Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 566/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 566/R
Ședința publică din 5 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu JUDECĂTOR 2: Alina Gabriela Stoian
- - - - - JUDECĂTOR 3: Gabriela
- - - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 1334/Sind din 4 iunie 2009, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 octombrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 5 noiembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constata ca prin sentința civila cu nr. 1334/SIND/04.06.2009 pronunțata de Tribunalul Brașov - Secția Comerciala si de Contencios Administrativ in dosarul cu nr. de mai sus a fost respinsa acțiunea formulata de către reclamanta B - în numele comitetului creditorilor - în contradictoriu cu pârâții și.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esența - că legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere, prevăzând doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi doar după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că prin faptele enumerate de lege s-a contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, iar invocarea prevederilor art. 138 nu atrage automat răspundere administratorului, judecătorul sindic a respins acțiunea formulată de comitetul creditorilor ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, motivând că greșit judecătorul fondului a respins cererea de chemare în judecată întrucât în fața primei instanțe reclamanta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de atragere a răspunderii administratorilor societății B în temeiul art. 138 lit. a, d și e din Legea nr. 85/1996. Susține recurenta reclamantă că cei doi pârâți intimați au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea și au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
Arată recurenta că prin acțiunile și inacțiunile lor cei doi administratori ai societății susmenționate au generat starea de insolvență a societății debitoare, culpa lor fiind astfel prezumată de lege.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâii.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, față de motivele invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorilor unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 alin.1 lit. a, d si din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăției celui care a cauzat prejudiciul respectiv.
Răspunderea administratorilor societății pentru fapta proprie este de natură delictuală, iar lipsa fie și a unei singure condiții cerute de lege pentru angajarea acestui tip de răspundere nu poate duce decât la respingerea acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 998 si 999 Cod Civil.
În speță, este dovedit prin actele aflate în dosarul având ca obiect deschiderea procedurii de faliment a societății debitoare B - (având nr-) - că societatea respectivă are obligații restante la bugetul de stat, intrând în încetare de plăti încă din anul 2003 (acte filele 118-119 vol.I dosar faliment.)
Nu este dovedită însă în speță vinovăția administratorilor debitoarei pentru ajungerea acesteia în stare de insolvență, singura probă pe care și-a întemeiat reclamanta recurenta cererea de chemare în judecată fiind raportul lichidatorului judiciar depus în vol.II al dosarului de faliment. Din acest raport, coroborat cu restul înscrisurilor existente rezultă însă că motivele pentru care debitoarea a intrat în incapacitate de plată au constat în "preluarea de credite, preluarea pasivelor Industriile, lipsa comenzilor, acumularea de dobânzi și penalități la creditele contractate, precum și incapacitatea societății de a mai putea suporta garanțiile cerute de B" - creditor majoritar.
Nu au fost identificate fapte de natura celor prevăzute de art.138 din Legea nr. 85/2006 săvârșite de cei doi pârâți intimați și care să ducă la atragerea răspunderii personale patrimoniale a acestora din urma.
În lipsa unor temeiuri obiective, dovedite, răspunderea personală patrimoniala a foștilor administratori ai falitei nu poate fi atrasă, cu atât mai mult cu cât acest tip de răspundere nu este prezumat el trebuind a fi dovedit de către partea interesată, în condițiile legii.
Curtea constată că nu este dovedit în cauză nici raportul de cauzalitate între așa numitele "acțiuni" sau inacțiuni " - pretins ilicite și neidentificate în concret - ale pârâților și producerea efectului păgubitor pentru societate, astfel încât cererea de chemare în judecată a fost legal respinsă de către prima instanța.
Ca atare, criticile recurentei vizând aceste aspecte nu pot fi reținute.
Față de cele arătate anterior, întrucât nu au fost produse probe concludente și pertinente de către reclamantă în dovedirea celor susținute prin cererea de chemare în judecată se constată de către C că sentința atacată este legală și temeinică, sens în care, văzând dispozițiile art. 312 Cod procedura civila recursul declarat va fi respins.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurenta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICARE ACTIVELOR STATULUI - B împotriva sentinței civile cu nr. 1334/SIND/4.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul susmenționat, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.: /04.12.2009
: /09.12.2009/5 ex.
Jud.sindic:
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Alina Gabriela Stoian, Gabriela