Anulare hotarare aga Spete. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1/R-
Ședința publică din 11 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta SC SRL, cu sediul în C,-, -.1,.2,.11, județ D, împotriva încheierii din data de 12.12.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați - pârâți fiind, SC COM SRL prin lichidator, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și intimat reclamant SC INSTALAȚII reprezentat prin lichidator judiciar C SPECIALIST SPPI
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, pentru recurentă și pentru lichidatorul C în baza delegației de la dosar, celelalte părți fiind lipsă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin chitanța nr.89 din 07.01.2008 emisă de C Oficiul Poștal C nr.3, în sumă de 4.00 lei și timbru judiciar în valoare de 0.15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei arată că, în dosar au fost conceptați greșit ca fiind recurenți ȘI, singura recurenta este SC SRL.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentei, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale și suspendarea cauzei până la soluționarea excepției. În susținerea celor de mai sus apărătorul recurentei arată că prin cererea de chemare formulată SC INSTALAȚII a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare nr. 2458/04.09.2001 și 4014/03.09.2003, încheiate între și cât și a actului adițional la actul constitutiv al SC SRL. Iar mai târziu reclamanta a complinit cererea de chemare în judecată reținute de instanța de fond că intră sub incidența Legii 85/2006. Excepțiile de neconstituționalitate invocate au legătură cu fondul cu fondul cauzei, fiind relevante soluționării cauzei. Acțiunea în constarea nulității absolute a contractelor în care debitoarea este parte cade sub incidența art. 79-80 din Legea 85/2006.
Curtea pune în discuția părților dacă art. 83 din Legea 85/2006 are caracter special și iar în cazul în care dispozițiile art. 20 ar fi declarate neconstituționale, art 83 ar mai rămâne în vigoare.
Apărătorul recurentei precizează că aceste articole sunt corelate și dacă art. 20 ar fi constat neconstituțional ar avea consecință asupra art.83.
Reprezentantul lichidatorului C, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii ca fiind legală și temeinică. De semenea, arată că pentru a fi admisă cererea de sesizare a Curții Constiuționale trebuie să aibă legătură cu cauza și precizează că cererea de chemare în judecată inițială a fost corect calificată ca având temei legal legea insolvenței. Cu privire la contractele supuse anulării, arată că prima categorie au fost constate de instanța de fond ca fiind nule existând autoritate de lucru judecat în acest sens. Cu privire la neconstituționalitate dispozițiilor art.26, aceasta arată că indiferent de soluția dată de Curtea Constituțională art. 83 are existență de sine stătătoare.
CURTEA
Constată că prin încheierea din 12 decembrie 2007 Tribunalului Comercial Argeșa fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă și, de asemenea, a fost respinsă cererea de suspendare.
Pentru a decide astfel, judecătorul sindic a constatat că la 21.11.2007, - pârât în dosarul nr.799/2007 a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.79-80 din Legea nr.85/2006, art.83 din Legea nr.85/2006, raportat la art.44 din Constituția României, precum și art.20 lit.h și art.85 din Legea nr.85/2006, raportat la art.21 și art.24 din Constituția României sub motiv că dispozițiile art.79-80 din Legea nr.85/2006, raportat la disp.art.44 din Constituția României, precum și art.20 lit.h și art.85 alin.5 și 6 din Legea nr.85/2006, raportat la art.21 și 24 din Constituția României încalcă grav prevederile art.44 din Constituția României, care garantează proprietatea privată; că art.83 din Legea nr.85/2006 încalcă art.44 alin.2 din Constituție, deoarece este îgnorat dreptul de proprietate al terțului dobânditor de bună-credință și se înfrânge principiul securității circuitului civil; că art.20 lit.h din Legea nr.85/2006 ce reglementează principalele atribuții ale administratorului judiciar încalcă prevederile art.21 din Constituție potrivit cărora orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime.
Analizând cerereajudecătorul sindica constatat că aceasta este inadmisibilă deoarece obiectul litigiului din cauza aflată pe rol nu este cel de anulare a transferurilor patrimoniale prevăzute în art.79-80 și art.83 din Legea nr.85/2006, căci, cu privire la anularea actelor de transfer inițiale încheiate de debitoarea SC SRL există autoritate de lucru judecat sentinței nr.174/7.07.2003 a Tribunalului Dolj, rămasă irevocabilă prin decizia nr.1569/14.10.2003 a Curții de Apel Craiova; că temeiul juridic al obiectului cauzei este art.84 din Legea nr.85/2006, respectiv anularea transferurilor subsecvente, transferurilor inițiale, motiv pentru care judecătorul sindic a decis că excepția de neconstituționale a dispozițiilor art.79-80, 83 și 20 lit.h din Legea nr.85/2006 nu au legătură cu obiectul cauzei.
