Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 81/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2321/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 81

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur

JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR - -

GREFIER

******************

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta - LICHIDARE ȘI LICHIDATOR AL - SRL împotriva sentinței comerciale nr.2681/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimata debitoare - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - LICHIDARE ȘI și intimații ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA SECTOR 2, DIRECȚIA Ă DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE - SECTOR 4, - BETON ROMÂNIA SRL și - SA LA AV. ȘI.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură la data de 08 ianuarie 2010, intimata pârâtă a depus întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare, văzând și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:

Prin sentința comercială nr. 2681 din 18.05.2009, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea formulată în baza articolului 138 din Legea nr.85/2006 de lichidatorul judiciar LICHIDARE SI în contradictoriu cu pârâta și a închis, în baza articolului 132 din lege, procedura insolvenței privind pe debitorul - SRL, dispunând cuvenitele mențiuni.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul - sindic a reținut istoricul litigiului, dispozițiile articolului 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006, ipotezele prevăzute de articolului 138 litera d și faptul că lichidatorul judiciar nu a făcut dovada raportului de cauzalitate între obligația administratorului de a ține registrele cerute de lege respectiv neținerea contabilității în conformitate cu legea și ajungerea societății în stare de insolvență, astfel încât să devină incident articolul 138 litera d din Legea nr.85/2006.

Judecătorul - sindic a reținu că în ce privește aplicarea articolului 138 litera e din lege, calitatea pârâtei de fost contabil nu poate duce la concluzia că aceasta a săvârșit fapte care să poată fi încadrate în dispozițiile articolului 138 litera e din Legea nr.85/2006, pentru a se putea atrage răspunderea sa, în lipsa unor probe certe.

În acest sens, Judecătorul - sindic a apreciat că reclamantul nu a indicat care sunt bunurile deturnate sau ascunse de pârâtă, când a avut loc săvârșirea faptei, care nu este identică cu vânzarea bunurilor și din ce mijloace de probă rezultă aceasta, deși sarcina probei îi aparține.

S-a reținut de judecătorul - sindic și că potrivit articolului 132 din Legea nr.85/2006, procedura de faliment se închide atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când fondurile sau bunurile din averea debitoarei au fost distribuite, astfel că, având în vedere că în speță toate fondurile au fot distribuite și că raportul final a fost aprobat, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 132 pentru închiderea procedurii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen și motivat Lider Lichidare și Reorganizare în calitate de lichidator judiciar al - SA, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate și fiind întemeiate în drept pe dispozițiile articolului 304 punctul 9 și articolului 3041Cod procedură civilă.

În esență, recurentul susține că instanța de fond a motivat succint soluția, dată fără a avea în vedere expertiza contabilă efectuată în cauză din care rezultă prejudiciul, persoana vinovată și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, caz în care situația de fapt a fost stabilită eronat de judecătorul - sindic.

Recurentul susține și că instanța a reținut greșit că nu s-au indicat bunurile din patrimoniul debitoarei ascunse de pârâtă, fără a lua în considerare faptul că sumele însușite de pârâtă intră în sfera activelor circulante ce fac parte din patrimoniul debitoarei.

Instanța de fond nu a reținut rapoartele lichidatorului din care rezultă că starea de insolvență a debitoarei este imputabilă pârâtei, întrucât aceasta prin fapta sa, a determinat cu bună știință încetarea de plăți a debitoarei.

În fine, recurentul apreciază că motivarea instanței este în contradicție cu actele din dosar.

Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, pentru considerentul că motivarea recursului a fost făcută peste termenul legal, comunicarea sentinței fiind făcută la 13.07.2009 și recursul fiind depus la 23.09.2009.

Intimata a depus înscrisuri reprezentând dovada de comunicare a hotărârii nr. 2681/18.05.2009 către și copie xerox sentința comercială nr. 2681/18.05.2009.

Curtea reține, că în raport de înscrisul privind dovada de comunicare a hotărârii atacate (fila 98 dosar fond) din 6.07.2009, dovada privind îndeplinirea procedurii de publicare prin nr.80115/19.08.2009 și data declarării recursului (motivat) 10.07.209 (fila 2 dosar recurs), atât declarația de recurs cât și motivarea căii de atac a respectat norma prevăzută de articolul 8(2) din Legea nr-85/2006 coroborată cu articolul 303(1) Cod procedură civilă.

