Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 885/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.885
Sedinta publica din 19.09. 2008
Instanta compusa din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Vințanu
Grefier - -
Pe rol solutionarea recursului formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, și,împotriva sentintei comerciale nr.242/26.01.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia A VII- A Comerciala, în dosarul nr-.
La apelul nominal facut în sedinta publică,se prezintă recurenta creditoare prin consilier juridic cu delegație la fila 40 dosar, intimații pârâți, G, și prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimatul pârât.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Intimatul pârât prin avocat depune întâmpinare pe care o comunică și recurentei.
Recurenta prin consilier juridic nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și depune concluzii scrise.
Intimații, G, și prin avocat solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București Sectia a VII-a comerciala sub nr. 786/2003, creditoarea Banca de Export-Import a României a solicitat deschiderea procedurii prevazute de Legea 64/1995, republicata, impotriva debitoarei SC SA.
Prin sentinta civila nr. 671 pronuntata la data de 28.05.2004 s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a falimentului împotriva debitoarei SC
Ulterior, prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 16.09.2005 s-a dispus trecerea la procedura falimentului a debitoarei SC
Creditoarea Administratia Finantelor Publice sector 1 solicitat obligarea pârâtilor, si G la suportarea pasivului debitoarei.
S-a aratat ca pârâtii, in calitate de administratori si cenzori ai debitoarei au manifestat dezinteres in ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor minime pentru functionarea societatii si nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea.
In drept, au fost invocate prevederile art. 137 lit. c si d din Legea nr. 64/1995 (in prezent art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei).
Prin sentința comercială nr. 242 din 26.01.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială s-a respins cererea creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1
Pentru a pronunța această soluție,instanța de fond a avut în vedere raportul întocmit în baza documentelor financiare contabile ale debitoarei, de lichidatorul judiciar la 2.12.2005, care a arătat că nu s-au descoperit fapte care să atragă răspunderea administratorilor debitoarei. Astfel, s-a precizat că debitoarea a devenit acționar al SC UNELTE SA în anul 1998 prin cumpărarea de la Fondul Proprietății de Stat a pachetului majoritar de acțiuni, pentru ca apoi să desfășoare activități de intermediere a vânzărilor de produse fabricate de aceasta. Prin același contract de privatizare, debitoarea, în calitate de acționar majoritar, a avut obligația efectuării unor investiții la SC SA. Dat fiind intrarea în insolvență a SC MAȘINI UNELTE SA și, implicit, întreruperea producției de mașini unelte, debitoarea nu a mai avut activitate de intermediere, vânzări, determinând imposibilitatea realizării obiectului de activitate a SC S SA.
Raportul privind incidența articolului 137 din lege nu a fost contestat de către creditori.
Referitor la incidența articolului 137 literele c și d din legea nr. 64/1995 (în prezent articolul 138 din Legea nr.85/2006), potrivit cu care pârâții au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, la insolvență și nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, instanța a reținut că principalul argument al creditoarei este existenta prejudiciului.
Or, desi prejudiciul exista nu s-a demonstrat ca pârâtii prin faptele lor au generat starea de insolventa, si mai mult, ca au cauzat, prin aceste fapte incetarea de plăți. Creditoarea nu a individualizat si nu a probat faptele pârâtilor, omisive sau comisive, prin care acestia, cu intentie, ar fi determinat insolventa debitoarei. Aftându-se în unei raspunderi civile delictuale, si nu contractuale, cum sustine creditoarea, aceasta era obligata sa demonstreze indeplinirea conditiilor necesare atragerii raspunderii civile delictuale, conditii ce nu se prezuma, si (anume, raportul de cauzalitate între fapta pârâților și prejudiciu.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală și cu încălcarea articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, pentru următoarele motive:
În cauză administratorul societății, avea posibilitatea să solicite el însuți aplicarea dispozițiilor Legii nr. 64/1995 (Legea nr.85/2006) și nu să dispună în interes personal continuarea activității care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți.
Astfel, creditoarea recurentă a arătat că societatea comercială debitoare nu poate funcționa viabil în condițiile în care administratorul său manifestă dezinteres în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății.
Funcționarea unei societăți se bazează în primul rând pe documentele financiar contabile reale, iar în cazul falimentului este esențială cooperarea administratorului cu judecătorul sindic și cu lichidatorul numit de către judecătorul sindic, cooperare care, în temeiul legii este o obligație a administratorului și nu o facultate.
Aceasta este raportul de cauzalitate între fapta culpabilă a administratorului, constând în nerespectarea și neaplicarea legii, și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea în faliment a societății.
Pentru aceste motive, consideră că sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere in temeiul arte 138.e si d din Legea privind insolventa.
de aceasta situatie rezulta ca simpu fapt ca administratorul nu a ținut o contabilitate in conformitate cu legea, a tinut o contabiltate fictiva sau a facut sa dispara unele documente contabile este suficient pentru a opera atragerea raspunderii partrimoniale fara a mai fi nevoie de a proba elementele ce compun raspunderea civila delictuala.
Potrivit art.1082Cod civil, culpa este prezumata, iar raspunderea trebuie apreciata in abstracto, cu mai multa rigozitate avându-se în vedere că s-a acționat în temeiul unui mandat.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu urmează a respinge recursul ca nefondat.
Așa cum s-a arătat la instanța de fond, cauza principală a intrării societății debitoare SC SA în faliment, după cum rezultă din analiza efectuată de către lichidatorul judiciar, l-a reprezentat strânsa legătură cu SC MAȘINI UNELTE SA al cărei acționar majoritar a devenit în anul 1998 prin cumpărarea de la. a pachetului majoritar de acțiuni.
