Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 53/
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gina Ignat
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 3: Veronica Păcurariu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de debitoarea TURISM & B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva încheierii nr. 65/29.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, în contradictoriu cu intimații creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA B, intimat administrator judiciar, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns, la prima strigare a cauzei, pentru intimata lichidator judiciar și pentru intimata creditoare - Sucursala B consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la al treilea termen, motivat, timbrat, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei debitoare de a se prezenta.
După reluarea cauzei și apelul părților, la apel au răspuns pentru recurenta debitoare avocat, intimata creditoare prin consilier juridic și pentru lichidatorul judiciar, lipsind celelalte părți.
Apărătorul recurentei debitoare depune un set de înscrisuri despre care a făcut vorbire la termenul anterior, de la instanța de fond, cunoscute de părțile prezente, un exemplar fiind înmânat acestora.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în susținerea și respectiv combaterea recursului.
Apărătorul recurentei debitoare, având cuvântul, arată că recursul este întemeiat pe disp. art. 304 pct. 5.pr.civ. raportat la art. 105 alin. 2.pr.civ. art. 86.pr.civ. și art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5.pr.civ.
Întrebat fiind, arată că recursul a fost formulat de Turism & prin administrator.
Ca un prim motiv de recurs, arată că încheierea atacată este deficitară pentru că nu precizează în ce sens se respinge planul de reorganizare, ca neîntemeiat sau pentru lipsa calității procesuale a persoanei care a promovat o astfel de cerere, în partea superioară a dispozitivului rezultând că se respinge planul pentru lipsa calității, lucru ce rezultă din încheierea propriu-zisă.
Mai arată că planul de reorganizare nu s-a comunicat celorlalți pentru a lua cunoștință de acesta, din încheierea nr. 65/29.10.2008, fila 40 dosar extras, rezultând cu claritate că, consilierul juridic al B arată că nu cunoaște conținutul planului și solicită respingerea, iar avocatul care reprezintă creditorul este în aceeași situație, consemnându-se că nu cunoaște conținutul planului și s-a acordat cuvântul. Or, instanța avea obligația procedurală să-l pună întâi în discuția părților.
Mai arată că în motivarea acestei soluții se face mențiunea că avocat, ce reprezintă societatea, care are calitatea de administrator judiciar, ar fi trebuit să promoveze un astfel de plan, acesta putând fi propus și solicitat de către un creditor care trebuie să aibă minim 20% din creanță sau mai mulți creditori cu acest procent;
Tot din încheiere rezultă că reprezentantul administratorului judiciar spune că nu se opune acestui plan. Rolul instanței era de a lămuri dacă administratorul judiciar a înțeles să-și însușește acest plan; judecătorul sindic avea obligația să califice poziția administratorului judiciar prin această afirmație.
Împotriva tabelului definitiv s-au formulat contestații de către 3 creditori; unul nu a intitulat cererea sa "contestație", dar a spus cerere de modificare a tabelului din care rezultă că se contestă cuantumul creanței, motiv pentru care solicită modificarea tabelului. Justificat colegul care a redactat motivele de recurs a menționat că firesc era ca în primul rând să se soluționeze aceste contestații și numai după ce este un tabel ce nu mai este contestat cu privire la creditori și creanță poate aprecia dacă este îndeplinită condiția de 20 % de a în cazul în care creditorul promovează o astfel de cerere.
Consideră că, pentru aceste motive, se impune admiterea recursului în temeiul disp. art. 312.pr.civ. alin. 1, 2, 3 și 5, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță.
Întrebat fiind cine a propus planul de reorganizare, arată că, așa cum sunt actele din dosar, administratorul însuși în nume propriu, prin ceea ce s-a consemnat; că nu rezultă dacă l-a depus în numele societății sau în nume propriu, ca dovadă că, un motiv în plus, că judecătorul sindic avea obligația să verifice acest aspect.
Reprezentantul lichidatorului judiciar arată că și-a depus intenția de depunere a planului care a fost publicat prin Buletinul procedurilor de insolvență; că planul a fost depus de societate prin fostul administrator și că, cu două termene anterior, a mai depus planul de reorganizare și în calitate de creditor, fiind o altă cerere.
