Anulare hotarare aga Spete. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 2.053/1.285/2007
DECIZIA CIVILĂ NR. 1/2008
Ședința camerei de consiliu din 16 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
Grefier: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței comerciale nr. 165/C/20.09.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu reclamanții, și chematul în garanție, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii AGA.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242. proc. civ. La data de 14.12.2007 pârâta SC SA a depus o cerere de renunțare la judecată.
Curtea, având în vedere faptul că la data de 14.12.2007 pârâta SC SA a depus o cerere de renunțare la judecată, rămâne în pronunțare asupra acestei cereri.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 165 din 20.09.2007 pronunțată în dosarul nr. 2.053/1.285/2007 al Tribunalului Comercial Clujs -a luat act de renunțarea la judecata acțiunii formulate de reclamanții, și împotriva pârâtei " "; a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta împotriva pârâtei " "; constată nulitatea hotărârii nr. 1 din 19.03.2007; a fost dispusă menționarea și publicarea hotărârii judecătorești potrivit disp. art. 312 alin. 10 din Legea nr. 31/1990 modificată; obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei în sumă de 38.962,05 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial; a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta " " împotriva chematului în garanție.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 19 martie 2007, Adunarea Generală Ordinară a acționarilor societății pârâte a adoptat hotărârea nr. 1, hotărâre atacată în cauza dedusă judecății de către reclamanta, reclamanții, și, renunțând la judecată pe parcursul procesului, reclamanta fiind acționară a societății pârâte.
Potrivit art. 117 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicată, convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, și în unul din ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
Cu referire la convocarea adunării generale a acționarilor, art. 14 din Statutul adoptat de acționarii "Nord ", prevede aceeași modalitate de convocare, reluând în alin. 5, dispozițiile citate în alineatul precedent.
A reținut instanța de fond ca fiind real faptul că a fost întocmit convocatorul la data de 16.02.2007, fiind stabilită ca și dată a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, 19 martie 2007, însă pârâta nu a fost în măsură să facă dovada convocării în modalitățile prevăzute de art. 117 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicată și reluat de art. 14 alin. 5 din statutul societății pârâte, concluzia care s-a impus cu prisosință, fiind aceea că nici reclamanta și nici ceilalți acționari ai societății pârâte nu au fost convocați pentru adunarea generală ordinară a acționarilor în cadrul căreia a fost adoptată hotărârea atacată.
Prin urmare, a statuat prima instanță, hotărârea nr. 1 din 19.03.2007, a fost adoptată atât cu încălcarea disp. art. 11 7 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicată, cât și a disp. art. 14 alin. 5 din actul constitutiv al societății pârâte, în sensul că adunarea generală nu a fost convocată prin publicarea convocatorului în Monitorul oficial și în unul din ziarele de largă răspândire din localitatea unde se află sediul societății, fiind lovită de nulitate absolută, cu încălcarea normelor de ordine publică.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a recunoscut că hotărârea atacată a fost adoptată cu vicii de formă, arătând însă că viciile se datorează chematului în garanție, care de fapt este autorul moral al acțiunii formulată de reclamanta, astfel încât acesta nu poate invoca propria sa culpă pentru a obține admiterea acțiunii. De asemenea, pârâta a arătat că a fost convocată o nouă adunare generală, cu aceeași ordine de zi, pentru a se adopta o hotărâre în condiții legale. Ulterior, această hotărâre a fost adoptată, hotărâre care, precizează în art. 22 că începând cu data adoptării acesteia, respectiv 11.06.2007, își încetează aplicabilitatea hotărârea atacată în cauza dedusă judecății, motiv pentru care pârâta a apreciat că se impune respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
Cu privire la aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că trebuie subliniat efectul principal al sancțiunii nulității absolute și anume desființarea actului încheiat cu încălcarea formelor legale, de la data adoptării lui, astfel cum acesta nici nu ar fi existat, cu precizarea că în dreptul român regula este aceea a nulităților judiciare.
