Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 445/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 256/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 445
Ședința publică de la 09 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
JUDECĂTOR 3: Aurică Avram
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B și recurenta DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 împotriva sentinței comerciale nr. 4769 din data de 12.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - INTERNAȚIONAL SRL, SINDICATUL, - SRL, - IMOBILIARA SRL, - SRL, - SRL, - M & L SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, - SA, - SA, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SA, - SA, - LICHIDATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI - INTERNATIONAL SRL și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata - SRL a depus la dosar note de ședință și intimata - SRL a depus cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată fiind în imposibilitate de prezentare și comunicarea eventualelor întâmpinări.
Curtea, cu privire la cererea formulată de intimata - SRL, de acordare a unui nou termen de judecată pentru imposibilitate de prezentare, deliberând, constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 156 Cod pr. Civ. nefiind dovezi depuse la dosar în acest sens și, în consecință, respinge cererea intimatei, ca neîntemeiată.
Cu privire la notele de ședință formulate în cauză de intimata - SRL, prin care aceasta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive în cauză, Curtea în urma deliberării, respinge excepția lipsei calității procesuale a intimatei -, ca neîntemeiată, deoarece în mod legal societatea comercială respectivă are calitatea de creditoare în procedura derulată la judecata în primă instanță, precum și calitatea procesuală de intimată în soluționarea recursului de față.
Curtea constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, și apreciind cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea formulată în data de 28.02.2007la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, privind procedura insolvenței derulată împotriva debitorului Genial Internațional, Comitetul creditorilor, desemnat în cauză, prin Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B, a chemat în judecată pe pârâții și, în calitate de asociați și administratori ai societății debitoare, solicitând să se dispună suportarea de către aceștia a pasivului debitorului în temeiul art.138 lit.a, c și d din Legea nr.85/2006.
De asemenea, prin raportul final depus la 06.11.2007, lichidatorul desemnat în cauză a solicitat închiderea procedurii insolvenței derulată împotriva societății debitoare, în temeiul art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercială nr.4769 pronunțată la 12.12.2007 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, a respins cererea formulată de comitetul creditorilor împotriva pârâtului, ca neîntemeiată și totodată, în baza art.132 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii de insolvență în cauză, radierea societății debitoare din Registrul Comerțului și notificarea închiderii procedurii.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut că potrivit relațiilor de la Registrul Comerțului pârâtul a fost asociat unic și administrator al debitoarei până la 01.02.2005 când a cesionat părțile sociale pârâtului. Din rapoartele întocmite de lichidator rezultă că acesta nu a fost în măsură să analizeze cauzele insolvenței debitoarei și persoanele răspunzătoare de aceasta deoarece nu i s-au pus la dispoziție actele contabile.
În raport cu fapta prevăzută de art.138 lit.d invocată împotriva pârâților, tribunalul a reținut că până la 15.06.2006 debitoarea a depus raportări contabile la administrația financiară. Faptul nedepunerii actelor contabile la dosarul cauzei nu echivalează în mod obligatoriu cu faptul neținerii contabilității în condițiile legii în susținerea căruia creditorii trebuiau să probeze faptele pârâților prin care ar fi fost încălcate prevederile Legii nr.82/1991 și, mai mult, legătura de cauzalitate dintre acestea și starea de insolvență.
Dispozițiile art.138 lit.d nu implică o prezumție în măsură să atragă în mod automat răspunderea pârâților, fără administrarea probatoriului necesar. De altfel, în fapt, după cesiunea părților sociale de către primul pârât către pârâtul, acesta din urmă s-a aflat în detenție în penitenciar.
Referitor la fapta invocată potrivit art.138 lit.c, nu este suficient să se fi dispus de către pârâți continuarea activității societății, ci trebuie probată și împrejurarea că dispunerea s-a făcut în interesul personal al acestora. Nici în acest caz legiuitorul nu a avut în vedere instituirea unei prezumții de răspundere și nu orice deficiență de natură managerială este în măsură să conducă la stabilirea răspunderii patrimoniale a conducerii societății debitoare. De asemenea, legea nu instituie vreo sancțiune pentru nerespectarea obligației debitorului aflat în încetare de plăți de a se adresa tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței.
