Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA NR. 70/ DOSAR NR-

Ședința publică din 4 martie 2008

PREȘEDINTE: Gabriel Ștefăniță JUDECĂTOR 2: Codruța Vodă

- - - - JUDECĂTOR 3: Carmen Bujan

- - - - judecător

- - - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR B și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr.872/Sind din 22 noiembrie 2007, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr. 58/F/2006 al Tribunalului Brașov.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 26 februarie 2008, când părțile au lipsit.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 4 martie 2008.

CURTEA,

Constată că, prin sentința civilă nr.872/Sind/22.11.2007, Tribunalul Brașova admis în parte cererile reclamanților Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și cererea introdusă de intervenientul lichidator, numit în dosarul nr. 423/F/2004 privind falimentul debitoarei și, în consecință, obligat pe pârâta ( să plătească în contul de faliment al susnumitei debitoare suma de 7435,88 lei noi (ron).

A dispus aplicarea sechestrului asupra bunurilor din averea pârâtei o dată cu înmânarea somației, conform art.411 alin.2 Cod procedură civilă.

Lichidatorul va depune la executorul judecătoresc tabelul definitiv consolidat al creanțelor declarate împotriva averii în dosarul nr. 423/F/2004 al Tribunalului Brașov.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Din extrasul emis la 11.06.2004 de Oficiul Registrului Comerțului B privind rezultă că pârâta () a îndeplinit atribuțiile de administrator al debitoarei.

Prin sentința civilă nr. 553/S/16.09.2004 pronunțată în dosarul nr.423/F/2004 al Tribunalului Brașovs -a deschis procedura de insolvență împotriva debitoarei și, urmare a începerii procedurii de faliment potrivit încheierii din 10.01.2005, s-a dispus dizolvarea acesteia.

În tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei sunt înscrise și creanțe declarate de creditori în valoare totală de 65.431.000 lei vechi.

Lichidatorul a inventariat și a valorificat o parte a activelor debitoarei și pe baza confruntării inventarului cu datele înscrise în bilanțul contabil din 31.12.2003 privind valoarea totală a activelor debitoarei de 300.848.000 lei vechi a rezultat că lipsesc din gestiune bunuri în valoare de 74.358.825 lei vechi.

Pârâta nu a depus la dosarul de faliment și nici în dosarul cauzei vreo dovadă privind modul în care au ieșit din gestiunea bunurilor ce au constituit activul patrimonial al debitoarei, activele înscrise în Bilanțul contabil din 30.12.2003 negăsite cu prilejul inventarierii făcute împreună cu lichidatorul.

În temeiul art. 998 și art. 1540 cod civil pârâta este răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat în dauna prin fapta sa, constând în provocarea lipsei de gestiunea bunurilor proprietatea acesteia în valoare de 74.358.825 lei vechi din valoarea totală a activelor înscrise în bilanțul contabil din 30.12.2003 și are obligația să îl repare.

Conform dispozițiilor art.52 din nr.OUG 150/2005, cu modificările ulterioare, pârâta a avut obligația de a proceda la calcularea și virarea în contul Casei de asigurări sociale de sănătate a contribuțiilor obligatorii raportate la fondul de salarii realizat. Neexecutarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art.96 lit. b din nr.OUG 150/2002.

În temeiul art. 35 alin.4 din Decretul nr.31/1954 fapta ilicită menționată mai sus atrage răspunderea pârâtului față de reclamanta AVAS.

Răspunderea personală a pârâtei în temeiul art. 72 și 73 din Legea nr. 31/1990, republicată s-a stabilit având în vedere că sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 35 alin.3 și 4 din Decretul nr.31/1954 și art.1540 Cod civil.

S-a reținut că pârâta a folosit în interes propriu sau a ascuns o parte din activele înscrise în bilanțul contabil susmenționat, urmând a se stabili răspunderea sa în temeiul art. 137 alin.1, lit. a și e din Legea nr. 85/2006.

S-a reținut că reclamanta AVAS nu a făcut dovada săvârșirii de către pârâtă a faptelor prevăzute de art. 137 lit. f din Legea nr. 64/1995 și la art.94 din nr.OUG 150/2002.