Mai mult decât atât, instanța de fond a considerat că față de sancțiunea aplicabilă în cauză și anume aceea a nulității absolute, aceasta nu poate fi acoperită, astfel încât împrejurarea că, ulterior adoptării hotărârii atacate s-a adoptat o nouă hotărâre, potrivit căreia hotărârea atacată își încetează efectele, nu poate conduce la concluzia că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect, întrucât dat fiind efectul principal al nulității absolute și anume desființarea actului de efect retroactiv și reținând că hotărârea atacată a produs efecte între data adoptării ei și data adoptării celei de a doua hotărâri, deși a fost adoptată cu încălcarea unor norme de ordine publică, instanța de fond a statuat că cererea de chemare în judecată nu poate fi considerată ca fiind fără obiect.
Totodată, instanța de fond a arătat că împrejurarea admiterii acțiunii și desființarea hotărârii ar avea efecte dezastruoase, astfel cum s-a apărat pârâta, nu pot fi avute în vedere de către instanță, atâta timp cât hotărârea adoptată este lovită de nulitate absolută, cu toate consecințele aplicării acestei sancțiuni.
Este real, precizează instanța de fond, că între părți există o stare conflictuală și că este posibil ca acțiunea promovată să fi avut ca și autor moral chematul în garanție, aceste împrejurări rezultând atât din declarațiile martorilor cât și din înscrisul depus de reclamantă la fila 141 )dosar fond), însă acestea nu au fost de natură să schimbe convingerea instanței asupra legalității soluției pronunțate, raportat atât la considerentele mai sus expuse cu privire la sancțiunea nulității absolute și, în special, cu privire la efectele acesteia, cât și la dispozițiile art. 155 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, reținându-se că pe tot parcursul judecății pârâta s-a apărat invocând culpa chematului în garanție în convocarea nelegală a adunării generale ordinare a acționarilor care a adoptat hotărârea atacată.
Referitor la celelalte motive invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanța de fond a apreciat că nu mai era necesar a fi analizate, fiind găsit ca și întemeiat primul motiv de nulitate absolută invocat și anume lipsa convocării adunării generale ordinare a acționarilor care a adoptat hotărârea atacată.
Cu privire la cererea de chemare în garanție prin care s-a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumelor la care va fi obligată pârâta cu orice titlu, în cazul admiterii acțiunii, instanța de fond a apreciat-o ca fiind inadmisibilă, raportat la dispozițiile mai sus invocate și anume disp. art. 155 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, potrivit cărora acțiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului și consiliului de supraveghere, precum și a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societății de aceștia prin încălcarea îndatoririlor față de societate, aparține adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută de art. 112.
Astfel, concluzionează instanța de fond, chiar în situația în care susținerile pârâtei cu privire la existența unui raport de cauzalitate între prejudiciul creat societății prin adoptarea unei hotărâri lovite de nulitate absolută și faptele chematului în garanție care, în calitate de președinte al consiliului de administrație, a dispus modalitatea de convocare, ar fi fost reale, față de dispozițiile mai sus citate, s-a apreciat că acțiune a în răspunderea chematului în garanție poate fi promovată doar în situația în care adunarea generală ar fi adoptat o hotărâre în acest sens, apreciindu-se totodată că existența acestei hotărâri constituie o condiție prealabilă pentru promovarea acțiunii în răspundere, indiferent de modalitatea în care această acțiune ar fi promovată, respectiv pe cale principală sau pe calea unei cereri incidentale, astfel că, față de aceste considerente, cererea de chemare în garanție a fost apreciată ca fiind inadmisibilă.
Împotriva soluției arătate a declarat apel pârâta, solicitând schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat, în esență, că în mod eronat s-a înțeles natura și efectul hotărârii adoptate.
Față de cele relevate, la data de 14.12.2007 prin înscrisul depus la fila 31 dosar, apelanta învederează instanței că în temeiul art. 246.pr.civ. înțelege să renunțe la judecarea apelului.
Potrivit art. 246.pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal, în ședință, fie prin cerere scrisă.
la starea de fapt mai sus conturată, constând în aceea că prin înscrisul depus apelanta a relevat că înțelege să renunțe la judecata apelului, norma enunțată este pe deplin aplicabilă.
Prin urmare, făcând aplicarea disp. art. 246.pr.civ. Curtea va lua act de renunțarea la judecata apelului declarat de "Nord " C-N împotriva sentinței comerciale nr. 165/C/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea la judecata apelului formulat de pârâta " " C- împotriva sentinței comerciale nr. 165/C/ din 20 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. 2.053/1.285/2007 al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu reclamanții, și chematul în garanție, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii
Decizia este definitivă și executorie.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./4 ex./14.01.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu
