Anulare hotarare aga Spete. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 1

Ședința publică de la 10 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lăcrămioara Moglan

JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac

Grefier - -

La ordine a venit în pronunțare apelul comercial promovat de apelanta - reclamantă ART LPN, împotriva sentinței civile nr. 1321/COM din 13 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2006.

CURTEA

-deliberând-

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr-, reclamanta Art SRL P N, în contradictoriu cu pârâta CEC A B - Sucursala P N, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de credit nr. 5/2000 intervenit între părți, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta își bazează cererea pe existența viciului de consimțământ și dol. A reiterat faptul că între părți a intervenit contractul de credit nr. 5/21.03.2000 pentru acordarea unui credit pentru perioada 21.03.2000 - 22.03.2007, necesar finanțării unui proiect de afaceri în valoare de 1.500.000.000 lei. În acest sens a întocmit și depus studiul de fezabilitate al proiectului de investiții "Club ", planul de afaceri în care s-a specificat sursele de finanțare și cuantumul acestora, documentele cadastrale pentru patru proprietăți și raportul nr. 720/25.02.2000 de evaluare a spațiilor comerciale, contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 835/21.02.2000 pentru două spații comerciale.

Reclamanta, susține că, în momentul semnării contractului, a constatat că, deși au fost prevăzute două tranșe de creditare, la 22.03.2000 și 2.04.2000 contractul de credit nr. 5/21.03.2000 nu prevede data și cuantumul primei rambursări, ci numai data ultimei rambursări, nu s-a mai prevăzut ritmicitatea rambursării, prima și ultima zi a perioadei de grație, prima și ultima zi a perioadei de utilizare a creditului, precum și un grafic de trageri din credit. Conform afirmațiilor reclamantei, de rambursare - parte integrantă contractului (conform pct. 2.3) - nu a fost prezentat odată cu contractul, pentru, putea fi discutat și semnat, la 31.03.2000 pârâta le-a înmânat un plan rambursare, datat 29.03.2000, fără număr de înregistrare, pentru tranșa 1, în valoare de 900.000.000 lei.

Consideră că în mod premeditat Banca CEC nu redactat de rambursare pentru "a ne induce în eroare cu privire la intenția reală de finanțare".

Ca motive de nulitate invocă și eroarea produsă de pârâta privind statutul juridic al garanților, respectiv proprietarul adevărat al spațiilor aduse garanție, fiind diminuat nejustificat cuantumul evaluării garanțiilor fără a fi atașat la dosarul de creditare un act produs de un evaluator profesionist existența neconcordanțelor între contractul de credit și planul de rambursare, în ce privește data semnării contractului, data acordării creditului sau data ultimei rambursări.

Reclamanta menționează că în timpul negocierilor pârâta, prin manopere dolosive și cu rea credință, le-a prezentat altă ofertă decât cea pe care i-au convins să o semneze, nu le-a adus la cunoștință condițiile generale de creditare, durata perioadei de utilizare, nespecificarea în contract a cuantumului din care va fi trasă ultima tranșă sau o clauză de anulare a obligației băncii " de a face", în cazul în care obligația ar fi fost deja îndeplinită.

Consideră că pârâta, cu intenția de a-i induce în eroare, nu a redactat clar contractul de credit nr. 5/2000, exemplificând în acest sens cu texte din actul susmenționat. Totodată, susține că modificările aduse contractului, prevederile contractuale inexacte, avantajele oferitele unei singure părți, ștersăturile, neeliberarea ui de rambursare, neacordarea celei de a doua tranșe, diminuarea fictivă a garanțiilor, sunt motive care conduc la nulitatea actului contestat.

În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 953, 960 și 961 Cod civil.

În dovedire a depus în copii xerox: contractul de credit nr. 5/21.03.2000, planul de rambursare a tranșelor, actul adițional nr. 4 din 12.05.2000, studiul de fezabilitate din 12.02.2000, planul de afaceri, raportul de evaluare nr. 720/25.02.2000 și nr. 11802/14.08.2003, contractul de vânzare - cumpărare nr. 835 din 21.02.2000, adresele nr. 5652 din 16.08.2000 și nr. 6263 din 7.09.2000, contractul de cont curent nr. 8225/17.11.1999, raportul de expertiză nr. 374/18.03.2004, contractele de ipotecă nr. 11 și nr. 12 din 21.02.2000 etc.

