Anulare hotarare aga Spete. Decizia 113/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 113
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant - SRL și pe intimat BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA B, având ca obiect acțiune în anulare INCIDENT DE PLATĂ, apel formulat împotriva sentinței nr. 1251/COM din 23 iunie 2009 Tribunalului Iași - Secția Comercială și contencios Administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 16.11.2009, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 23.11.2009, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 30.11.2009, când:
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința nr. 1251/COM/23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta "", în contradictoriu cu pârâta Banca Comercială Română B și s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecata cauzei în contradictoriu cu pârâta " GRUP"
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul - SRL a chemat în judecată pe pârâta - GRUP SRL și pe pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA B solicitând să oblige pârâta Banca Comercială Română B să solicite anularea interdicției bancare declarată pe numele asupra unui bilet la ordin pretins a fi emis în data de 02.07.2008 de unitate în beneficiul GRUP, scadent la data DE 15.08.2008, pentru suma de 75.900 lei și scoaterea societății de sub interdicția bancară de a emite bilete la ordin; radierea sa din evidența Fișierului Național de Incidente de Plăți, respectiv din Fișierul Național al Persoanelor cu Risc () ca urmare a anulării incidentului de plată major declarat pe numele L, transmiterea Către Centralele Băncilor a Informației referitoare la anularea incidenței de plată și înscrisă pe numele societății; reclamanta a mai solicitat să fie obligată pârâta GRUP la efectuarea tuturor faptelor și întocmirea și prezentarea tuturor actelor care se impun justei soluționări a prezentei acțiuni, respectiv la prezentarea la punctul de lucru al societății din I, șos. I - V Km 12, jud. I, în vederea încheierii procesului-verbal de recepție al lucrărilor de construcții efectuate în baza contractului nr. 1485/15.10.2007, la depunerea fișei analitice a facturilor emise în numele cât și a plăților efectuate de societate în baza acestor facturi, la efectuarea punctajului în contabilitate în vederea stabilirii, cu exactitate, a eventualului debit al societății, la depunerea la dosar a contractului de antrepriză nr. -.10.2008 încheiat cu societatea, a cărui duplicat nu le-a mai fost comunicat.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în fapt, în data de 15.10.2007 între societate și GRUP s-a încheiat contractul de antrepriză prin care pârâta s-a obligat la efectuarea unor lucrări de construcții la punctul de lucru al societății din Astfel, timp de aproximativ nouă luni de zile, intimata a executat lucrări de construcții în beneficiul societății, emițând periodic facturi fiscale în baza unor situații de lucrări întocmite de aceasta.
Având în vedere că încă de la început au apărut probleme referitor la corectitudinea facturilor emise de către intimată, în sensul că în urma verificărilor efectuate de către dirigintele de șantier, dl., valoarea facturată era mai mare decât munca prestată în realitate, a avut o discuție cu reprezentantul legal al pârâtei în urma căreia a ajuns la înțelegerea că se va proceda la emiterea facturilor la valoarea stabilită de GRUP în situațiile de lucrări, urmând ca la finalizarea lucrărilor de construcții, să se realizeze o reglementare a sumelor facturate drept contravaloare a lucrărilor de construcții, prin efectuarea tuturor verificărilor, atât calitative cât și cantitative, care se impun în teren cât și prin întocmirea procesului-verbal de recepție al lucrării. De asemenea, urma ca la finalizarea lucrărilor de construcții să fie emisă de către pârâtă o fișă analitică a tuturor facturilor emise cât și a plăților efectuate de ei în temeiul acelor facturi și să se procedeze la efectuarea punctajului contabil pentru a se ști care este situația contabilă exactă, respectiv dacă există eventuale debite ale și care este valoarea corectă a acestora. În acest sens, având în vedere incorectitudinea facturilor emise de pârâtă, unitatea nu a mai semnat de primire, procedând la plata parțială a acestora, în mod periodic, așteptând efectuarea corectă a calculelor contabile. În deplină concordanță cu realitatea.
