătorului sindic pentru introducerea acțiunii în răspunderea administratorului și anume:

- când lichidatorul a omis să indice în raportul său persoanele culpabile de starea de insolvență;

- când a omis să formuleze acțiune în răspundere.

Analizând raportul final (fila 123, dosar) rezultă că administratorul nu se face vinovat de starea de insolvență, concluzie reținut și în raportul privind cauzele insolvenței (fila 116, dosar).

Față de concluziile lichidatorului judiciar nu se poate reține că ne aflăm în fața unei omisiuni de a indica persoanele vinovate sau de a promova o acțiune în răspundere. De altfel, concluzionând în sensul mai sus reținut, lichidatorul și-a asumat responsabilitatea asupra aspectelor relevate în actele întocmite. Problema dedusă judecății este dacă judecătorul sindic a respins corect cererea de autorizare și nu analiza condițiilor atragerii răspunderii administratorului (motivele de recurs vizând acest aspect).

Pentru cele ce preced, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul promovat de recurenta - creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 130/F/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoareLPN,intimata - lichidator CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ -, intimații creditoriAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂși intimatul - pârât.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,09 mai 2008.

PREȘEDINTE: Violeta Chiriac

- - JUDECĂTORI: Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Lăcrămioara Moglan

Pt. - - -

PREȘEDINTE INSTANȚĂ,

- -

GREFIER,

- -

Red.

Red.

tehnored. 2 ex.

29/30 mai 2008

Președinte:Violeta Chiriac
Judecători:Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Lăcrămioara Moglan

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 367/2008. Curtea de Apel Bacau