Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 378/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 136/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 378
Ședința publică de la 11 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Diana Manole
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
JUDECĂTOR 3: Maria Cristina
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva sentinței comerciale nr.5078 din data de 24.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - & - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C și.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta prin consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata - & - SRL, precum și faptul că Tribunalul Bucureștia înaintat dovezile de comunicare a sentinței recurate.
Se comunică recurentei prin consilier juridic un exemplar al întâmpinării.
Recurenta prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurenta prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii formulate în temeiul art. 138 din legea 85/2006 și să se dispună ca pârâtul să suporte datoriile astfel cum a recunoscut prin întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința comercială nr.5078/24.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar C în contradictoriu cu pârâtul ca nefondată.
S-a închis procedura insolvenței față de debitoarea - & - SRL în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1 și s-a dispus radierea societății debitoare.
În motivare s-a reținut că dispozițiile art.138 nu instituie o prezumție de culpă a administratorilor societății, ci faptele trebuie dovedite.
Prin dispunerea de a continua în interes personal comerciale ce duc în mod vădit la insolvență, se înțelege acel ansamblu de activități care, deși vădit prejudiciabile financiar, pentru patrimoniul social sunt în mod conștient și voit continuate de membrii organelor de conducere, cu scopul de a obține câștiguri personale.
În speță nu au fost îndeplinite condițiile art.138 lit.c din lege, întrucât condiția interesului personal în continuarea activității, în sensul menționat, nu a fost dovedită în nici un fel de lichidator.
Împrejurarea că societatea nu a mai funcționat din anul 2000, iar declinul financiar a început în anul anterior, iar administratorul nu a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, nu constituie activități care au determinat starea de insolvență, în sensul art.138 lit.
Nici incidența art.138 lit.d nu poate fi reținută, întrucât în cazul în care plătitorul nu-și îndeplinește această obligație de a depune raportările contabile sau o îndeplinește necorespunzător, organele fiscale vor stabili, din oficiu, obligația de plată, folosind metoda estimării ori plătitorul în cauză va fi supus de îndată unui control fiscal.
Legea contabilității și actele normative privind obligația de depunere a declarației privind obligațiile fiscale și a bilanțului contabil nu vin să sancționeze debitorul sau administratorul, ci precizează că organul fiscal avea obligația stabilirii unui control de fond, aspect ce conduce la concluzia că această faptă nu putea fi încadrată ca o cauză a stării de insolvență.
În ce privește nedepunerea actelor prev. de art.28 din lege, lichidatorul avea posibilitatea de a formula plângere penală împotriva administratorului societății debitoare, fără a se considera că această faptă poate fi încadrată în textul art.138 lit.
Oricum, lichidatorul judiciar nu a dovedit legătura de cauzalitate între starea de insolvență a debitoarei și nedepunerea situațiilor contabile, conf. art.1169 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și obligarea pârâtului să suporte datoriile societății către creditoarea recurentă.
În motivare se invocă dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă și ale art.3041pr.civ. hotărârea recurată fiind nelegală și netemeinică.
Reprezentanții debitoarei nu au întocmit/depus nicio situație financiară contabilă, ascunzând situația de fapt a societății față de creditorii săi și minimalizând șansele de a fi identificat patrimoniul societății și a recupera creanțele împotriva societății.
răspunderii reprezentanților societății debitoare presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere și legătura de cauzalitate dintre faptele pârâtului și prejudiciul adus creditorilor.
Constatând că societatea debitoare a ajuns în insolvență din cauza conduitei culpabile a administratorului acesteia, se solicită suportarea de către acesta a datoriilor societății în temeiul art.138 lit.c) și d) din Legea nr.85/2006.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu precizarea că se obligă să achite după rămânerea definitivă a sentinței 5078/2008 întreg debitul datorat creditoarei recurente.
Nu au fost administrate probe noi în recurs.
Analizând actele dosarului în conformitate cu dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată și reține următoarele:
Invocarea dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 nu atrage automat răspunderea administratorului, deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestuia, prevăzând doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar numai după administrarea de dovezi în acest sens.
Instanța de fond a apreciat corect probele administrate în dosar și a reținut că în cauză nu erau incidente dispozițiile privind răspunderea patrimonială a administratorului pentru pasivul acesteia.
Din actele dosarului, nu rezultă cauzarea stării de insolvență, nici elementele răspunderii civile, astfel cum sunt au fost prevăzute limitativ în dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
În absența altor elemente probate de creditoarea recurentă, simpla nedepunere a situațiilor financiare, astfel cum se reține de altfel și în rapoartele lichidatorului judiciar, ori managementul defectuos, nedepunerea mențiunii de întrerupere a activității la registrul comerțului, nu sunt suficiente pentru a se reține în sarcina administratorului intimat răspunderea civilă întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.d și nici pe dispozițiile art.138 lit.c), nefiind demonstrată cauzarea stării de insolvență a societății debitoare.
În conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, pentru aceste motive, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva sentinței comerciale nr.5078 din data de 24.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - & - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
Red.Jud. - 25.03.2009
Tehnored. - 26.03.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Diana ManoleJudecători:Diana Manole, Roxana Popa, Maria Cristina