Pârâta - Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - SA B -Sucursala PNa depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

Invocă excepția puterii lucrului judecat, motivat de faptul că, potrivit dispozițiilor art. 163 Cod procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe. Menționează că în anul 2003 reclamanta a formulat o acțiune în constatarea nulității contractului de credit nr. 5/2000 - depusă la udecătoria Piatra Neamț (dosarul nr. 5965/2003) - cauza a fost suspendată și repusă pe rol în februarie 2004, iar în cursul anului 2004, prin executare silită, CEC și-a recuperat creanța datorată de C Art SRL.

Este invocată și excepția lipsei calității procesuale active a dl. G, cel care s-a prezentat pentru SC Art SRL.

Pârâta, prin concluziile scrise, renunță la cele două excepții invocate. Pe fondul cauzei, a învederat faptul că prin contractul de împrumut nr. 5/21.03.2000, Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala N, a acordat un credit în valoare de 900.000.000 lei, pentru o perioadă de rambursare de șapte ani, către C Art SRL P N, destinația creditului fiind procurarea de echipamente. Conform susținerii pârâtei, pentru obținerea creditului, reclamanta a garantat cu două apartamente proprietatea unor persoane fizice și cu două spații comerciale, situate în P N, încheind în acest sens două contracte de ipotecă în favoarea CEC SA - Sucursala P Deoarece C Art SRL nu a achitat decât 3 rate din creditul acordat, s-a procedat, în anul 2000, la executarea silită a garanțiilor ipotecare.

Pârâta, în apărare, mai arată că în faza executării silite s-au introdus de către debitoare și de către terți (foști deținători ai imobilelor respective) acțiuni în anularea dreptului CEC de ipotecă asupra celor două spații comerciale, dar și de anulare a contractului de vânzare - cumpărare nr. 835/2000, precum și anularea ipotecilor CEC nr. 12/2000 și nr. 13/2000. Prin deciziile civile nr. 328 și nr. 329/28.03.2003 rămase irevocabile, pronunțate de Curtea de APEL BACĂU - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr. 306/2003, respectiv în dosarul nr. 541/2003 s-a stabilit că ipotecile sunt valabile și corect instituite, astfel că executarea silită urmându-și cursul firesc, CEC-ul și-a recuperat creanța în anul 2004.

Consideră că motivele invocate de reclamantă sunt nefondate, insuficiente pentru a dovedi dolul manifestat de creditor la încheierea contractului nr. 5/2000, CEC-ul neavând nici un interes să recurgă la manevre dolozive. Menționează că intențiile dolozive s-au manifestat la reclamanta debitoare, care încă de la contractarea creditului a premeditat în a nu-1 rambursa, dovadă că, deși a garantat cu ipoteci, ulterior a încercat să le anuleze, fiind de acord chiar cu anularea titlului său de proprietate - contractul de vânzare-cumpărare nr. 835/2000. De asemenea, arată că împrumutul acordat era pentru achiziționarea de aparate/mașini de jocuri distractive și de noroc, iar planul de afaceri prezentat creditorului, calculele și previziunile financiare ale analiștilor de credit CEC au arătat că C Art SRL nu își putea permite să ramburseze un credit mai mare de 900.000.000 lei, întrucât firma ar fi intrat în imposibilitate de plată.

Susținând că în condițiile în care reclamanta a cunoscut suma pe care o împrumută și care formează obiectul contractului, precum și persoana cu care se contractează, ambele fiind elemente esențiale ale contractului de credit nr. 5/2000, nu poate fi acceptată constatarea nulității contractului, reclamanta putea să nu semneze contractul de credit dacă ar fi considerat că este înșelată prin manevre dolozive evidente.

Prin sentința civilă nr. 1321/COM/13 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamța fost respinsă acțiunea ca nefondată pentru următoarele considerente:

Prin cererea adresată instanței și întemeiată pe dispozițiile art. 953, 960 și 961 Cod civil, reclamanta C Art SRL PNs olicită constatarea nulității absolute a contractului de credit nr. 5/2000, perfectat între părți, motivat de existenta viciului de consimtământ și a dolului.