Însă GRUP nu și-a ținut promisiunea făcută, neînțelegând să procedeze conform precizărilor anterioare. Astfel, după finalizarea lucrărilor de construcții la data de 16.06.2008, intimata nu s-a mai prezentat la punctul de lucru al societății din I în vederea reglementării calculelor contabile și efectuării procesului-verbal de recepție al lucrărilor de construcții în ciuda numeroaselor solicitări atât în scris cât și verbal.
În tot acest timp societatea a procedat la efectuarea periodică a plăților din valoarea facturilor emise, așteptând ca pârâta să dea curs solicitărilor pentru a se putea realiza acea reglementare de plăți mult promisă în baza unui punctaj în contabilitate realizat de către contabilul societății împreună cu cel al GRUP
Cu toate acestea, în data de 19.08.2008 au fost anunțați de către Banca Comercială Română - Sucursala Bârlad, că GRUP a introdus spre plată un bilet la ordin în valoare de 75.900 lei, pretinzând că a fost emis de societate în beneficiul său la data de 02.07.2008, scadent la data de 15.08.2008.
Au fost profund uimiți de această notificare a - Sucursala Bârlad, având în vedere faptul că administratorul societății, în speță dl., nu a înmânat un bilet la ordin în beneficiul GRUP pentru plata unei sume în cuantum de 75.900 lei. Mai mult, nici una din plățile efectuate către această societate nu s-a făcut prin utilizarea biletelor la ordin, ci doar a ordinelor de plată și a chitanțelor fiscale.
De asemenea, din calculele efectuate în contabilitatea societății reiese, în mod clar,că nu au un asemenea debit către GRUP
Dat fiind această situație gravă, a contractat de urgență Sucursala Bîrlad, solicitând sistarea efectuării plății către GRUP, plată solicitată în baza unui bilet la ordin care, în realitate, nu a fost completat și nici înmânat de conducerea societății în beneficiul acestei societăți, ajungând în mod fraudulos în posesia acestora, cel mai probabil prin sustragere de pe biroul d-lui administrator. Însă, răspunsul primit de la bancă a fost că nu se poate face nimic până nu vine pretinsul beneficiar să retragă biletul la ordin, în speță GRUP motivat de faptul că biletul la ordin se află pe circuit.
În acest sens, administratorul societății, dl. a contactat telefonic conducerea GRUP În urma discuțiilor telefonice li s-a promis că biletul la ordin sus-menționat va fi imediat retras de la plată. Însă, această promisiune nu a fost respectată, biletul la ordin nefiind retras de la plată.
Însă, în ciuda adresei nr. 520/19.08.2008, - Sucursala Bârlad nu a dat curs prevederilor art. 7 alin. 1 din Regulamentul nr. 1 din Regulamentul nr. 1 din 23.02.2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, respectiv de a transmite către CIP o declarație de furt/pierdere a biletului la ordin pretins a fi emis de în beneficiul GRUP în conformitate cu formularul din Anexa nr. 4C la Regulament ci, din contra a procedat la întocmirea cererii de înscriere a refuzului bancar în nr. 1822/20.08.2008 (în conformitate cu formularul din Anexa nr. 3C la regulament) în baza căreia societatea a fost luată în evidență CIP pentru refuzul plății biletului la ordin din lipsă totală de disponibil (incident de plată major).
Este evident că, în speță, societatea bancară a încălcat și prevederile art. 76 teza II din Normele - Cadru nr. 6 din 8 martie 1994 emise de privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994, unde se stipulează că orice societate bancară căreia i-a fost notificat oficial de către trăgător un bilet la ordin în alb emis de către el a fost completat abuziv și apoi pus în circulație, nu pot primi acest titlu chiar dacă el este prezentat în vederea plății de către un posesor de bună-credință.
Or, deși imediat ce a aflat de prezentarea biletului la ordin în vederea plății, a învederat băncii că societatea nu are un asemenea debit către pretinsul beneficiar al titlului de credit,acesta fiind completat, în mod vădit abuziv, cu suma de 75.900 lei, ba mai mult nici nu a înmânat vreodată un bilet la ordin către GRUP, societatea bancară a încălcat cu rea-credință, prevederile legale aplicabile în domeniu și a transmis către cererea de înscriere a refuzului bancar în nr. 1822/20.08.2008, cauzându-le un grav și serios prejudiciu.