Pe fondul recursului, Curtea reține că s-a formulat la 19.12.2006 cerere de atragere a răspunderii materiale întemeiată pe articolul 138 literele d și e din Legea nr.85/2006 de lichidatorul judiciar - LICHIDARE în contradictoriu cu (fila 29 dosar nr- (nr. vechi nr.833/2004 al Tribunalului București - Secția a VII a Comercială), că prin notele scrise depuse de pârâtă la 22.05.2007 s-a solicitat să se ia act că aceasta înțelege să se înscrie în fals conform articolelor 180 - 184 Cod procedură civilă cu privire la documentele fiscale avute în vedere de reclamant la formularea cererii (fila 78 dosar Tribunalul București - Secția a VII a Comercială ), că prin sentința comercială nr. 1973 din 22.05.2007 judecătorul - sindic a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și în consecință a respins cererea întemeiată pe articolul 138 formulată de lichidator și că prin Decizia nr.-1521R/24.10.2007 a Curții de Apel București - Secția a VI a Comercială s-a constatat irevocabil că este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și în consecință s-a admis recursul casându-se sentința comercială nr. 1973/22.05.2007 cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a se analiza temeinicia acțiunii formulate de lichidatorul judiciar.

Curtea reține și că în fiind după casare, judecătorul - sindic, din oficiu apreciind necesitatea efectuării unei expertize, a dispus efectuarea unei expertize contabile stabilind obiectivele acesteia în ședința publică de la 7.03.2008 (fila 39 dosar Tribunalul București - Secția a VII a Comercială nr-).

Raportul de expertiză s-a înregistrat la dosarul cauzei la 5.02.2009 (fila 66 dosar nr-), fiind comunicat pârâtei la 28.02.2009 (fila 83), iar la 15.05.2009 (fila 86)aceasta a solicitat refacerea expertizeiși preschimbarea termenului de 18.05.2009.

Înședința publică de la 18.05.2009,judecătorul a respins cererea de preschimbare a termenului și a rămas în pronunțare pe fondul cauzei.

În aceste condiții, dincolo de faptul că judecătorul - sindic nu a avut în vedere că în cauză se solicitase de pârâtă a se lua act de înscrierea în fals cu privire la înscrisurile pe care s-a bazat cererea întemeiată pe articolul 138 din Legea nr.85/2006 formulată de lichidator, nu a avut în vedere nici solicitarea de refacere a expertizei (cereri asupra cărora nu s-a pronunțat) dar, în considerentele hotărârii (motivele care au format convingerea judecătorului cu privire la situația de fapt și aplicarea normelor de drept la aceasta)nu a fost avută în vedere proba dispusă din oficiu de instanța de fond,respectivexpertiza contabilă.

Judecătorul fondului a ignorat această probă, cu alte cuvinte nu a precizat nici că o înlătură în sensul neomologării, nici motivele pentru care se înlătură proba, nici alte aprecieri asupra acesteia privind constatările specialistului desemnat să întocmească expertiza contabilă, dispusă din oficiu ca rezultat al aprecierii asupra utilității acesteia.

În aceste condiții, Curtea reține că pe de o parte, s-a constatat că proba cu expertiză contabilă reprezintă o probă necesară lămurii unor împrejurări de fapt, deci hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, iar pe de altă parte a fost ignorată, fără ca judecătorul fondului să analizeze probele efectuate în cauză și să motiveze pentru ce înlătură unele și are în vedere altele.

Motivarea hotărârii, dincolo de faptul că este nepermis de succintă față de cauza complexă relevată în rapoartele lichidatorului și întregul material probator administrat, este dubitativă și prin neoferirea instanței de control judiciar a înlănțuirii faptelor și regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată în dispozitiv.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, constatând că nu se poate exercita controlul judiciar în lipsa motivelor de fapt și de drept cu referire la probele administrate în cauză, și a nepronunțării asupra tuturor cererilor formulate de pârâtă și probelor administrate, apreciază că nu a fost stabilită situația de fapt ceea ce echivalează cu necercetarea fondului și în consecință, în temeiul articolului 3041Cod procedură civilă raportat la articolul 304 punctul 5 Cod procedură civilă și articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă și articolului 312 (5) Cod procedură civilă, va admite recursul și va casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pe fond după casare, judecătorul sindic va judeca din nou ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată (articolul 315 alineat 3 Cod procedură civilă) și de considerentele instanței de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta - LICHIDARE ȘI LICHIDATOR AL - SRL împotriva sentinței comerciale nr.2681/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, intimata debitoare - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - LICHIDARE ȘI și intimații ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA SECTOR 2, DIRECȚIA Ă DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE - SECTOR 4, - BETON ROMÂNIA SRL și - SA LA AV. ȘI

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 14.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

- -

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

11.02.2010

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Adriana Teodora Bucur
Judecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 81/2010. Curtea de Apel Bucuresti