Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 520/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 520/
Ședința publică de la 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Romila
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr.- -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de către creditoarea SRL O, cu sediul social în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 140/27.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SRL B și TRIBUNALUL BRĂILA, cauza având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137) /2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde din partea recurentei dl. și intimata prin administrator --.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat corespunzător, cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și o,15 lei timbru judiciar.
Reprezentantul recurentei prezintă originalul biletelor la ordin, așa cum s-a solicitat la termenul anterior.
Curtea, după verificare, constatând că copiile aflate la dosar sunt conform cu originalele se restituie, după ce au fost prezentate și părții adverse, respectiv reprezentantului SC SRL B și nemaifiind cereri, constată cauza în stare de judecată.
Reprezentantul intimatei, în combaterea recursului depune concluzii scrise pe care le susține și oral precizând că prin hotărârea recurată cererea de intrare în faliment a intimatei debitoare SC a fost corect respinsă. Consideră că încheierea 13.09.2006 este rămasă fără obiect, chiar dacă a precizat că se putea da această încheiere.
Susține de asemenea că prin decizia 2/A/2006 s-a constatat că creanța nu este certă, iar recursul declarat împotriva acestei decizii a fost respins ca netimbrat de Curtea de Apel Galați.
Astfel fiind invocă excepția autorității lucrului judecat, precum și termenul de prescriere a biletelor la ordin.
Solicită pentru toate cele expuse și detaliate în concluziile scrise depuse la dosar, respingerea recursului ca fiind inadmisibil și nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din conținutul actelor și lucrărilor rezultă:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr- creditoarea SC SRL Oas olicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL B, cu sediul în B,-, - 3,. 4. 1,. 73, CUI - și număr de ordine în Registrul Comerțului J-, pentru o creanță în cuantum de 100.583 lei, care potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 este certă, lichidă și exigibilă.
În dovedirea susținerilor creditoarea a depus la dosarul cauzei două bilete la ordin având numerele 12 și 14 din anul 2004.
Luând cunoștință de cererea formulată debitoarea a formulat contestație la cererea de deschidere a insolvenței împotriva sa, susținând că este inadmisibilă, întrucât creditoarea a mai promovat pe rolul instanțelor o cerere având același obiect și cauză, cerere care i-a fost respinsă prin sentința nr. 216 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Brăila - secția comercială în dosarul nr. 1067/R/113/2007.
Sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 615/R/3 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-.
Prin sentința comercială nr. 140/27.02.2008 Tribunalul Brăilaa admis contestația SC SRL B și a respins ca nefondată cererea formulată de creditoarea SC Com SRL O, cu sediul în O,-, județul B, pentru deschiderea procedurii de insolvență a debitoarei SC SRL
Judecătorul sindic a constatat că cererea formulată de creditoare este neîntemeiată întrucât nu este stabilită cu certitudine întinderea creanței.
Așa cum de altfel a avut în vedere și Curtea de Apel Galați prin decizia civilă nr. 171/R/1 martie 2007, datoria existentă între părți nu poate fi reținută ca certă, în condițiile în care debitoarea pretinde că a făcut plata în numerar.
Instanța de control a stabilit că nu există o creanță certă și că în prezenta cauză nu s-au administrat probe care să dovedească contrariul, judecătorul sindic a constatat că cererea creditoarei nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 31 pct. 1 din Legea 85/2006 raportat la art. 3 alin. 1 pct. 6 din aceeași lege.
Ca urmare, a fost admisă contestația formulată de debitoarea SC SRL și a respins ca nefondată cererea formulată de creditoarea SC Com SRL
Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs SC Com SRL
Sentința a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 52 din Legea 58/1934 care consacră răspunderea solidară a trăgătorului acceptantului, girantului și avalistului Biletului la Ordin.
Decizia instanței de recurs la care se face referire nu are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește procedura insolvenței, cu atât mai mult cu cât judecătorul sindic a încălcat dispozițiile Legii 58/1934 care dă dreptul posesorului ca instrument de plată emis cu respectarea condițiilor de formă să-l folosească împotriva semnatarilor ulteriori (avaliști sau giranți) întrucât drepturile și obligațiile izvorând din acesta exista în mod valabil independent de cauza juridică care l-a generat.
Deținătorul poate cere plata de la oricare dintre semnatarii acestuia fără ca între acesta și girant sau avalist să existe un raport juridic care să justifice solicitarea executării titlului de valoare.
Instanța nu a ținut seama de caracterul abstract, complet și autonom al Biletului la Ordin și nu a acordat preeminență titlului de valoare cu regim special, soluția contrară a afectat grav siguranța circuitului comercial.
Biletul la Ordin este titlul executoriu, creanța dovedită cu acesta nu mai poate fi verificată nici măcar în procedura specială instituită de Legea 85/2006.
Nu s-au respectat considerentele deciziei Curții de Apel Galați și nu s-a făcut în cauză o expertiză contabilă care să verifice eventualele datorii existente între părți, numai astfel putându-se stabili dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă la nivelul solicitat pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Au fost încălcate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 58/1934 care consacră inadmisibilitatea caracterului condiționat al girului.