Reclamanta a mai menționat că, încă de la început a încercat o rezolvare, pe cale amiabilă, a neînțelegerilor apărute în relațiile contractuale cu GRUP L înaintându-le numeroase adrese prin care i-a invitat la conciliere și la întocmirea procesului-verbal de recepție al lucrărilor de construcții efectuate. De asemenea, le-a solicitat să le comunice actele doveditoare a înmânării biletului la ordin pretins a fi emis de în data de 02.07.2008, scadent la 15.08.2008 în beneficiul societății lor cât și a pretinsului debit în cuantum de 75.900 lei, fișa analitică a facturilor emise către societate cât și a plăților efectuate în baza acestor facturi. Însă, toate adresele au rămas fără nici un efect, pârâta refuzând orice dialog.
Dat fiind gravitatea faptelor prezentate mai sus cât și suma mare de bani în cuantum de 75.900 lei care s-a intenționat, în mod fraudulos, a fi sustrasă din contul societății prin folosirea de acte falsificate (această faptă neputându-se realiza la data de 19.08.2008 doar datorită diligenței de a le transfera banii în alt cont), în data de 21.08.2008 a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași (dosar de urmărire penală 9052/P/2008) solicitând efectuarea de urgență a cercetărilor penale care se impun față de GRUP pentru săvârșirea infracțiunilor de furt (art. 208 Cod penal) și falsificare de monede și alte valori (art. 282 Cod penal) raportat la prev. art. 33 Cod penal.
De asemenea, solicitat înaintarea, de urgență, a unei adrese către Sucursala Bârlad, prin care să se interzică efectuarea oricărei plăți din contul societății către GRUP până la terminarea cercetărilor penale care se vor efectua față de această societate, având în vedere formularea prezentei plângeri penale.
În drept, reclamanta a invocat art. 2, 17,36, 37, 56 din Regulamentul nr. 1 din 23.02.2001 privind organizarea și funcționarea la Banca națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP), art. 76 din Normele - Cadru nr. 6 din 8 martie 1994 privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cambii și bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994.
Pârâta legal citata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că Biletul la ordin în sumă de 75.900 lei, emis la data de 02.07.2008 de către L, în favoarea GRUP cu scadența la data de 15.08.2008, a fost introdus pentru decontare de către beneficiar. Primind acest BO unitatea bancară a procedat la verificarea sa, constatând că specimenul de semnătură și ștampila corespund cu cel înregistrat la bancă și valabil la data prezentării spre decontare a BO și că sunt îndeplinite condițiile ca acest instrument să fie decontat.
Așa cum însăși reclamanta recunoaște prin acțiune, emitenta a fost înștiințată de existența la plată a biletului la ordin. Solicitarea reclamantei emitente de a nu se plăti acest instrument pe motiv că nu recunoaște emiterea acestuia nu putea fi primită de bancă, atât timp cât biletul la ordin nu a fost retras din circuitul bancar și nefiind îndeplinite cumulativ condițiile impuse de Regulamentul BNR nr. 1/2001, stipulate la art. 16 (1), respectiv condiția ca semnătura de pe instrumentul de plată să nu corespundă cu specimenul aflat în bancă, cumulativ cu condiția ca plătitorul să nu recunoască emiterea instrumentului. Ori, așa cum a menționat deja, semnătura și ștampila de pe BO corespundeau cu specimenul de semnături aflat la bancă, în această situație nefiind îndeplinită una din cele două condiții cumulative prevăzute de art. 16 (1) din Regulamentul BNR nr. 1/2001. Întrucât nu există disponibil în contul plătitorului, biletul la ordin a fost refuzat pe acest motiv, întocmindu-se cererea de înscriere a refuzului bancar în nr. 1822/20.08.2008.
Prevederile art. 17 (1) din Regulamentul BNR nr. 1/2001, privind transmiterea și înscrierea în a informației privind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea instrumentelor, sunt aplicabile când Instrumentele de plată nu sunt introduse în circuitul bancar, iar formularul prezentat în anexa 4 reprezintă o declarație de pierdere, furt, distrugere, semnată de reprezentantul persoanei juridice care declară pe proprie răspundere pierderea, furtul sau distrugerea biletului la ordin. Ori plătitorul a avut suficient timp pentru a constata lipsa acestui bilet la ordin și a proceda la declararea acestuia ca fiind distrus/furat/pierdut sau anulat.