În concepția legiuitorului, contractul reprezintă un act juridic civil constând în acordul de voință încheiat între două sau mai multe persoane, în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice. Potrivit dispozițiilor art. 948 Cod civil, pentru a fi valabil încheiat, contractul trebuie să întrunească unele condiții existențiale și anume: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, obiectul determinat și o cauză licită.

În cauză, în baza contractului de credit nr. 5/21.03.2000, părțile contractante și-au asumat anumite drepturi și obligații, până la rambursarea integrală a împrumutului acordat. Casa de Economii și Consemnațiuni -Sucursala Județeană N, s-a obligat să acorde clientului C Art SRL P N un credit în valoare de 900.000.000 lei, pus la dispoziția clientului sub formă de credit integral la data de 22.03.2000, iar C Art SRL trebuia să restituie banii primiți garantând creditul cu imobilele menționate la art. 6 din contractul susmenționat.

Afirmațiile reclamantei asupra existenței viciului de consimțământ și ale dolului nu sunt confirmate de actele dosarului. Deși enumera o serie de "nereguli" care, conform susținerilor sale ar duce la nulitatea absolută a contractului contestat, C Art SRL a semnat contractul de credit în cunoștință de cauză, fără obiecțiuni.

Acordul de voință al părților contractante s-a realizat prin propuneri, tratative, ajungându-se, în final, la concordanța deplină între voința celor două părți.

Instanța apreciază contractul de credit nr. 5/2000 perfect valabil, clauzele acestuia fiind completate prin acte adiționale, parte integrantă a contractului, semnate și acceptate de ambele părți.

Chiar dacă în studiul de fezabilitate, depus de reclamantă, toate previziunile economice sunt fundamentate pentru un credit de 1.500.000.000 lei, Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala județului N - conform normelor specifice de creditare - a aprobat și acordat un credit de 900.000.000 lei Potrivit dispozițiilor art. 954 cod civil invocate de reclamantă "eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanței obiectului convenției". In cauză, obiectul contractului este clar și anume: acordarea unui credit în valoare de 900.000.000 lei pus la dispoziția C Art SRL sub formă de credit integral la data de 22.03.2000, fiind stabilit că durata creditului este de 7 ani (84 luni), ultima urmând a fi rambursată la 22.03.2007, celelalte rate pentru restituirea creditului fiind stabilite prin planul de rambursare. Aceste elemente esențiale ale contractului au fost cunoscute și însușite de către părți. În consecință, nu poate fi acceptată existența viciului de consimțământ prin eroare asupra obiectului contractului reglementat de art. 954 Cod civil. Celelalte inadvertențe, menționate ca nulități absolute, nu sunt reținute ca fiind de natură să ducă la nulitatea contractului de credit nr. 5/2000.

În cauză, nu va fi reținută de către instanță nici existența dolului, Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala jud. N nu a folosit mijloace viclene în scopul de a determina C Art SRL P N să încheie contractul de credit nr. 5/2000. Afirmațiile reclamantei în susținerea prezentei acțiuni sunt nefondate, nu s-ar fi săvârșit anterior încheierii contractului, și nu se regăsesc în actele dosarului, nefiind astfel îndeplinite nici condițiile impuse de art. 960 Cod civil.

Contractul de credit nr. 5/2000 perfectat între Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala jud. N și C Art SRL PNî ndeplinește toate condițiile esențiale impuse de legiuitor pentru validitatea sa, astfel că instanța a apreciat acțiunea reclamantei ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta ART

În motivarea apelului, apelanta arată că instanța de fond a reținut greșit condițiile în care și-a dat consimțământul la încheierea contractului și a interpretat greșit textul art. 1.1 din contract referitor la obiectul contractului. Instanța trecut peste o prevedere contractuală referitoare la obligația intimatei de a mai acorda o tranșă până la data de 02 aprilie 2000. Dacă ar fi intenționat acordarea unui credit doar de 900.000.000 lei nu ar mai fi făcut referire asupra acordării ultimei tranșe la data de 02 aprilie 2000, deoarece termenul de "tranșă" se folosește doar în cazul unei înțelegeri de creditare în mai multe etape. Prin urmare, obiectul contractului nu este cert și instanța nu a înțeles că obiectul contractului este format din creditul de 900.000.000 lei și cuantumul nespecificat, dar determinabil al ultimei tranșe.