În legătură cu fapta prevăzută de art.138 lit.a invocată de creditori în sarcina pârâtelor, în patrimoniul debitoarei au fost identificate și inventariate o serie de bunuri. Împrejurarea că în bilanțul contabil activele corporale au scăzut de la 4.100.725 mii lei la 3.529.327 mii lei poate fi explicată prin vânzarea unor active, amortizarea unor mijloace fixe. valorii activelor corporale, corelat cu majorarea soldului cont clienți nu conduce în mod automat la concluzia că pârâții ar fi folosit bunurile societății în interesul propriu sau al altei persoane. Oricum, creditorii nu au fost în măsură să indice în concret în ce ar fi constat bunurile pretinse a fi fost folosite de pârâți în interes propriu și nu s-au inițiat acțiuni în anularea unor acte frauduloase vizând vânzarea unor bunuri către o altă societate în care pârâții să fi avut vreo calitate. Aceasta în contextul în care lichidatorul a renunțat la judecata în acțiunea în anulare privind autoturismul BMW, înstrăinat la 03.03.2004.
Fără a se dovedi în cauză fapta, legătura de cauzalitate, prejudiciul și vinovăția, răspunderea pârâților nu poate fi atrasă, cererea formulată în temeiul art.138 nefiind întemeiată.
Pe de altă parte, în condițiile depunerii și aprobării raportului final întocmit de către lichidatorul judiciar, toate bunurile debitorului fiind valorificate, intervin prevederile art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, justificând închiderea procedurii în cauză.
Împotriva acestei sentințe comerciale au declarat recurs creditorii Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B și Direcția Venituri Buget Local Sector 2
Prin recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B, în termen legal, s-a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii formulate în temeiul art.138 lit.a, c, d din Legea nr.85/2006.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, în primul rând că scopul edictării dispozițiilor art.138 a fost acela de a determina și menține un climat economic sănătos bazat pe principiul apărării drepturilor creditorilor față de faptele administratorilor societății debitoare care nu iau măsurile legale necesare în cazul în care societatea se află în încetare de plăți și pe principiul răspunderii administratorilor pentru continuarea unei activități care prejudiciază pe creditori. În raport cu acestea s-au prevăzut dispozițiile art.27 alin.1 din Legea nr.85/2006 în sensul că debitorul aflat în insolvență era obligat să formuleze cererea de deschidere a procedurii insolvenței. Or, în speță procedura a fost deschisă la cererea unui creditor iar dispozițiile art.138 lit.c apar ca o sancțiune aplicată administratorilor pentru neîndeplinirea obligației prevăzute de art.27 din Legea nr.85/2006.
Cum debitele constatate în privința debitoarei sunt în majoritate față de creditori bugetari, rezultă neglijarea cu vinovăție a obligației de achitare a taxelor și impozitelor. În aceste condiții este stabilită și legătura de cauzalitate între fapta pârâților, constând în managementul defectuos în sensul continuării activității deși pierderile societății erau în creștere, și prejudiciul produs creditorilor prin neplata creanțelor lor, putându-se reține sub acest aspect dezinteresul arătat față de funcționarea normală și legală a societății debitoare, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul art.138 s-a folosit de către legiuitor termenul "a constitui" iar nu "a cauza".
Nedepunerea de către pârâți a actelor contabile instituie o prezumție a intenției de a se sustrage debitoarea de la declararea obligațiilor datorate la bugetul de stat, a faptei de neținere a contabilității în condițiile legii și a legăturii de cauzalitate între această faptă și prejudiciul cauzat creditorilor.
Tribunalul a ignorat faptul că potrivit art.73, 144, 196 din Legea nr.31/1990 răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine în mod solidar administratorilor, mandatul acestora fiind oneros.
Prin recursul formulat de creditoarea Direcția Venituri Buget Local Sector 2 B, în termen legal, s-a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii formulate în temeiul art.138 lit.a, c, d din Legea nr.85/2006.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, mai întâi în raport cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă, că, în ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 lit.d invocată în raport cu pârâții, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 și Legii nr.82/1991, debitoarea avea obligația să depună raportări contabile la administrația financiară și la registrul comerțului. Lichidatorul a indicat în rapoartele întocmite faptul că nu i-au fost predate documentele contabile astfel că nu a fost în măsură să analizeze cauzele insolvenței și persoanele care răspund de aceasta. Administratorii răspund solidar față de societate pentru existența și ținerea registrelor contabile și în acest context este de reținut că debitorul se află în evidența creditoarei recurente cu două mijloace de transport - autoturisme și BMW.
S-a mai arătat de către recurentă că în ceea ce privește autoturismul "" acesta nu figurează în evidența debitoarei ceea ce atrage aplicarea dispozițiilor art.138 lit. Neidentificarea în fapt a acestei situații de către lichidator se datorează faptului că pârâții l-au folosit în interes personal, ceea ce atrage aplicarea prevederilor art.138 lit. Încetarea plăților a fost determinată și de managementul defectuos. înregistrate la 31.06.2005 față de bilanțul contabil de la 31.12.2004 nu se pot explica doar prin vânzarea unor acte sau prin amortizări ci se datorează și managementului defectuos. Relevant este și faptul că mandatul comercial al administratorilor este oneros astfel că aceștia răspund nu numai pentru dol dar și pentru cea mai simplă culpă, iar pe tărâmul răspunderii contractuale culpa este prezumată potrivit art.1082 Cod civil.