Cum nu s-a declarat pierderea, furtul, distrugerea sau anularea biletului la ordin pentru transmiterea și înscrierea în înainte de introducerea în circuitul bancar a instrumentului, primind biletul la ordin, banca nu putea decât să verifice îndeplinirea cerințelor art. 16 (1) din Regulamentul BNR pentru a nu înscrie incidentul de plată la CIP și a sesiza organul de poliție competent privind înșelăciunea, iar în situația în care condițiile cumulative impuse de textul sus indicat nu sunt îndeplinite să procedeze la decontarea sau refuzul BO și înscrierea incidentului la CIP.
Susținerile reclamantei privind incidența în speță a dispozițiilor pct. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR sunt neîntemeiate. Acest text face strict referire la o cambie în alb emisă de către trăgător, completată abuziv și apoi pusă în circulație pct. 76 din Normele cadru fiind emis în temeiul art. 12 Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994, articol ce reglementează cambia art. 106 din Legea nr. 58/1934, modificată prin Legea 83/1994, care enumără dispozițiile relative la cambie ce sunt aplicabile și biletului la ordin, nu include printre acestea și dispozițiile art. 12 în temeiul cărora s-a emis pct. 76 din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR. Este astfel evident că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 58/1934 și ale pct. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR sunt de strictă interpretare, aplicându-se doar cambiilor în alb. Biletul la ordin prezentat la plată, pentru care s-a înscris în CIP refuzul bancar, avea toate elementele necesare decontării acestuia.
Analizând materialul probator administrat in cauza instanța constată următoarele:
În ce privește acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta GRUP L instanța a luat act de renunțare la judecata cauzei formulată de reclamanta conform cererii acesteia depusă la dosar ( fila 193)
În ce privește acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ B instanța apreciază că este neîntemeiată pentru considerentele ce succed:
Biletul la ordin în sumă de 75.900 lei, emis la data de 02.07.2008 de către L, în favoarea GRUP cu scadența la data de 15.08.2008, a fost introdus pentru decontare de către beneficiar. Primind acest BO unitatea bancară a procedat la verificarea sa, constatând că specimenul de semnătură și ștampila corespund cu cel înregistrat la bancă și valabil la data prezentării spre decontare a BO și că sunt îndeplinite condițiile ca acest instrument să fie decontat. Relațiile comerciale dintre cele două societăți, neînțelegerile dintre acestea nu pot constitui temei pentru bancă pentru a refuza decontarea biletului la ordin, divergențele între societăți urmând a se rezolva într-un alt cadru, amiabil sau prin intermediul acțiunilor în justiție. Biletul la ordin este un titlu de valoare abstract, care produce efecte juridice de sine stătătoare, banca nefiind în vreun fel legată de raportul fundamental dintre societăți. Biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care încorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată, de plată a unei sume de bani.
Așa cum însăși reclamanta recunoaște prin acțiune, emitenta a fost înștiințată de existența la plată a biletului la ordin. Solicitarea reclamantei emitente de a nu se plăti acest instrument pe motiv că nu recunoaște emiterea acestuia nu putea fi primită de bancă, atât timp cât biletul la ordin nu a fost retras din circuitul bancar și nefiind îndeplinite cumulativ condițiile impuse de Regulamentul BNR nr. 1/2001, stipulate la art. 16 (1), respectiv condiția ca semnătura de pe instrumentul de plată să nu corespundă cu specimenul aflat în bancă, cumulativ cu condiția ca plătitorul să nu recunoască emiterea instrumentului. Ori, așa cum a menționat deja, semnătura și ștampila de pe BO corespundeau cu specimenul de semnături aflat la bancă, în această situație nefiind îndeplinită una din cele două condiții cumulative prevăzute de art. 16 (1) din Regulamentul BNR nr. 1/2001. Întrucât nu există disponibil în contul plătitorului, biletul la ordin a fost refuzat pe acest motiv, întocmindu-se cererea de înscriere a refuzului bancar în nr. 1822/20.08.2008.