Curtea, verificând actele dosarului, constată că la fila 41 dosar este vorba de o altă cerere formulată de prin administrator.
Reprezentantul lichidatorului arată că știe că au fost depuse o cerere a debitoarei și o cerere din partea lui; că procedura a fost legală; după care s-a convocat Comitetul creditorilor pentru a se discuta.
Din punctul de vedere al debitoarei cererea nu mai este admisibilă de depunere a unul plan pentru că a fost contestată starea de insolvență; se opun pentru că a fost contestată starea de insolvență; planul nu este admisibil; mai consideră că judecătorul sindic trebuia să se pronunțe numai pe admisibilitate, nu s-a pus problema pe viabilitate nu și-a spus intenția pe fond. Solicită respingerea recursului.
Consideră că, potrivit legii, nu ar fi obligatoriu soluționarea în prealabil a contestațiilor.
Reprezentantul legal al intimatei creditoare, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței Tribunalului Brăila ca fiind legală și temeinică; conform art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 planul de reorganizare putea fi propus de anumite persoane: administratorul judiciar al debitoarei sau ceilalți creditori care, împreună sau separat, au minim 20% din valoarea creanței.
Debitoarea nu avea dreptul să depună un asemenea plan de reorganizare în condițiile în care a contestat starea de insolvență.
În situația în care s-ar fi depus planul de organizare de administratorul, acesta nu avea procentul de 20 %, valoarea creanței fiind de peste 40.000 lei, ceea ce reprezintă 7-10% din valoarea totală a creanței, aspect ce se impune a fi respins.
Mai arată că nu sunt întrunite condițiile dat fiind faptul că în încheierea nr. 65 s-a făcut mențiunea cu privire la poziția procesuală a lui care a spus că nu este de acord cu planul, nu cunoștea completarea planului de reorganizare din luna martie 2008, iar în septembrie 2008, același plan (identic); că mențiunea din practica cu privire la s-a referit la o completare planului de reorganizare comunicat din martie 2008 creditoarei și care în realitate nu a mai fost modificat atunci când a fost prezentat în septembrie 2008 și că nu au cunoștință de o intenție expresă privind acest plan de reorganizare și că au fost discuții de principiu, niciodată exprimat în scris și supus adunării creditorilor.
Solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 65/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- s-a respins planul de reorganizare propus de debitoarea debitorului Turism & B și de creditorul și s-a fixat termen la data de 26 noiembrie 2008 pentru soluționarea contestațiilor la tabelul definitiv consolidat al creditorilor formulate de către debitoare și de creditorul
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Planul de reorganizare depus de debitoare nu poate fi admis, deoarece aceasta a formulat contestație la deschiderea procedurii și, prin urmare, încalcă disp. art. 94 coroborat cu art. 33 alin. 6, iar creditorul nu realizează cerința prev. de art. 94 alin. 1 lit. c respectiv creanța de 416.368,00 lei nu întrunește cerința de a fi 20% din valoarea totală a creanțelor (creanța necesară pentru a dobândi aptitudinea de a propune plan trebuia să atingă suma de 1.156.455,79 lei).
Așa fiind, condiția esențială ca planul să fie propus de o persoană îndreptățită conform art. 94 din Legea nr. 85/2006 nu este realizată.
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs debitoarea Turism & prin administrator, criticând-o sub următoarele aspecte:
Instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, în sensul că planul de reorganizare a fost depus de către societatea debitoare și nu de către creditorul.
La termenul de judecată din 29.10.2008, instanța de judecată a prorogat discutarea contestației împotriva tabelului definitiv de creanțe, întocmită și depusă anterior în conformitate cu prevederile art. 73, art. 74 și art. 75 din Legea nr. 85/2006 pentru termenul din 29.11.2008.
Din interpretarea dispozițiilor legale indicate mai sus, trebuiau soluționate cu prioritate contestațiile formulate de către debitoare și de către și după aceea să se purceadă la discutarea planului de reorganizare depus de către debitoare.
Atât timp cât nu s-a definitivat tabelul definitiv de creanțe nu poate fi pus în discuție vreun plan de reorganizare întocmit în conformitate cu prevederile art. 94 lit. c din Legea nr. 85/2006.
