Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Brasov

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA nr. 433/ DOSAR nr-

Ședința publică din 9 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Laura Fețeanu JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa

- - - - președinte de secție

- - - - JUDECĂTOR 3: Gabriel Ștefăniță

- - - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 514/SIND din 5 iunie 2008, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr-al Tribunalului Brașov.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a

constatat lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 2 octombrie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 9 octombrie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că, prin sentința civilă nr.514/Sind/2008, Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul să plătească din averea personală suma de 647.529,19 ce va fia dusă la masa credală a debitoarei Elida Au fost respinse restul pretențiilor.

Judecătorul -sindic a reținut următoarele considerente:

Pârâtul a fost administrator al debitoarei până la deschiderea procedurii insolvenței acesteia, așa cum rezultă din relațiile Oficiului Registrului Comerțului B coroborat cu recunoașterea pârâtului.

Cu privire la lipsa unor mijloace fixe din averea debitoarei pârâtul a susținut că acestea au fost luate de fostul director executiv al debitoarei, numita, adăugând că are acte doveditoare și martori în acest sens. A mai arătat că bunurile sustrase de susnumita sunt birouri, calculatoare, între 3 și 6 bucăți cu toate dotările, dispozitive folosite în procesul de triere și distribuție a presei, stative și probabil ceva marfă, respectiv produse gazetărești.

S-a reținut că, deși s-au invocat dovezi în acest sens, respectiv înscrisuri și martori, aceste probe nu au fost administrate de pârât, deși acesta în calitate de administrator avea minima obligație de a dovedi că a făcut demersuri doar pentru readucerea respectivelor bunuri în averea debitoarei. Sub acest aspect, motivația pur formală a pârâtului se coroborează cu cele reținute de lichidator, în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor insolvenței debitoarei, respectiv cele referitoare la refuzul acestuia de a preda sau justifica lipsa mijloacelor fixe, expresia generică "au fost sustrase" () fiind relevantă în sensul culpei pârâtului.

Cu privire la cel de al doilea aspect, respectiv privitor la calitatea de administrator și/sau asociat la societăți debitoare la societatea falită din prezenta cauză, pârâtul recunoaște că a virat, din patrimoniul Elida, fără documente justificative suma de 215.540,63 lei (răspuns 3 și 4 din interogatoriu) către firmele care aveau calitățile sus arătate, respectiv către Abil Pres, și Obiectiv

Sub acest aspect s-a reținut că pârâtul a desfășurat o afacere de tip "suveică" care, în mod inevitabil conducea debitoarea spre faliment.

În acest sens, actele contabile ale societății relevă faptul că pârâtul nu a justificat avansuri ridicate de la societate în sumă de 2.756,21 lei și s-au plătit clienți fără a se face dovada efectivă a serviciilor prestate de aceștia, în sumă totală de 161.466,11 lei.

În ceea ce privește suma de 23.329,63 lei, reprezentând creanțe ale societății debitoare pentru care dreptul material la acțiune s-a prescris, aceasta nu poate fi reținută în sarcina pârâtului ca reprezentând o mărire fictivă a pasivului pentru că creanțele de recuperat au fost corect evidențiate în contabilitate.

Prin urmare, acțiunea a fost admisă în parte doar pentru suma de 647.529,19 lei, constatându-se că pârâtul se face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit.a și b din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul invocând următoarele motive:

Referitor la suma de 215.540 lei, se arată că nu a avut cunoștință de virarea acesteia, existând relații financiare zilnice și, de asemenea, societatea avea angajat contabil autorizat.

În ceea ce privește factura fiscală seria - nr. -/31.10.2004, se arată că stornarea a fost făcută în mod egal, datorându-se întreruperii derulării contractelor cu Primăria

În cauză recurentul a depus notă de ședință și precizări ale motivelor de recurs.

Față de dispozițiile art. 303 raportat la art. 306 Cod procedură civilă, Curtea va reține spre analiză doar motivele inițiale depuse în termen legal de către recurent, cu precizările și dezvoltările ulterioare care se referă numai la aceste motive.

Astfel, referitor la stornarea facturii cu seria - - nr. -/31.10.2004 se precizează că s-a făcut în baza Convenției de Conciliere nr. 214/31.10.2004 pentru suma de 2.188.317.896 lei, operarea stornării totale datorându-se greșelii comise de contabilul operator care a adăugat la valoarea stabilită prin convenție taxa pe valoarea adăugată.

În legătură cu virarea fără documente justificative a sumei de 215.540,53 RON din patrimoniul Elida se precizează că la care recurentul a fost acționar minoritar era debitoare la Elida cu suma de 587.661.469 lei; aceasta a intrat în lichidare și suma nu a putut fi recuperată.

Abil Press la care recurentul a fost administrator datorează Elida suma de 143.808.000 lei, fiind omisă factura cu seria - - -/6.04.2003. Agenția datorează Elida suma de 711.313.839 lei datorită faptului că nu a fost luată în considerare factura cu seria - - nr. -/23.12.2003.

Analizând hotărârea atacată în limitele motivelor de recurs precizate, Curtea reține următoarele considerente:

Instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția recurentului pârât la determinarea stării de insolvență a societății debitoarei prin efectuarea de plăți fără documente justificative în favoarea altor societăți și prin stornarea obligației de plată a Obiectiv în valoare de 260.409,83 lei.

Pentru suma de 215.540,63 lei se reține că aceasta a fost virată fără documente justificative către societăți în care recurentul avea calitatea de asociat sau administrator; nici în fața instanței de recurs nu s-au depus aceste documente justificative care să facă dovada legalității plăților, iar afirmațiile recurentului că de aceste plăți este vinovat contabilul societății nu au fost dovedite.

În ceea ce privește emiterea facturii fiscale storno seria - - nr. -/2004, recurentul nu a făcut dovada legalității stornării acesteia. Afirmația potrivit căreia în urma controlului efectuat de către organele de poliție s-a constatat că recurentul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei abateri, nu are legătură cu situația concretă, care se referă la stornarea unui număr de opt facturi fiscale însumând suma de 260.409,83 lei, sumă datorată debitoarei de Obiectiv pentru livrările de abonamente, prestări de servicii de transport, precum și cheltuieli cu ratele de leasing operațional refacturate aferente mijloacelor de transport utilizate de către această societate.

Pentru aceste motive, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 514/sind/2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9.10.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./7.11.2008

Tehnored:.C/10.11.2008/2 ex.

Jud.sindic:

Președinte:Laura Fețeanu
Judecători:Laura Fețeanu, Gabriela Comșa, Gabriel Ștefăniță

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Brasov