Prevederile art. 17 (1) din Regulamentul BNR nr. 1/2001, privind transmiterea și înscrierea în a informației privind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea instrumentelor, sunt aplicabile când Instrumentele de plată nu sunt introduse în circuitul bancar, iar formularul prezentat în anexa 4 reprezintă o declarație de pierdere, furt, distrugere, semnată de reprezentantul persoanei juridice care declară pe proprie răspundere pierderea, furtul sau distrugerea biletului la ordin. Ori plătitorul a avut suficient timp pentru a constata lipsa acestui bilet la ordin și a proceda la declararea acestuia ca fiind distrus/furat/pierdut sau anulat.
Cum nu s-a declarat pierderea, furtul, distrugerea sau anularea biletului la ordin pentru transmiterea și înscrierea în înainte de introducerea în circuitul bancar a instrumentului, primind biletul la ordin, banca nu putea decât să verifice îndeplinirea cerințelor art. 16 (1) din Regulamentul BNR pentru a nu înscrie incidentul de plată la CIP și a sesiza organul de poliție competent privind înșelăciunea, iar în situația în care condițiile cumulative impuse de textul sus indicat nu sunt îndeplinite să procedeze la decontarea sau refuzul BO și înscrierea incidentului la CIP.
Susținerile reclamantei privind incidența în speță a dispozițiilor pct. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR sunt neîntemeiate. Acest text face strict referire la o cambie în alb emisă de către trăgător, completată abuziv și apoi pusă în circulație pct. 76 din Normele cadru fiind emis în temeiul art. 12 Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994, articol ce reglementează cambia art. 106 din Legea nr. 58/1934, modificată prin Legea 83/1994, care enumără dispozițiile relative la cambie ce sunt aplicabile și biletului la ordin, nu include printre acestea și dispozițiile art. 12 în temeiul cărora s-a emis pct. 76 din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR. Este astfel evident că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 58/1934 și ale pct. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR sunt de strictă interpretare, aplicându-se doar cambiilor în alb. Biletul la ordin prezentat la plată, pentru care s-a înscris în CIP refuzul bancar, avea toate elementele necesare decontării acestuia.
Potrivit art. 13 Regulamentului nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la. a Centralei Incidentelor de Plăți (act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 120/9.03.2001), în ipoteza în care biletul la ordin sau filele de cec sunt refuzate la plată din lipsă de disponibil în cont, se creează un incident de plată major iar pârâta era obligată, ca în cursul aceleiași zile să sesizeze Centrala Incidentelor de Plăți.
Astfel întrucât reclamanta a emis în favoarea GRUP L, biletul la ordin fără a avea disponibil în cont, în mod legal pârâta în calitate de banca căreia i se prezintă asemenea instrumente de plată și titluri de credit, era obligată, să raporteze acest eveniment denumit "incident de plată" la CIP de pe lângă BNR, altminteri era ea însăși pasibilă de sancțiunile prevăzute de art. 56 - 60 din Regulament.
O cerere de radiere a incidentului de plată ar fi admisibilă în ipoteza în care raportarea și înscrierea în CIP s-ar fi făcut din eroarea băncii, ceea ce nu este cazul în speță, acest lucru fiind doar consecința neglijenței administratorului reclamantei, nefăcându-se nici un fel de dovezi privind furtul biletului la ordin respectiv.Chiar dacă neînțelegerile dintre cele două societăți au fost stinse pe cale amiabilă și chiar dacă soldul real al debitului reclamantei către GRUP L nu era cel stipulat în aceste împrejurări nu sunt de natură să ducă la radiera incidentului produs.
Eliberând Bilet la ordin fără acoperire (fără disponibil în cont), indiferent de cauză care l-a determinat și de conduita ulterioară a reclamantului, având în vedere rolul deosebit de important al acestor titluri de credit și formalismul excesiv în materie cambială instanța constată că pârâta nu a făcut altceva decât să aplice corect legea și nu există nici un temei legal pentru a se dispune ca pârâta Banca Comercială Română B să solicite anularea interdicției bancare declarată pe numele asupra unui bilet la ordin pretins a fi emis în data de 02.07.2008 de unitate în beneficiul GRUP, scadent la data de 15.08.2008, pentru suma de 75.900 lei și scoaterea societății de sub interdicția bancară de a emite bilete la ordin; radierea sa din evidența Fișierului Național de Incidente de Plăți, respectiv din Fișierul Național al Persoanelor cu Risc () ca urmare a anulării incidentului de plată major declarat pe numele L, transmiterea Către Centralele Băncilor a Informației referitoare la anularea incidenței de plată și înscrisă pe numele societății.