Față de precizarea textelor de lege, în ceea ce privește intenția de a depune planul de reorganizare care trebuia manifestată până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. 2 se constată că nu rezultă că al doilea raport al administratorului efectuat conform art. 59 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 ar fi fost votat.
În ceea ce-l privește pe creditorul, instanța s-a antepronunțat pe admisibilitatea unui plan de reorganizare care ar putea fi depus de către acesta, cu toate că acest creditor doar și-a manifestat intenția.
Întrucât nu s-a produs votarea celui de-al doilea raport al administratorului iar termenul de manifestare a intenției de a propune planul de reorganizare nu a expirat și nici termenul de depunere a unui astfel de plan, instanța a respins în mod greșit planul de reorganizare propus de către creditorul de vreme ce un astfel de plan nici măcar nu a fost propus.
Pentru motivele detaliate mai sus, recurenta a solicitat admiterea planului de reorganizare propus de administratorul judiciar și însușit de către societatea debitoare și să se ia act de faptul că creditorul și-a manifestat doar intenția de a depune planul de reorganizare în termenul prevăzut de lege.
Intimații din prezenta cauză deși legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță, cu excepția lichidatorului judiciar al debitoarei și a creditoarei care au fost prezenți la dezbaterea în fond a recursului când au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul de față este fondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Analizând hotărârea criticată, prin prisma motivelor de recurs mai sus arătate, ținând seama și de prevederile art. 304/1 proc.civ. Curtea apreciază că încheierea în discuție este, pe de o parte, nemotivată, iar pe de altă parte, contradictorie.
Potrivit art. 261 Cod procedură civilă, care consacră principiul general privind motivarea hotărârilor, judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Fără arătarea motivelor și a probelor, instanța pronunță o hotărâre netemeinică care, potrivit art. 304 pct. 7.proc.ci. este supusă casării.
Din practicaua hotărârii rezultă că deși reprezentantul creditoarei Baî nvederat instanței că nu i s-a comunicat completarea la planul de reorganizare inițial, instanța nu a analizat această susținere. Același aspect a fost invocat și de creditorul - prin avocat.
Deși din dosarul de fond înaintat în extras pentru soluționarea recursului rezultă că s-a depus planul de reorganizare de către, judecătorul sindic nu s-a preocupat să lămurească dacă această persoană l-a depus în nume propriu, ca și creditor al debitoarei ori în numele debitoarei.
În recurs, intimații prezenți, cât și apărătorul recurentei s-au referit la un plan de reorganizare completat, aspect care nu transpare și din considerentele încheierii recurate.
Deși instanța prorogă soluționarea contestațiilor la tabelul definitiv consolidat, nu argumentează în nici un fel această soluție.
În afară de nemotivare, este de semnalat și existența unei contradicții de esență între considerente și dispozitiv, împrejurare care, de asemenea, poate fi subsumată temeiului de casare conținut de art. 304 pct. 7.proc.civ.
Astfel, deși din considerente rezultă că judecătorul sindic a luat în discuție admisibilitatea planului de reorganizare propus de debitoare și de către creditorul, din dispozitiv rezultă că aceasta s-a pronunțat asupra fondului, adică a fezabilității planului propus de debitoarea debitorului Turism & și de creditorul.
Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare gravă și din punctul de vedere al Convenției Europene a Drepturilor Omului, prin aceea că aduce atingere dreptului la un proces echitabil.
Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate" adică în mod concret examinate de instanța sesizată.
Argumentația sumară a hotărârii nu oferă posibilitatea analizei temeinice și legalității hotărârii pe fond, impunându-se admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare, conform art. 312.proc.civ. la aceeași instanță.
În rejudecare, vor fi avute în vedere și celelalte critici formulate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de debitoarea TURISM & B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva încheierii nr. 65/29.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brăila.
Modifică sentința comercială nr. 65/29.10.2008 a Tribunalului Brăila și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, dr. | JUDECĂTOR, |
Grefier,
GI//2 ex/10.02.2009
Fond:
Președinte:Gina IgnatJudecători:Gina Ignat, Alexandrina Zaharia, Veronica Păcurariu
