Anulare hotarare aga Spete. Decizia 106/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.106
Sedința publică din 17 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelanta apelantul reclamant împotriva sentinței comerciale nr.9096/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 10.02.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 17.02.2010 când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 05.08.2009, Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererea de apel formulată de apelantul reclamant, împotriva sentinței comerciale nr.9096/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Prin sentința sus- menționată instanța de fond a admis excepția prescripției. A respins acțiunea privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA, ca prescrisă. A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea de față reclamantul a solicitat a fi declarată nulitatea absolută a divizării SC SA aprobată prin hotărârea AGEA nr.94/22.01.2007 și radierea mențiunilor efectuate la în temeiul hotărâri, invocându-se prevederile art. 37, 38 și 238-251 din Legea nr. 31/1990 modificată.
In conformitate cu dispozițiile art.251 alin.3 din Legea nr. 31/1990 în vigoare la momentul introducerii acțiuni, procedurile de anulare și de declarare a nulității unei divizări nu pot fi inițiate după expirarea unui termen de 6 luni de la data la care divizarea a devenit efectivă, în temeiul articolului 249, sau dacă situația a fost rectificată.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, divizarea supusă contestației judiciare a fost realizată prin desprinderea unor părți din patrimoniul societății divizate (SC SA) și transmiterea acesteia către societățile SC V SA, SC REAL SA și SC SA.
Conform certificatelor de înregistrare și încheierilor pronunțate de Judecătorul delegat la, aceste societăți au fost înmatriculate după cum urmează: SC V SA prin încheierea nr.2231/06.02.2007 pronunțată în dosarul nr.34105/29.04.2007, SC Real SA prin încheierea nr. 244/06.02.2007 pronunțată în dosarul nr. 34.098/29.01.2007 iar SC platforma SA prin încheierea nr.2232/6.02.2007 pronunțată în dosarul nr.34084/29.01.2007 (filele 33-44).
Acțiunea a fost introdusă la 13.08.2007 (data menționată pe plicul cu care a fost expediată cererea de chemare în judecată) cu depășirea termenului de prescripție prevăzută de art. 251 alin.3 din legea nr. 31/1990, astfel încât tribunalul a găsit întemeiată excepția prescripției și, dând efect caracterului absolut și peremptoriu al acesteia, a respins acțiunea promovată de reclamant ca prescrisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, apelantul reclamant apreciind soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, întrucât față de motivele invocate de reclamant prin cererea introdusa, acestea sunt motive de ordine publica, astfel încât nu se poate retine de către instanță termenul de prescripție invocat și anume acela de 6 luni de la data la care divizarea a devenit efectiva.
Termenul de 6 luni invocat de către instanța de fond privește o nulitate relativa, aceasta fiind un argument de natura logica, de interpretare gramaticala.
Astfel în mod firesc atât timp cât pentru constatarea unei nulități absolute a divizării AGA nu exista un termen de declarare a nulității și, nulitatea absoluta a divizării trebuie să aibă același regim deoarece s-ar ajunge la situația ca o hotărâre AGA declarata nulă să nu aibă nici un fel de consecință. Altfel s-ar ajunge pe o cale ocolita la o prescriptibilitate sau la un caracter prescriptibil al acțiunii în nulitatea absolută, nu se poate susține nici că regimul referitor la nulitatea divizării constituie derogare în ceea ce privește hotărârea adunării generale prin care se stabilește divizarea unei societăți.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate apreciază că în cauză se aplică dispozițiile speciale prevăzute de articolul 251 din legea nr.31/1990 republicată referitoare la constatarea nulității unei fuziuni sau divizării și nu dispozițiile cu caracter general prevăzute de articolul132 alin. 3 din legea nr. 31/1990 republicată.
Dispozițiile articolului 251 din legea nr.31/1990 fiind dispozițiile cu caracter special sunt aplicabile în ceea ce privește constatarea încălcării unor norme referitoare la divizare sau fuziune atât în situația în care se invocă încălcarea unor norme cu caracter absolut cât și relativ.
Acest aspect rezultă din interpretarea dispozițiilor articolului 251 alin. 3 din legea nr. 31/1990 republicată care se referă la procedurile de anulare cât și la cele de declarare a nulității adică atât în cazul nulității absolute cât și la cele relative.
Astfel termenul de 6 luni de la care poate fi inițiată procedura de anulare sau de declarare a nulității se aplică în ambele situații.
Această interpretare rezultă și din împrejurarea prevăzută de articolul 251 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicată în care se prevede că în cazul neregularității ce pot fi remediate (deci neregularități ce ar atrage nulitatea relativă) instanța poate acorda un termen pentru rectificarea lor.
Rezultă din interpretarea logico- juridică a dispozițiilor articolului 251 din Legea 31/1990 că în cazul divizării și fuziunii legiuitorul a prevăzut norme speciale, reglementându-se modul de soluționare atât al procedurii de anulare (nulități absolute) cât și de declarare a nulității ( nulități relative).
În consecință, constatându-se în cauză depășit termenul de 6 luni prevăzut de norma specială (care derogă de la norma generală) în mod corect instanța de fond a constatat prescris dreptul la acțiune în anularea divizării SC SA aprobată prin Hotărârea AGEA nr. 94/22.01.2007.
Termenul de 6 luni curge de la data când fuziunea saudiviziuneaa devenit efectivă, în condițiile articolului 249 din legea 31/1990 republicată astfel cum s-a reținut în mod corect și de către instanța de fond.
Pentru aceste considerentele, față de dispozițiile articolului 251 din Legea nr. 31/1990 republicată - Curtea va respinge apelul ca nefondat.
Conform articolului 274 Cod procedură civilă va obliga apelantul - reclamant la plata către intimata - pârâtă a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată și anume onorariu avocat conform facturii nr.61/09.02.2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant cu domiciliul ales la avocat în B, nr.135-145,.10,. B1,.8,.82, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.9096/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA cu sediul în B, B- - de nr. 3-5, Clădirea,.4,.4Z, sector 2.
Obligă apelantul reclamant la plata către intimata - pârâtă a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 17.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Ex.4/16.03.2010
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială,
Judecător fond:
Președinte:Ana Maria State UngureanuJudecători:Ana Maria State Ungureanu, Gabriela Vințanu