Mai susține că reprezentarea falsă, că va fi acordată și oad oua tranșă, indusă de bancă, a fost determinantă pentru încheierea actului și a dus la vicierea consimțământului dat din eroare asupra obiectului convenției.

Instanța a interpretat greșit și susținerile pentru a demonstra dolul, nu a înțeles importanța ui de rambursare și rolul care l-a avut în înșelarea apelantei neînmânarea acestuia odată cu contractul de credit.

de rambursare a fost înlocuit cu planul de rambursare, asupra căruia nu convenit și nu l-a semnat. Banca a ascuns acest document pentru nu-i vederea intențiile reale de creditoare, ceea reprezintă manoperă dolosivă. Reprezintă manevră dolosivă și faptul că nu s-a specificat când urmează să fie plătită prima și cuantumul acesteia și și- disimulat intențiile și prin terminologia folosită în contractul de credit, făcând distincție între credit, credit integral, credit garantat, credit primit și credit primit și credit acordat.

Intimata CEC SA B - Sucursala PNa formulat întâmpinare,prin care solicită respingerea recursului. Arată că art. 1 din contractul de credit nu este susceptibil de mai multe înțelesuri. Creditul acordat este în sumă de 900.000.000 lei, banii sunt virați în contul clientului, iar clientul avea posibilitatea de a utiliza (trage) creditul integral la 22 martie 2000 sau până cel mai târziu la data de 02 aprilie 2000.

Mai arată că a utilizat un contract de credit tip, conceput și avizat de Centrala CEC B, că apelanta a semnat contractul, că a achitat doar 3 rate din contractul de credit, astfel încât intimata a fost nevoită să declanșeze procedura executării silite și că după mai multe întreruperi, suspendări, acțiuni au recuperat creanța în anul 2004, că de la început apelanta a avut intenția de a nu rambursa creditul, a fost de acord să-i fie anulat dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse garanție și nu respectat destinația creditului.

Curtea analizând actele și lucrările din dosar, sentința apelată, motivele de apel invocate și susținerile intimatei, constată că apelul este nefondat.

În literatura juridică și în practica judiciară sunt consacrate cazurile în care intervine nulitatea absolută și acestea se referă la:

- lipsa consimțământului datorită unei erori - obstacol, care poartă asupra naturii juridice a actului (error in negatio) sau asupra identității obiectului actului (error in corpore);

- lipsa capacității de folosință;

- lipsa obiectului, caracterul ilicit sau contrar regulilor de conviețuire socială acestuia;

- lipsa cauzei sau caracterul fals, ilicit sau imoral al acesteia;

- nerespectarea condițiilor de formă cerute pentru valabilitatea convenției;

- încheierea convenției în frauda legii.

Apelanta - reclamantă a invocat ca și cauze de nulitate absolută a contractului de credit eroarea viciu de consimțământ asupra substanței obiectului actului (error in substantium) și dolul care nu pot antrena nulitatea actului, ci doar anulabilitatea acestuia.

Apelanta - reclamantă a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de credit și a invocat ca temei de drept art. 953, 960 și 961 Cod civil.

Având în vedere obiectul acțiunii și suspendând nd principiul disponibilității părților în stabilirea cadrului procesual, Curtea constată că motivele invocate de apelanta - reclamantă nu sunt cauze de nulitate absolută și din această perspectivă acțiunea apare ca nefondată.

Este de prisos să fie analizate cele 2 motive invocate de apelanta - reclamantă: eroarea viciu de consimțământ și dolul, atât timp cât ele nu sunt de natură antrena nulitatea actului, ci pot să antreneze anulabilitatea actului pe calea unei acțiuni în anulare, prescriptibilă (este de remarcat că actul a cărui nulitate se solicită a fi constatată este încheiat în anul 2000).

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă va dispune respingerea apelului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul comercial promovat de recurenta - reclamantă " ART" LPN cu sediul în P N,-, -. D,. 67, județul N, împotriva sentinței civile nr. 1321/COM din 13 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - pârâtăCASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CB- SUCURSALA P Ncu sediul în P N,-, - parter, județul

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi,10 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Red.

Tehnored. 4 ex. 05/08 febr. 2008

Președinte:Lăcrămioara Moglan
Judecători:Lăcrămioara Moglan, Violeta Chiriac

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Bacau