Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 583/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 583
Ședința publică de la 16 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Saftiuc
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan
Grefier - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenții - reclamanți, G, - moștenitoare a lui G, și, împotriva sentinței civile nr.14 din 09 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat care răspunde și pentru ceilalți recurenți și avocat pentru intimatul - pârât, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurenții - reclamanți solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe în vederea tragerii la răspundere a vinovaților și a plății drepturilor reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul - pârât, consideră că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, sens în care solicită respingerea recursului, ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Inițial, prin cererea ce a facut obiectul dosarului nr.2461/2006 al Tribunalului Bacau, reclamanții, G si au formulat cerere de atragere a raspunderii personale a administratorului unic al debitoarei SC. SA și a celorlalți membri din Consiliul de Administrație și Comitetul director, solicitand obligarea acestora la plata c/val. drepturilor lor alariale, în suma de 174.076.342 rol și instituirea de masuri asiguratorii asupra averii personale a acestora.
În motivarea cererii se arată că au avut calitatea de salariați ai debitoarei falite și anterior deschiderii procedurii au fost disponibilizați.
Deși anterior deschiderii procedurii, cu adresa nr.340/15.04.2005, debitoarea le-a recunoscut drepturi salariale în sumă de 174.076.342 lei rol, reprezentând rest plată septembrie 2003, rest plată octombrie 2003, prima pentru ziua petrolistului și plăți compensatorii, acestea nu au fost plătite de debitoare.
Deși s-au înscris în tabelul creditorilor cu aceste sume, nu pot fi ndestulati, deoarece exista creditori garantați si bugetari ( SA si DGFP B).
Consideră că vinovat de indisponibilizarea întregului patrimoniu și de continuarea unei activități neprofitabile, care conducea inevitabil la faliment, precum și gestionarea necorespunzatoare de catre administratorul unic -Director General, au constituit cauzele ajungerii debitoarei în faliment și a neplății salariilor lor, motiv pentru care au solicitat admiterea actiunii.
Prin sentința civilă nr.777/07.09.2006, pronunțată în dosar nr.2461/2006, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins acțiunea, pentru lipsa calității procesuale active.
Recursul, formulat de reclamanți, a fost admis conform deciziei civile nr.48/25.01.2007 a Curții de APEL BACĂU, pronunțată în dosarul nr- și s-a casat sentința recurată, trimițându-se cauza spre rejudecare.
În rejudecare, la termenul din 19.09.2008, reclamanții au precizat că înțeleg să se judece în contradictoriu doar cu pârâtul, în calitate de administrator unic al debitoarei falite, după ce cauza fusese suspendată, în temeiul art. 1551Cod procedură civilă, în perioada 24.09.2007-30.05.2008, pentru nedepunerea de relații de către reclamanți.
Totodată, la termenul din 12.09.2008, s-a introdus în cauză, la cererea reclamanților, moștenitoarea lui G - ta.
Pârâtul nu a formulat întampinare și nu a solicitat probe în aparare.
Lichidatorul judiciar Profesional, pentru debitoarea falită, a depus relații privind activitatea desfășurată în dosarul de faliment nr.4941/2003 al Tribunalului Bacău și valoarea creanțelor cu care au fost înscriși reclamanții în Tabelul creditorilor și sumele încasate ca urmare a planurilor de distribuție aprobate.
Prin sentința civilă nr.14/09.01.2009 Tribunalul Bacăua respins acțiunea formulată de reclamanții, G și, împotriva pârâtului, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2540/06.10.2003, pronunțată în dosarul nr.4941/2003 al Tribunalului Bacău, s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei falite SC..SA, iar prin Încheierea din 22.01.2004, s-a deschis procedura falimentului împotriva aceleiași debitoare.
La data de 07.10.2003, reclamanții formulează declarații de creanță, fără a preciza sumele (43 III). Ulterior, la data de 02.02.2004, reclamanții, și G au formulat cereri de înscriere în Tabelul creditorilor cu urmatoarele sume: 100.000.000 lei rol -, 89.000.000 lei rol și 90.000.000 lei rol - G ( filele 236, 240, 246 vol V). Reclamantul a depus cerere de înscriere la 13.11.2003, pentru suma de 63.400.000 lei rol, actualizată.