La 14.12.2007 SC SRL a declarat recurs, criticând soluția primei instanțe ca nelegală.
1. Hotărârea primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a art.27 din Legea nr.47/1992, căci reclamanta fiind parte în dosar poate să invoce neconstituționalitatea art.79-80 din Legea nr.85/2006, prin care se prevede posibilitatea lichidatorului judiciar de a formula acțiune împotriva actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor și a constituirii ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți, ori reclamanta a solicitat să se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2458/4.09.2001 a notarului public, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4014/3.09.2003, a contractului de vânzare cumpărare nr.2771 din aceeași dată încheiat între și, precum și a actului adițional atestat sub nr.74 din 15.10.2003, dar și a contractelor de vânzare-cumpărare nr.1 din 15.01.2000, nr.2/26.07.1999 și nr.3/1.08.1998.
În consecință, în ceea ce privește acțiunea de constatare a nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr.1 din 15.01.2000, nr.2/26.07.1999 și nr.3/1.08.1998, în care debitoarea este parte, cererea de chemare în judecată cade sub incidența art.79-80 din Legea nr.85/2006, fiind o acțiune în anularea actelor juridice încheiate de debitoare. Celelalte acte juridice a căror nulitate se solicită a fi constatată, acestea cad sub incidența art.80 alin.1 teza finală și art.83 din Legea nr.85/2006, fiind introduse pentru recuperarea de la terți a bunurilor transmise, situație față de care este relevantă excepția de neconstituționalitate a acestor articole. De asemenea, dispozițiile art.85 alin.5 și 6 din Legeanr.85/2006, ce instituie procedura de soluționare a cererilor formulate în temeiul art.79-80 din Legea nr.85/2006, și acestea au relevanță în prezenta cauză.
În fine, cu privire la art.29 alin.3 din Legea nr.47/1992, din interpretarea acestuia rezultă că se poate reitera o excepție de neconstituționalitate respinsă, iar dispozițiile art.20 lit.h din Legea nr.85/2006 nu a mai făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate.
Recursul nu este fondat.
Nu este fondată critica recurentei încadrată corect de aceasta în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Curtea constată că obiectul litigiului din dosarul în discuție este anularea actelor subsecvente încheiate de recurentă, prin care aceasta, în calitate de subdobânditoare, a achiziționat bunurile pe care debitoarea-insolventă le-a vândut primilor cumpărători.
În consecință, singurul text aplicabil în această cauză în temeiul căruia a fost formulată acțiunea în anularea actelor subsecvente, este art.84 din Legea nr.85/2006.
Așa fiind, corect judecătorul sindic a constatat că excepția de neconstituționalitate a textelor art.79-80, 83 și 85 alin.5 și 6 din Legea nr.85/2006, nu au legătură cu fondul cauzei, căci textele arătate reglementează dreptul lichidatorului judiciar de a formula acțiune în anularea actelor inițiale, prin care debitoare a înstrăinat bunurile sale terțelor persoane, acte suspectate a fi ilegale.
Cu privire la textul art.20 lit.h din Legea nr.85/2006, curtea consideră că această regulă are valoare generală și că în raport de ea textul art.84 din aceeași lege, prin care se prevede dreptul lichidatorului de a solicita anularea contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente actelor de înstrăinare încheiate de debitorul-insolvent, este regulă specială. Cele două texte au un conținut identic abilitând pe lichidator să formuleze acțiunea în anulare a actelor arătate, însă, curtea consideră că, având în vedere raportul dintre cele două texte: general - particular, declararea ca neconstituțional a textului general, în speță art.20 lit.h din Legea nr.85/2006, nu ar antrena neconstituționalitatea implicită și a art.84 din Legea nr.85/2006. Curtea consideră că textul art.84 are autonomie față de textul art.20 lit.h din Legea nr.85/2006, iar pe de altă parte, nu există neconstituționalitate implicită.
În concluzie, datorită raportului dintre cele două texte arătate, curtea consideră că, chiar și în cazul în care s-ar declara neconstituțional textul art.20 lit.h din Legea nr.85/2006, aceasta nu ar avea consecință în prezenta cauză, întrucât singurul text din Legea nr.85/2006, în temeiul căruia lichidatorul este îndreptățit să formuleze acțiune în anulare actelor subsecvente, este textul art.84 din Legea nr.85/2006, iar acest text nu face obiectul cererii de neconstituționalitate.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta SC SRL, cu sediul în C,-, -.1,.2,.11, județul D, împotriva încheierii din data de 12.12.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați-pârâți fiind, SC COM SRL prin lichidator, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și intimată-reclamantă SC INSTALAȚII, reprezentat prin lichidator judiciar C SPECIALIST SPPI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.01.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
30.01.2008
Red.DV
EM/2 ex.
Jud.sindic.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Corina Georgeta Nuță, Ioana Miriță