De asemenea, prejudiciul creditorilor este cert, creanțele acestora fiind înregistrate la masa credală.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea constată că recursurile formulate sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente, care, în parte, sunt comune în raport cu motivele de recurs formulate de către recurenți:
În raport cu prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, răspunderea asociaților sau administratorilor debitorului pentru pasivul debitorului poate fi atrasă doar în măsura în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele legale privind existența faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate dintre acestea și a vinovăției. Nedovedirea îndeplinirii vreuneia dintre condițiile enumerate atrage respingerea cererii întemeiate pe dispozițiile art.138.
Referitor la condiția privind fapta ilicită nu se pot reține cu valoare de principiu în edictarea dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 susținerile recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B în sensul apărării drepturilor creditorilor față de faptele administratorilor care, deși societatea comercială se află în încetare de plăți, nu își îndeplinesc obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței și continuă o activitate care prejudiciază creditorii. Dispozițiile art.138 alin.1 prevăd în mod limitativ iar nu exemplificativ faptele în raport cu care se poate solicita atragerea răspunderii. Neîndeplinirea obligației privind formularea cererii de deschidere a procedurii nu se regăsește ca faptă și în cuprinsul art.138 și, de altfel, pentru obligația în sensul arătat, prevăzută de art.27 din Legea nr.85/2006, legiuitorul nu a menționat și o sancțiune anume.
Nu constituie o faptă prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006 nici managementul defectuos invocat într-o modalitate generală și nici manifestarea dezinteresului arătat cu privire la funcționarea normală a societății debitoare.
Acest din urmă aspect nu este în măsură nici să reflecte o eventuală legătură directă de cauzalitate între neplata creanțelor bugetare și prejudicierea creditorilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât dispozițiile art.138 alin.1 au în vedere în mod expres ca faptele să fi cauzat iar nu doar să fi contribuit la starea de insolvență a debitorului.
Nedepunerea documentelor contabile de către debitor nu echivalează în mod obligatoriu cu neținerea contabilității în condițiile legii, putând avea și alte cauze decât faptele enumerate de art.138 alin.1 lit. În orice caz, fapta în discuție nu este în măsură să instituie o prezumție legală pentru atragerea răspunderii pârâților.
Dispozițiile Legii nr.31/1990 prevăd că răspunderea solidară a administratorilor vizează răspunderea față de societatea comercială. Or, prin procedura insolvenței inclusiv în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.138 se urmărește recuperarea pasivului debitorului în sensul plății creditorilor, ceea ce înseamnă că se vizează răspunderea față de creditori, iar nu față de debitor, a pârâților, astfel procedura s-ar putea derula și fără creditori, doar în raport cu debitorul.
Trebuie reținut, în contextul caracterului special al răspunderii prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006, că aceasta nu se confundă cu răspunderea contractuală, astfel că nu implică nici analiza modului de exercitare a mandatului de către administratori altfel decât în limita faptelor prevăzute de art.138 alin.1.
De asemenea, prejudiciul creditorilor în cazul răspunderii prevăzute de art.138 nu se confundă cu creanțele acestora, deoarece, acestea s-au născut în baza altor raporturi juridice, ci constă în imposibilitatea creditorilor de a-și mai recupera creanțele în condiții obișnuite în urma intervenirii stării de insolvență.
Este de remarcat și faptul că sub aspectul modului de soluționare, prin sentința recurată, a cererii de atragere a răspunderii, se impune ca în recurs calitatea procesuală activă să revină reclamantului titular al cererii formulate în prima instanță, în speță comitetul creditorilor prin reprezentantul său, iar nu oricărui creditor, sub aspect individual.
Recurentele nu au fost în măsură să dovedească nici utilizarea bunurilor debitorului în interes propriu sau în interesul altei persoane de către pârâți și nici continuarea unei activități derulată în pierdere în interesul propriu și cu atât mai mult, legătura de cauzalitate privind cauzarea prin aceste fapte a stării de insolvență.
În consecință, având în vedere considerentele arătate și constatând că sentința recurată este temeinică și legală, impunându-se a fi menținută, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurentele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B și DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.4769 din data de 12.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - INTERNAȚIONAL SRL, SINDICATUL, - SRL, - IMOBILIARA SRL, - SRL, - SRL, - M & L SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, - SA, - SA, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SA, - SA, - LICHIDATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI - INTERNATIONAL SRL și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu, Roxana Popa, Aurică Avram