Aceste sume reprezentau drepturi salariale restante și salarii compensatorii, pentru disponibilizarea anterioară deschiderii procedurii.
Întrucât lichidatorul judiciar Profesional nu i-a trecut în Tabelul creditorilor, reclamanții au formulat contestații, iar în urma verificărilor în contabilitatea debitoarei, s-au recunoscut următoarele creanțe, pentru reclamanți: - 2479 ron, - 3999 ron, - 2599 ron și G ron. Și aceste sume au fost contestate de reclamanți, însă contestația a fost respinsă prin sentința civilă nr.63/15.02.2007, ramasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului ca tardiv, prin decizia civilă nr.928/27.11.2007 a Curții de APEL BACĂU.
Reclamanții au fost înscriși în Tabelul creditorilor cu ordinea de prioritate prevăzută de art.122 al.l pct.3 din Lg.64/95 republicată ( în vigoare la acea dată, actual art. 123 pct.2 din 85/2006 (creanțe izvorâte din raportul de muncă).
Ca urmare a vânzării parțiale a activelor debitoarei falite, lichidatorul judiciar a întocmit un plan de distribuție, aprobat prin încheierea din 28.07.2007, prin care reclamanților le-au fost distribuite următoarele sume, reprezentând 58% din creanțe: - 1437,82 Ron, - 2319,42 Ron, - 1507,42 Ron și G - 2474,86 Ron.
Conform relațiilor depuse de lichidatorul judiciar al debitoarei, a rămas neachitată o suma la de 5604,48 lei, către reclamanți ce urmează a fi recuperate din distribuțiile ulterioare ce vor fi facute de lichidatorul judiciar, după valorificarea tuturor activelor debitoarei falite.
Față de situația de fapt reținută și de motivele invocate de reclamanți și probele administrate, judecatorul sindic a constatat neîntemeiată cererea reclamanților, pentru urmatoarele motive:
Reclamanții nu au invocat motive dintre cele prevăzute de art. 137 din Legea nr.64/95 republicată sau art.138 din Lg.85/2006 privind atragerea răspunderii personale a pârâtului și nici nu au făcut dovada îndeplinirii cerințelor angajării răspunderii delictuale speciale, prevăzute de aceste texte de lege sau a elementelor prevăzute de art.998-999 Cod civil.
Motivele invocate de aceștia țin eventual de o contestație la planul de distribuție și nu de o acțiune în angajarea răspunderii personale a pârâtului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditorii, G,. În motivarea recursului se arată că este greșită argumentarea instanței conform cărora la data de 07.10.2003 reclamanții nu ar fi precizat ce sume solicită, de vreme ce rezultă din evidențele falitei ce drepturi au. Consideră că este irelevant faptul că unii salariați au fost disponibilizați înainte de deschiderea procedurii falimentului, iar alții după și că omisiunea lichidatorului judiciar de a-i trece pe toți reclamanții în tabelul creditorilor este tentativă de fraudă, omisiunea acestuia conducând la neplata drepturilor salariale. Susține că creanțele reclamanților au ordine de prioritate superioară altor creanțe, iar procentul de 58% este determinat absolut arbitrar, pentru că reclamanții nu au cum verifica dacă sumele pretins achitate cu titlu de impozite sunt corect plătite.
Reclamanții susțin că răspunderea revine potrivit Legii nr.64/1995 celor care au administrat falita.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, atât în raport de motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că recursul este nefondat.
Motivele de recurs invocate de reclamanți ar putea fi analizate într-o contestație la tabelul creanțelor sau la planul de distribuție, însă nu într-o acțiune în angajarea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori.
Judecătorul sindic a reținut în mod corect că nu au fost invocate de către reclamanți săvârșirea de către pârâți a unor fapte care să se încadreze în dispozițiile art.137 din Legea nr.64/95 sau art.138 din Legea nr.85/2006 și prin urmare, se impune menținerea hotărârii instanței de fond și respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții - reclamanți, G, - moștenitoare a lui G, și, împotriva sentinței civile nr.14 din 09 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți SC prin lichidator judiciar SC SRL O și - administrator unic al SC.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Red.- -
Tehnored.- - ex.2
01 iulie 2009
Președinte:Claudia PopescuJudecători:Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc, Lăcrămioara Moglan