Capătul cererii reclamantei AVAS privind aplicarea măsurilor asiguratorii, conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 64/1995, republicată a fost admis și s-a procedat conform art. 411 alin.2 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantele Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

În memoriul B se critică hotărârea numai în ceea ce privește aplicarea derogatorie a art.136 și art.141 din OG nr.62/2003 și în ceea ce privește executarea silită a hotărârii prin care s-a dispus antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societății.

Recurenta AVAS B arată că pârâta se face vinovată de săvârșirea faptei prevăzute de art.137 alin.1 lit. e din Legea nr.64/1995, republicată, în prezent art. 138 alin.1 lit. e din Legea nr.85/2006, motivat de constatarea faptului că nu s- preocupat de recuperarea creanțelor societății în cuantum de 11.689,80 RON și nici nu a făcut demersuri în acest sens, lipsind-o astfel de lichidități.

În condițiile în care creanțele mai sus menționate nu au fost recuperate, este evident că această situație este imputabilă administratorului falitei, creditorii înscriși la masa credală debitoarei fiind prejudiciați, prin nerecuperarea creanțelor deținute.

Având în vedere aspectele anterior arătate, se creează astfel prezumția potrivit căreia intimata pârâtă, în calitate de administrator, în exercitarea atribuțiilor sale, abuzând de prerogativele conferite de lege, a mărit, în mod fictiv pasivul societății, fiind de necontestat faptul că în sarcina sa se poate reține săvârșirea faptei prevăzute de art. 138 alin.1 lit. e din lege.

De asemenea, la inventariere a fost constatată lipsa nejustificată a unor bunuri, respectiv mărfuri în valoare de 3.886,90 RON (38.869.000 ROL) și produse finite în valoare de 2.020 RON (20.200.000 ROL. La acestea se adaugă și avansuri nejustificate în valoare de 2.435,10 RON (24.351.000 ROL).

Față de cele menționate, este evident, că intimata pârâtă, în exercitarea atribuțiilor sale, abuzând de prerogativele conferite de lege, a folosit bunurile și creditele societății în interes personal, mărind, în mod fictiv pasivul societății, cu cheltuieli nejustificate, fiind de necontestat faptul că în sarcina sa se poate reține săvârșirea faptelor prevăzute de art. 137 alin.1 lit.a și e din lege, în prezent art. 138 alin.1 lit. a și e din Legea nr.85/2006.

Analizând hotărârea atacată în limita motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:

În ceea ce privește recursul reclamantei DGFP B, se reține că dispozițiile art. 136 și 141 din nr.OG92/2003 sunt derogatorii de la sistemul instituit prin art. 142 din Legea nr.85/2006; astfel, executarea silită urmează a se efectua în condițiile codului d e procedură fiscală pentru creanțele fiscale.

Recursul declarat de creditoarea reclamantă AVAS va fi respins ca nefondat. Astfel, judecătorul sindic a stabilit răspunderea pârâtei în temeiul art. 137 lit. a și e din Legea nr. 85/2006 reținând că pârâta a folosit în interes propriu sau a ascuns o parte din activele înscrise în ultimul bilanț contabil, respingând cererea pentru reținerea faptelor prevăzute de art. 137 lit. f ca nedovedită. Or, câtă vreme critica recurentei se referă la reținerea acelorași fapte culpabile prevăzute de art. 137 lit. a, e, aceasta nu poate fi reținută. În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, judecătorul sindic a raportat în mod corect suma datorată la bunurile din gestiune care nu au fost găsite la inventar, astfel, pârâta a fost obligată la valoarea totală a activelor înscrise în bilanțul contabil din 30.12.2003.

Pentru aceste motive, în baza art.312 Cod procedură civilă, recursul B urmează a fi admis și cel al reclamantei B respins în limitele arătate, cu menținerea restului dispozițiilor din hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta DGFP B împotriva sentinței civile nr. 872/sind/2007 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială, pe care o modifică în parte în sensul că executarea creanțelor fiscale se va face potrivit codului d e Procedură Fiscală.

Menține restul dispozițiilor din hotărâre.

Respinge recursul reclamantei AVAS B declarat împotriva aceleiași sentințe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red: /27.03.2008

Dact: /08.04.2008

- 3 ex. -

Judecător-sindic:

Președinte:Gabriel Ștefăniță
Judecători:Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă, Carmen Bujan

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Brasov