Fața de situația de fapt reținută văzând in drept si dispozițiile art. 13 Regulamentului nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la. a Centralei Incidentelor de Plăți instanța respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ B ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta "", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
a) În mod vădit eronat, instanța de fond a considerat că "susținerile reclamantei privind incidența în speță a dispozițiilor art. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale sunt neîntemeiate".
Preluând întocmai, ca fiind corectă, motivarea formulată de către pârâta Banca Comercială Română B prin care aceasta solicita respingerea cererii ca nefondată, instanța de fond nu a mai binevoit să procedeze la verificarea apărărilor pârâtei, considerând că, într-adevăr, în prezenta cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 76 teza a II-a din Normele nr. 6/1994 ale, deoarece "acest text face strict referire la o cambie în alb emisă de trăgător, completată abuziv și apoi pusă în circulație, pct. 76 din Normele-cadru fiind emis în temeiul art. 12 Legea nr. 58/1934, asupra cambiei și biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994, articol ce reglementează cambia art. 106 din Legea nr. 58/1934 modificată prin Legea nr. 83/1994, care enumără dispozițiile relative la cambie ce sunt aplicabile și biletului la ordin nu include printre acestea și dispozițiile art. 12 în temeiul cărora s-a emis pct. 76 din Normele cadru nr. 6/1994 ale Este astfel evident că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 58/1934 sunt de strictă interpretare, aplicându-se doar cambiilor în alb".
Astfel, respingând ca neîntemeiate susținerile referitoare la incidența, în cauză, a prev. pct. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale, prima instanță a nesocotit, în mod flagrant, dispozițiile pct. 510 din aceleași Norme cadru nr. 6/1994 ale, unde se arată expres că: "În ceea ce privește biletul la ordin, Banca Națională a României și societățile bancare vor aplica toate dispozițiile prezentelor norme-cadru cuprinse în pct. - pct. 70-79 (privind cambia în alb)".
Mai mult decât atât, instanța de fond a comis o gravă eroare și prin susținerea că art. 12 din Legea nr. 58/1994 se aplică doar cambiilor în alb, cât timp, potrivit dispozițiilor art. 106 teza II din același act normativ: "Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiile privind - și cambia în alb (art. 12)".
b) Instanța de fond a reținut, în mod greșit că nu s-a făcut dovada culpei pârâtei în ceea ce privește înscrierea "" în
-se la a respinge, ca neîntemeiată, aplicabilitatea în cauză a prev. art. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale, instanța nu a mai procedat la analiza probelor aflate la dosar, prin care apelanta susține că a dovedit atât culpa pârâtei prin nerespectarea dispozițiilor art. 76 teza II din Normele-cadru nr. 6 din 08 martie 1994 emise de (a se vedea adresa nr. 520/19.08.2008 emisă de "" către Sucursala Bârlad), reținând că: "O cerere de radiere a incidentului de plată ar fi fost admisibilă în ipoteza în care raportarea și înscrierea în CIP s-ar fi făcut din eroarea băncii, ceea ce nu este cazul în speță -".
În acest sens, învederează instanței că, în aceeași zi în care au fost înștiințați de către despre introducerea la plată a biletului la ordin, a emis către tras adresa nr. 520/19.08.2008 prin care a solicitat sistarea efectuării plății către " GRUP" în baza biletului la ordin introdus de aceasta spre decontare, motivat de faptul că, în realitate, acest instrument de plată nu a fost înmânat pretinsului beneficiar de "", ajungând fără cunoștința apelantei în posesia acesteia, cel mai probabil prin sustragere, iar suma în cuantum de 75.900 lei înscrisă pe acesta, nu este, în realitate, datorată către pretinsul beneficiar, fiind completată, în mod abuziv.
