Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 449/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 456
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 3: Iulia Manuela I--
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva sentinței comerciale nr. 553 din 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații și - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează aspectul că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 proc.civilă.
Curtea constatând cauza în stare de judecată o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.553/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială s-a respins cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B împotriva pârâtului.
În baza art.131 din Legea nr.85/2006 dispune închiderea procedurii de insolvență împotriva societăți debitoare FERMA B, sentință ce va fi notificată pentru efectuarea mențiunii.
Dispune radierea societății debitoare la.
În motivarea acestei sentințe s-a reținut că creditoarea a cerut antrenarea răspunderii administratorului societății debitoare în baza art.138 din Legea nr.85/2006.
Că în activitatea cât a desfășurat-o ca administrator acesta ar fi săvârșit unele fapte cum ar fi neținerea contabilității conform legi, faptă prevăzută de art.138 lit.d motivat de nedepunerea raportărilor contabile periodice, dar acestea nu au drept consecință favorizarea ajungerii societății în stare de insolvență. Nedepunerea actelor contabile la dosarul cauzei nici nu echivalează obligatoriu cu faptul neținerii contabilității.
În plus, faptele la care se referă creditoarea nu sunt nici probate și nici nu se face legătura cauzală între aceste fapte și prejudiciul cauzat, respectiv aducerea societății în stare de insolvență.
Sarcina probei incumbă reclamantei creditoare, iar invocarea art.138 din Legea nr.85/2006 nu atrage automat răspunderea administratorului deoarece în cazul răspunderii pe acest temei nu este vorba de o răspundere contractuală, ci una civilă delictuală, ce trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art.998-999 Cod civil.
Ca urmare nu poate fi primită afirmația creditoarei care invocă art.1082 cod civil și art.374 Cod comercial, situație în care după părerea sa culpa administratorului se prezumă, deci nu trebuie dovedită fiind vorba de o răspundere contractuală ce are la bază contractul de mandat.
Se mai arată că nu orice deficiență managerială este de natură a conduce la stabilirea răspunderii organelor de conducere și în consecință cum angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere este lăsată la aprecierea judecătorului sindic cât timp nu există indiciile săvârșirii unei fapte din categoria celor enumerate la rt.138 lit.d din lege, situație în care s-a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței comerciale nr.553/06.02.2008 a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B care critică sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală fiind dată cu interpretarea greșită a legii deoarece nedepunerea de către debitoare a actelor contabile instituie o prezumție relativă a neținerii contabilității în conformitate cu legea și a legăturii de cauzalitate dintre această faptă și ajungerea societății în stare de faliment.
Debitoarea nu a depus nici declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și decontările de TVA pe anii 2004 și 2005, încălcând astfel dispozițiile art.11 din Legea nr.82/1991 a contabilității, fapte ce atrag răspunderea administratorilor.
Invocă din nou răspunderea prevăzută de art.72 din Legea nr.31/1990 care conform art.374 Cod comercial este în baza unui contract de mandat, deci contractuală, prezumată, fără obligația de a fi dovedită.
Consideră că poate fi astfel atrasă răspunderea acestora în baza art.138 din Legea nr.85/2006 deoarece în toată activitatea desfășurată aceștia au dus efectiv societatea în stare de insolvență prin neplata datoriilor, așa cum rezultă din tabelul final al obligațiilor societății, legătura de cauzalitate și prejudiciul creat, constând tocmai în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.
Față de cele arătate cere admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și obligarea la plată a tuturor datoriilor societății.
Recursul este nefondat.
Față de cele de mai sus și având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, Curtea constată și reține următoarele:
Răspunderea membrilor organelor de conducere prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006 esteo răspundere civilă delictualăpentru antrenarea căreiatrebuie îndeplinite cumulativurmătoarele condiții: existența prejudiciului, a faptei ilicite, existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, fapta să fi fost săvârșită cu vinovăție.
În plus culpa nu este prezumată,ci ea trebuie dovedită.
În speță recurenta atât în fond cât și în recurs nu face niciun fel de dovadă, simplele înșiruiri de fapte fără a fi cu nimic dovedite nu fac convingerea instanței de recurs, față de motivările temeinice și la obiect ale in stanței de fond, care în plus reține că nu orice deficiență de natură managerială duce la stabilirea automată a culpei în sarcina organelor de conducere, că intrarea societății în faliment s-a datorat faptului că nu s-au depus situațiile financiare la zi sau actele contabile.
Astfel fiind, cum nici una din condițiile răspunderii civile nu a fost îndeplinită, Curtea reține că sentința instanței de fond este temeinică și legală.
În consecință va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice sector 2 B, împotriva sentinței comerciale nr.553/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în contradictoriu cu intimații domiciliat în B și prin lichidator judiciar valor
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică zi, 11.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 24.04.2008
Tehnored. - 29.04.2008/Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială/Președinte:
Președinte:Alecsandrina RădulescuJudecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia, Iulia Manuela
