Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 95/2008
Ședința publică de la 05 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de creditoarele AVAS și DGFP H împotriva sentinței nr.335/F/24.10.2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalul Hunedoara în dosar nr- (dosar nr.vechi 9557/2002).
La apelul nominal se prezintă consilier juridic pentru creditoarea DGFP H și avocat - pentru intimații pârâți și A, lipsă fiind restul părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că, potrivit regulilor de procedură civilă, prezența avocatului - acoperă lipsa procedurii de citare cu.
S-a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare din partea intimaților pârâți A și.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei creditoare DGFP H solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul obligării intimaților pârâți în calitate de administratori la plata sumei menționată în cererea de recurs. În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul obligării intimatului pârât A la plata sumei din cuprinsul recursului conform raportului de expertiză efectuat în cauză. Cu privire la recursul creditoarei AVAS solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul intimaților pârâți și A solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin Sentința 335/F din 24 octombrie 2007, judecătorul sindic desemnat în procedura falimentului SC SA P în dosar - a respins obiecțiunile formulate de creditoarea DGFP H împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar SC Consult SRL D, a închis procedura falimentului debitoarei, și a dispus radierea acesteia din Registrul ORC
Prin aceeași sentință a respins cererile de antrenare a răspunderii patrimoniale formulate de reclamantele DGFP H, SC SA O, AVAS B împotriva pârâților, și A și a disjuns capătul de cerere pentru antrenarea răspunderii pârâtului, decedat, formulat de aceleași reclamante.
Pentru a hotărî în acest mod, referindu-se la actele dosarului și dispozițiile art. 137 din Legea nr. 64/1995 modificată și republicată, judecătorul sindic a reținut și motivat în esență, că procedura falimentului față de societatea debitoare a fost deschisă prin Sentința nr. 2471/2003, că toate bunurile din patrimoniul societății au fost valorificate iar sumele distribuite astfel că se impune închiderea procedurii falimentului și radierea societății debitoare din registrul comerțului ținut de ORC
Referindu-se la cererile de antrenare a răspunderii administratorilor sociali, judecătorul sindic a reținut că în cauză creditoarele care au formulat cerere de antrenare a răspunderii nu au dovedit că vreunul dintre pârâți ar fi săvârșit fapte de natura celor prevăzute de art. 137 din Legea nr. 64/1995, în condițiile prevăzute de art. 998 Cod civil.
În privința pârâtului, decedat, judecătorul sindic a disjuns cererea de chemare în judecată în temeiul art. 165 Cpc motivând că este necesar a se preciza dacă se solicită introducerea în cauză a succesorilor acestuia.
Împotriva sentinței au declarat recurs creditoarele AVAS B și DGFP a județului
AVAS B invocă nelegalitatea și netemeinica soluției pronunțate de judecătorul sindic solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii în totalitate a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale cu consecința obligării pârâților la plata pasivului rămas neacoperit susținând că judecătorul sindic a respins cererea de angajare a răspunderii patrimoniale fără a ține seama de actele depuse la dosarul cauzei din care rezultă că debitoarea a ajuns în stare de insolvență datorită lipsei de preocupare a fostei conduceri pentru recuperarea creanțelor, neglijență care a condus la prescripția dreptului la acțiune. S-a mai susținut că lichidatorul judiciar nu a precizat cauzele care au determinat ajungerea societății debitoare în stare de insolvență, nu a comunicat cu creditorii raportul întocmit și nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304, 312 Cpc, 137 și următorii din Legea nr. 64/1995 și OG 51/1998.
Recurenta DGFP Has olicitat modificarea soluției atacate în sensul obligării în solidar a pârâților la plata pasivului rămas neacoperit în cuantum de - lei, iar în subsidiar admiterea în parte a cererii și obligarea pârâtului intimat A la plata sumei de - lei despăgubiri stabilite prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul
Recurenta a susținut că soluția judecătorului sindic este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece pârâții intimați au avut calitatea de administratori ai societății debitoare și au săvârșit fapta prevăzută de art. 137 lit. c din Legea nr. 64/1995 prin aceea că au dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea debitoare la încetare de plăți, fapt dovedit cu concluziile raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză, din care rezultă și că pârâtul intimat A, la data intrării societății debitoare în faliment, nu a restituit suma de - lei reprezentând avans ridicat din creditul contractat de societatea falită, că a încasat prin casă și bancă în intervalul 9 octombrie 2003 - 4 februarie 2004 suma de - lei fără aoj ustifica sau restitui.
Recurenta a mai susținut că deși judecătorul sindic a considerat valid contractul de cesiune intervenit între cedenta SC Internațional SRL și cesionarul A la data la care acest contract a fost încheiat, societatea debitoare se afla în stare de faliment iar cesionarul A avea de restituit către societate un avans de - lei pe care nu l-a mai restituit astfel că s-au încălcat prevederile Legii nr. 64/1995, fiind evident că prin cesiunea de creanță, părțile au urmărit sustragerea pârâtului intimat A de la restituirea avansului către societatea debitoare iar lichidatorul nu și-a însușit această cesiune și, pe de altă parte, judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra concluziilor exprimate la obiectivul 9 din expertiza judiciară vizând dobânda practicată cu ocazia contractării creditelor de către același pârât intimat
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 Cpc precum și art. 138 din Legea nr. 85/2006; Legea nr. 31/1990 și art. 998 Cod civil.
