Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 446/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA Nr.446/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 6 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan judecător
- - - - judecător
- -a - - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de repunere în termen și a recursului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.1578/Sind din 29 iunie 2009, pronunțate de JUDECĂTOR 2: Gabriel Ștefăniță l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa recurentului pârât, și a intimatului reclamant Cabinetul Individual de Insolvență - lichidator judiciar al
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 6 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.1578/SIND/29.06.2009 Tribunalul Brașov prin judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului judiciar al debitoarei și a obligat pârâtul să suporte din averea personală suma de 10.246 lei, în temeiul art.138 lit.a, e și f din Legea nr.85/2006.
În motivarea hotărârii se arată că pârâtul a folosit bunurile persoanei juridice în folosul altor persoane și a ascuns o parte din activul debitoarei în valoare de 17.570 lei care ar fi putut fi valorificate în vederea plății datoriilor. Pârâtul nu a făcut niciun demers pentru recuperarea creanțelor pe care societatea debitoare le avea față de alte persoane și nu a virat contribuția angajaților la.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul solicitând repunerea în termenul de recurs față de schimbarea în fapt a domiciliului legal, iar cu privire la recurs, a invocat greșita apreciere a probelor din care rezultă că nu există datorii la asigurările sociale soldul final fiind zero, că dreptul de semnătură în bancă aparține asociatului care a administrat în fapt societatea debitoare și care a achitat în totalitate pasivul în sumă de 10.246 lei.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de recurs și actele depuse în probațiune, în baza art.3041Cod procedură civilă se constată următoarele:
În temeiul art.103 Cod procedură civilă, față de dovezile prezentate de recurentul pârât cu privire la schimbarea domiciliului său din B în B-,.5, urmează a admite cererea de repunere în termenul de recurs.
Pe fondul recursului se constată că susținerile recurentului pârât sunt parțial fondate, dar nu schimbă soluția pronunțată de prima instanță.
Referitor la activitatea de administrare a societății debitoare și la calitatea de administrator a recurentului-pârât se constată din actele dosarului că acesta a administrat societatea în perioada 1.09.2005-31.08.2006, ulterior îndeplinind funcția de director al societății pe o perioadă nedeterminată. Încetarea mandatului de administrator nu a fost notificat terților și nici predarea gestiunii nu a avut loc potrivit art.3 lit.c al Ordinului nr.1753/2004 dat în aplicarea Legii nr.82/1991 și a prevederilor art.73 și art.194 lit.b din Legea nr.31/1990 conform cărora descărcarea de activitate a administratorilor se aprobă doar prin hotărârea adunării generale a acționarilor. Prin urmare, răspunderea administratorului cu privire la gestionarea activității și existența bunurilor în patrimoniu subzistă până în momentul descărcării de gestiune realizate în condițiile legii.
Susținerile recurentului pârât legate de limitarea răspunderii sale prin actul constitutiv al societății acoperă doar activitățile bancare și de reprezentare a societății nu și obligația de a gestiona bunurile din patrimoniul societății.
În consecință, față de lipsa activelor societății în valoare de 17.510 lei și de inexistența unui raport privind descărcarea de gestiune, se constată că în mod corect au fost reținute prevederile art.138 lit. a și e din Legea nr.85/2006.
Cu referire la prevederile art.138 lit. f din Legea nr.85/2006 susținerile recurentului pârât referitoare la nedovedirea relației de cauzalitate dintre faptă și insolvența societății, sunt corecte. Textul de lege se referă la fapta de a utiliza mijloace ruinătoare pentru a procura fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți. Ori, nevirarea contribuției angajaților la fondul de asigurări sociale nu constituie un mijloc ruinător în accepțiunea conferită de lege și nici nu generează consecințe negative asupra celorlalți creditori.
În legătură cu întinderea prejudiciului stabilit în sarcina pârâtului, se constată că în mod corect instanța de fond a limitat acest prejudiciu în funcție de pasivul societății, iar înlăturarea faptei prevăzute de art.138 lit.f din Legea nr.85/2006 nu are consecințe asupra întinderii acestui prejudiciu. De asemenea, achitarea sumei la care a fost obligat pârâtul recurent de către asociatul societății nu constituie o cauză de exonerare a răspunderii fostului administrator, o atare plată influențând doar modul de executare a hotărârii judecătorești.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul declarat și a menține hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de repunere în termenul de recurs,
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.1578/Sind/29.06.2009 pronunțate de Tribunalul Brașov - secția comercială și contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Gabriela Comșa
- - - - -a -
Grefier,
Red.: / 21.10.2009
Tehnored: /27.10.2009/ - 6 ex -
Judecător-sindic:
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Gabriel Ștefăniță, Gabriela Comșa