SC SA avea ca principal obiectiv in realizarea acestei asocieri intermedierea vanzarii produselor se SA fapt care a generat o serie de incertitudini cu privire la realizarea creantelor pe care se UNELTE SA le avea de realizat cat si la realizarea profitului pentru SC SA aceasta datorita cursului pietii, riscurilor care au existat in aceasta parte de piata
SC UNELTE SA a intrat in incetare de plati impotriva acesteia deschizandu-se procedura prevazuta de legea 64/1995 republicata prin sentinta comerciala 681/27.03.2002 pronuntata de Tribunalul B Sectia a VII-a comerciala in dosarul nr 1008/2002 acest lucru indicand, dupa parerea lichidatorului judiciar exprimata in raportul nr 2 depus la dosar ineficienta investitiei efectuate de catre debitoarea se SA precum si pierderea principalului contractant.
In ceea ce priveste creanta cu care recurenta s-a inscris la masa credala aceasta se datoreaza existentei procesului verbal de contraventie nr 531 incheiat la data de 26.02.1998 de Directia Controlului Financiar de Stat.Procesul verbal de contraventie a fost contestat fapt care a suspendat executarea acestuia pe tot timpul derularii procesului civil. Acest proces a avut un aspect mai sinuos avand in vedere ca in fond plangerea a fost admisa si apoi dupa ce sentinta din fond a fost casata in recurs, rejudecandu-se fondul a fost respinsa plangerea, solutie care a fost mentinuta si in recursul declarat de debitoare. Din aceasta cauza suma inscrisa in procesul verbal ca si amenda nu a fost mentionata o perioada mai lunga de timp in contabilitatea societatii pentru ca nu era exigibila executarea procesului verbal urmand sa aiba loc dupa ramanerea definitiv si irevocabila a solutiei date asupra plangerii efectuate.
In conformitate cu prevederile art 59 din legea 85/2006 se specifica ca si atributie a administratorului judiciar intocmirea unui raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului cu mentionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila.
Dupa cum rezulta din raportul nr 2 privind indeplinirea atributiilor de catre lichidatorul judiciar al debitorului SC SA intocmit de SC audit SA desemnata lichidator al debitoarei;" in ceea ce priveste persoanele raspunzatoare pentru ajungerea societatii in incetare de plati din analiza documentelor contabile puse la dispositie de catre debitoare nu se poate desprinde ideea culpei uneia sau mai multor persoane pentru aceasta situatie."
Noua lege a insolventei, cu aplicare in speta, a adus o corectie necesara vechii reglementari. Daca in textul anterior privind atragerea raspunderii organelor de conducere ale societatii pentru cauzarea starii de insolventa, legiuitorul prevedea printer cerintele angajarii raspunderii conditia ca persoana vizata sa fi "contribuit" la ajungerea debitorului in stare de insolventa, în noua lege se prevede ca judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns in stare de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului. In temeiul noii reglementari nu va putea fi angajata raspunderea unei persoane daca aceasta nu a cauzat starea de insolventa a debitorului. Prin urmare este necesara existenta raportului de cauzalitate intre vreuna dintre faptele ilicite expres enumerate de art 138 si starea de insolventa a debitorului.
Intre fapta ilicita si prejudiciu trebuie sa existe o relatie de la cauza la efect.In acest sens raspunderea va fi angajata numai daca persoana impotriva careia se exercita actiunea a cauzat starea de insolventa a debitorului. unei fapte ilicite dintre cele prevazute limitativ de lege si existenta prejudiciului sunt doua conditii necesare dar nu si suficiente pentru a putea antrena raspunderea unei persoane in temeiul art 138 din legea 85/2006.
In mod corect instanta de fond a apreciat ca prin nici un fel de proba nu s-a demonstrat ca intimatii prin faptele lor au generat starea de insolventa si mai mult ca au cauzat prin aceste fapte incetarea de plati. Recurenta nu a individualizat si nici nu a probat la fond sau în recurs faptele paratilor, fie ele omisive sau comisive, prin care acestia, cu intentie si in interes personal sa fi determinat insolventa debitoarei. Cum recurenta nu a demonstrat indeplinirea conditiilor necesare atragerii raspunderii civile delictuale, conditii care, nu se prezuma si anume raportul de cauzalitate intre presupusele fapte ale intimaților si prejudiciul produs creditorilor, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Prin cererea de recurenta a imputat organelor de conducere ale societatii încălcarea art 137 lit c respectiv continuarea in interes personal, a unei activitati care ducea in mod vadit societatea la incetare de plati prin majorarea pasivului. Nu rezulta din nici un act existent la dosar si nici din afirmatiile generale cuprinse in cererea de recurs existenta interesului personal al organelor de conducere ale societatii in continuarea unei activitati paguboase a societatii.
In conformitate cu prevederile art 137 lit d se imputa prin motivele de recurs tinerea unei contabilitati fictive sau neconforme cu legea sau provocarea disparitiei unor documente contabile. Nici acesata acuza nu este argumentata in nici un fel. Nu se indica in ce mod a fost tinuta contabilitatea societatii si care sunt documentele sustrase. Acest aspect nu este relvat de nici un act de la dosar si nu este evidentiat de lichidator si nici în cererea de recurs nu se specifica acest aspect.
de toate aceste aspecte Curtea va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă pentru a modifica în tot sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, și, împotriva sentintei comerciale nr.242/26.01.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia A VII- A Comerciala, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Minodora Condoiu, Gabriela Vințanu