Pârâții intimați au formulat întâmpinări depuse la filele 21-22; 24, 26 solicitând respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea sentinței judecătorului sindic susținând că niciuna din creditoare nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 137 din Legea nr. 64/1995 și art. 998 cod civil pentru atragerea răspunderii pârâților intimați cu plata pasivului rămas neacoperit.
Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a solicitat admiterea în parte a recursurilor declarate de către cele două creditoare în sensul antrenării răspunderii pârâților intimați pentru suma de 9680 lei RON aferent debitului nerestituit de pârâtul
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în raport de dispozițiile art. 304, 306 Cpc se constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate urmând a fi admise potrivit considerentelor ce se vor expune.
Procedura falimentului societății debitoare SC SA Paf ost deschisă prin Sentința civilă 2471/2003 pronunțată în dosar 9557/2002 al Tribunalului Hunedoara și prin urmare întreaga procedură este guvernată de dispozițiile Legii nr. 64/1995, modificată și republicată.
În conformitate cu dispozițiile art.130 din Legea nr. 64/1995 modificată și republicată "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Potrivit (2) al art.131 din aceeași lege, procedura de faliment va fi închisă pe baza raportului final și bilanțului de lichidare aprobat și toate fondurile au fost distribuite, dacă fondurile nereclamate au fost depozitate într-un cont deschis la o bancă.
În speță, judecătorul sindic prin soluția pronunțată a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC P, fără ca aceste cerințe legale să fi fost îndeplinite.
Cu alte cuvinte, judecătorul sindic și-a bazat soluția pe afirmațiile lichidatorului judiciar din înscrisul intitulat raport final, în care acesta susține că toate bunurile din patrimoniul societății debitoare au fost vândute, iar sumele rezultate din vânzare au fost distribuite pe bază de plan. În realitate, lichidatorul judiciar nu a evidențiat fidel activul patrimonial al societății debitoare, modul de lichidare, fondul bănesc încasat pentru bunurile valorificate și în total, pasivul lichidat, detaliat și total și pasivul rămas neacoperit, detaliat pe creditori și total.
Pe de altă parte, rezultă din expertiza efectuată în cauză, capitalul social subscris și care trebuia vărsat de către fiecare acționar a societății debitoare, în cuantum de 9 miliarde lei și că din acest capitalul social subscris, a fost vărsat doar - lei rămânând nevărsat - lei.
În aceste condiții, lichidatorul judiciar avea obligația să stabilească dacă au fost respectate dispozițiile art. 98 și 100 din Legea 31/1990 conform cărora, în situația în care acționarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează la termenele prevăzute la art. 9 2 lit. a și b din Legea 31/1990 și la art. 21 1, administratorii erau obligați să îi invite pe cei care nu a vărsat capitalul social subscris să-și îndeplinească această obligație, iar dacă nici în urma somației, acționarii nu efectuează vărsămintele, să decidă fie urmărirea acționarilor pentru vărsămintele restante fie anularea acestor acțiuni nominative.
Întrucât normele care reglementează formalitățile obligația de a determina la efectuarea vărsămintelor restante sunt de ordine publică, consiliul de administrație avea obligația să ia una din măsurile prevăzute de Legea nr. 31/1990.
Judecătorul sindic nu a examinat dacă dispozițiile legale enunțate cu privire la nivelul capitalului social subscris au fost respectate și dacă, urmărirea acționarilor pentru vărsămintele restante au fost îndeplinite de către consiliul de administrație al societății, și respectiv de administratorul/lichidatorul judiciar, după deschiderea procedurii.
Lămurirea acestei situații este importantă dacă ținem seama că în bilanțul societății capitalul social trebuie să reprezinte echivalentul aporturilor asociaților iar pentru creditori reprezintă gajul general al recuperării creanțelor.
Sub un alt aspect, judecătorul sindic nu a examinat legalitatea cesiunilor de creanță operate între SC International SRL P și acționarul A și nu a arătat motivul pentru care menține aceste cesiuni sau le consideră nule de drept, nu a analizat situația creanțelor prescrise despre care atât lichidatorul judiciar cât și expertul contabil G face referire în cuprinsul raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.
În sfârșit, judecătorul sindic nu a cerut lichidatorului să arate punctual și în limbaj economico-financiar conform Legii nr. 82/1991, operațiunile considerate ilicite sau păgubitoare societății falite și titularul lor a cărei identitate se verifică pe baza semnăturii aplicate pe documentele contabile de casă sau bancare.
În atari condiții, soluția judecătorului sindic, de închidere a procedurii de faliment vizând societatea debitoare, se dovedește netemeinică și nelegală.
Așa fiind, recursurile declarate de creditoarele AVAS B și DGFP a județului H se vor admite ca întemeiate în baza art. 312 Cpc astfel că sentința atacată va fi casată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe pentru continuarea procedurii.
În afara considerentelor ce preced, pe care judecătorul-sindic este dator a le observa conform art. 315 Cod procedură civilă, se va reveni asupra măsurii disjungerii capătului de cerere privind pe pârâtul decedat ținând cont că potrivit Codului d e procedură civilă răspunderea delictuală comercială subsidiară și limitată în caz de faliment este personală întrucât vizează legitimarea calificată a pârâtului în calitatea expresă prevăzută de lege.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de creditoarele AVAS B și DGFP a județului H împotriva sentinței comerciale 335/F din 24 oct 2007 pronunțată de judecător sindic desemnat în procedura falimentului SC SA P și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru continuarea procedurii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored. PN
Ex.2/
Jud fond
Președinte:Doina HârceagăJudecători:Doina Hârceagă, Eugenia Florescu, Gilica Popescu
