Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.50/
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
Grefier- - -
-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de creditoarea AVAS B,cu sediul in B,--11, sector 1, impotriva sentinței comerciale nr.1112/23.10.2007 pronunțată de judecătorul sindic de la ribunalul Galați, în contradictoriu cu intimata- debitoare SC SRL G- prin lichidator judiciar, intimat lichidator judiciar SC Expert SRL T, intimata ORC Tribunalul Galați și intimata pârâtă, având ca obiect - angajarea răspunderii patrimoniale.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă prin Buletinul procedurilor de insolvență și conform Codului d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este la primul termen de judecată, este motivat, scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința comercială nr.1112/23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei C SRL G, radierea debitoarei din registrul comerțului cu toate consecințele decurgând din aceste măsuri.
Totodată, s-a respins cererea de atragerea răspunderii patrimoniale, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit, în fapt și în drept următoarele:
Lipsa bunurilor din averea debitorului, întocmirea și comunicarea notificărilor în condițiile art.61 din Legea 85/2006 reclamă aplicarea disp.art.131 din Legea insolvenței referitoare la închiderea procedurii și radierea debitorului.
Cât privește cererea de antrenare a răspunderii materiale a administratorului, potrivit art.138 lit.c din Legea 85/2006, judecătorul sindic a reținut inexistența unui raport de cauzalitate între fapta administratorului (continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăți) și prejudiciul creat (starea de insolvență).
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs creditoarea AVAS, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
Greșit s-a reținut de către judecătorul sindic lipsa legăturii de cauzalitate.
Atât timp cât prezumția legală relativă instituită prin art.138 din Legea 85/2006 privind legătura de cauzalitate dintre săvârșirea uneia din faptele enumerate la acest articol și starea de insolvență a debitoarei, nu este înlăturată de administratori prin probe sau alte susțineri, instanța de fond este obligată să constate întemeiate cererile creditorilor privind antrenarea răspunderii materiale a acestora.
Una din cauzele care au condus la starea de insolvență este lipsa de interes, manifestată de organele de conducere ale falitei, în speță de cei trei pârâti.
Fiind prezumat interesul personal al administratorilor în continuarea activității comerciale, sunt incidente în speță disp.art.138 lit.d din Legea 85/2006 care impun obligația de a solicita stabilirea stării de insolvență (de încetare de plăți).
Faptul că nu s-a putut stabili o legătură de cauzalitate între activitatea administratorului și starea de insolvență nu este relevantă în speța dedusă judecății, atât timp cât legea nu face referire expresă la aceasta.
Pentru motivele expuse mai sus, recurenta-creditoare a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței criticate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.
Recursul de față este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Răspunderea juridică disciplinată de art.138 din Legea insolvenței este o varietate de răspundere delictuală a cărei activare reclamă confirmarea întrunirii cumulative a tuturor premiselor acesteia, lipsa uneia dintre cerințele stabilite în doctrina de specialitate impunând neangajarea răspunderii în discuție.
În speță, nu s-a putut argumenta pe bază de probe concludente că fostul administrator a comis un abuz continuând activitatea societății, abuz care ar fi condus la insolvență.
În acest context, nu poate fi primită apărarea recurentei în sensul că o atare legătură de cauzalitate este de ordinul evidenței din perspectiva raporturilor juridice de mandat comercial stabilite între debitoare și administrator.
De vreme ce răspunderea disciplinată de art.138 din lege este o formă specială de răspundere civilă delictuală, deodată ce verificarea săvârșirii vreuneia dintre faptele limitativ enumerate de lege se impune verificarea întrunirii cumulative a elementelor (condițiilor ) generale ale răspunderii civile delictuale.
Cum soluția ce face obiectul recursului de față este precedată de o argumentare în acest sens, ea este la adăpost de orice critică și urmează a fi menținută în ființă cu consecința imediată a răspunderii recursului de față, conform disp.art.312 alin.1 pr.civ
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de creditoarea AVAS B,cu sediul in B,--11, sector 1, impotriva sentinței comerciale nr.1112/23.10.2007 pronunțată de judecătorul sindic de la ribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
Tehno.O/28.02.2008/2 ex.
Fond-
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Gina Ignat