Analiza riguroasă a datoriilor existente între părți dispusă de instanța de recurs permitea verificarea admisibilității contradictorialității dintre titlul de valoare și un înscris sub semnătură privată.
Titlul de valoare având caracter abstract, complet și autonom, față de raportul juridic dintre părți nu i se poate opune un înscris sub semnătură privată, respectiv pretinsul protocol privind stingerea datoriilor - nr. 1503 din 19.04.2004.
Pretinsul protocol trebuia să fie examinat în raport cu actele contabile și intenția debitoarei de la data semnării care putea fi reținută din cuprinsul acesteia cât și din faptul că odată cu înmânarea respectivului titlu de valoare creditoarei, SC SRL nu a dorit să se sustragă obligației de plată întrucât inițiativa girului i-a aparținut.
Din susținerile debitoarei nu rezultă că pretinsele plăți s-au făcut ulterior girului Biletului la Ordin ci anterior datei scadenței menționate pe acestea pentru datorii rezultate din alte facturi decât cele care au determinat debitoarea să semneze fără protest titlul de valoare.
Pretinsul protocol trebuia examinat și în lumina prevederilor art. 35 din Decretul Lege 31/1954 care prevede că actele juridice făcute de organele persoanei juridice în limitele puterii ce le-a fost conferită, sunt acte ale persoanei juridice însăși.
Chiar dacă protocolul considerat în mod nelegal ca fiind un mod de stingere a obligației de plată ar fi valabil încheiat nu putea duce la dispariția obligației de plată izvorând din vânzarea devenită perfectă atât timp cât părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului (art. 1295 Cod civil).
Examinarea ștampilei existente pe înscrisul sub semnătură privată ar fi trebuit să ducă la concluzia că aceasta nu aparținea creditoarei ci agentului de vânzări care, în lipsa unei împuterniciri speciale nu putea semna un protocol de stingere a datoriilor dintre părți întrucât nu avea atribuții în acest sens din partea administratorului creditoarei.
Au fost încălcate dispozițiile art. 66 alin. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.
Astfel potrivit menționatului text toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de Legea 85/2006 cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.
Art. 372 alin. 3 Cod procedură civilă conferă Biletului la Ordin valoare de titlu executoriu împotriva căruia se putea face în termen procedural contestație la executare în cazul în care ar fi existat diferențe între valoarea înscrisă pe acesta și datoria reală ca urmare a executării voluntare anterior celei silite.
În condițiile în care creanța stabilită printr-un titlu executor este considerată de legiuitor ca fiind certă, lichidă și exigibilă motiv pentru care a statuat pe cale de excepție, că respectivele creanțe nu mai pot fi supuse verificării atât în cursul derulării procedurii de insolvență cât și la momentul solicitării deschiderii acesteia, admiterea contestației fiind nelegală.
Recurenta arată orice altă interpretare a excepției instituită prin dispozițiile art. 66 din Legea 85/2006 pune în pericol stabilitatea titlurilor executorii și crează posibilitatea reformării acestora printr-o altă procedură decât căile ordinare de atac.
Recursul de față este fondat.
Instanța de fond, prin considerentele sentinței recurate, conform art. 261 alin. 1 punctul 5 Cod procedură civilă, avea obligația să motiveze în fapt și în drept soluția pronunțată pentru a putea analiza dacă argumentele sale sunt în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile în speță.
Cum soluția reținută prin sentința recurată nu este motivată în fapt și în drept nu se poate face analiza a ceea ce a avut instanța în vedere la pronunțarea soluției în discuție.
Prin decizia civilă nr. 121/R/2007 Curtea de Apel Galația dat indicații precise instanței de fond, pe care aceasta trebuia să le respecte în cadrul rejudecării cauzei pentru a se putea numai astfel să se stabilească raporturile reale existente între părți și adevărul în cauza dedusă judecății.
]Sentința fiind nemotivată, nu se pot cunoaște argumentele care au format convingerea instanței la pronunțarea soluției recurate și logic nu pot fi verificate în cadrul recursului de față.
Rezultă că recursul de față este fondat, conform art. 312 Cod procedură civilă, urmând a fi admis cu consecința casării cu trimitere a cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare se vor avea în vedere toate aspectele criticate urmând a se aprecia de către instanța de fond în ce măsură se impune admiterea probei cu expertiza contabilă în cauza de față care să verifice eventualele datorii existente între părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către creditoarea SRL O, cu sediul social în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 140/27.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SRL B și TRIBUNALUL BRĂILA, și în consecință:
Casează sentința nr. 140/27.02.2008 a Tribunalului Brăila și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, dr. - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno:
3 ex./08.07.2008
Fond:
Președinte:Elena RomilaJudecători:Elena Romila, Alexandrina Zaharia, Sarmisegetuza Tulbure