Or, pârâta a trecut, cu ușurință, peste această notificare oficială și încălcând, cu rea-credință, prevederile legale conform cărora: "Banca Națională a României și orice societate bancară căreia i-a fost notificat oficial de către trăgător un bilet la ordin în alb emis de către el a fost completat abuziv și apoi pus în circulație, nu pot primi acest titlu chiar dacă el este prezentat în vederea plății de către un posesor de bună-credință" și a transmis către cererea de înscriere a refuzului bancar în nr. 1822/20.08.2008, cauzându-ne un grav și serios prejudiciu.
De asemenea, consideră că este eronată și motivarea instanței cum că a avut suficient timp pentru a constata lipsa biletului la ordin și pentru a proceda la declararea acestuia ca furat înainte de introducerea acestuia spre decontare. Or, ceea ce omite instanța este că nu s-a putut sesiza dispariția acestui instrument de plată dat fiind faptul că acesta nu este un instrument de plată numerotat, în cauză existând mai multe bilete la ordin în același loc, motiv pentru care nici nu s-a putut observa lipsa unuia dintre ele.
Este de la sine înțeles că nu s-a observat dispariția biletului la ordin până în momentul notificării apelantei de către referitor la introducerea acestuia spre decontare de către " GRUP", aceasta fiind cauza pentru care nu a declarat furtul instrumentului de plată înainte de introducerea sa în circuitul bancar.
Într-o atare situație, este evident că, decizia primei instanțe cum că, în cauză, înscrierea societății apelante în CIP nu s-a făcut din eroarea băncii nu poate fi primită, fiind greșită.
c) Prima instanță a trecut cu ușurință peste faptul că, în speță, a dovedit că suma înscrisă pe biletul la ordin în cuantum de 75.900 lei a fost completată, în mod abuziv, de către " GRUP"
Prin sentința pronunțată în prezenta cauză, instanța de fond a ignorat, în totalitate, mijloace de probă relevante aflate la dosarul cauzei, precum: plângerea penală pe care societatea apelantă a depus-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași (dosar de urmărire penală 9052/P/2008) cu solicitarea de a se efectua, de urgență, cercetările penale care se impun față de " GRUP" pentru săvârșirea infracțiunilor de furt (art. 208 Cod penal) și falsificare de monede și alte valori (art. 282 Cod penal), raportat la prev. art. 33 Cod penal, cât și contractul de tranzacție judiciară încheiat la data de 17.02.2009 între "" și " GRUP" prin care a dovedit că suma de 75.900 lei, înscrisă pe acel bilet la ordin ca fiind datorată de societatea apelantă către pretinsul beneficiar " GRUP", în realitate, nu există, debitul real care a reieșit în urma efectuării calculelor contabile în contabilitatea celor două societăți fiind în valoare de 35.000 lei, debit achitat prin ordinul de plată nr. 169/17.02.2008.
Este de la sine înțeles că într-o asemenea situație, a inexistenței debitului în valoare de 75.900 lei înscris pe biletul la ordin de către beneficiar, în mod corect, "" a refuzat plata acestuia, solicitând pârâtei prin adresa nr. 520/19.08.2008, sistarea efectuării plății, cerere căreia, în ciuda temeiniciei sale, nu i s-a conferit niciun efect juridic.
Încheierea ulterioară a contractului de tranzacție judiciară dintre societatea apelantă și pretinsul beneficiar al biletului la ordin dovedește faptul că nu din rea-credință sau din intenția de a înșela societatea creditoare, societatea apelantă a întreprins demersurile necesare pentru neplata biletului la ordin introdus spre decontare de " GRUP"
De asemenea, prin semnarea contractului de tranzacție, " GRUP" a recunoscut, în mod expres, că suma de bani de 75.900 lei înscrisă în biletul la ordin cu titlu de contravaloare a prestărilor de servicii executate în baza contractului nr. 1485/15.10.2007, nu este și nu a fost niciodată datorată de ""
Solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere faptul că prin încheierea contractului de tranzacție din data de 17.02.2009 a făcut dovada faptului că susținerile apelantei referitor la nevalabilitatea biletului la ordin emis în data de 02.07.2008, scadent la data de 15.08.2008, sub aspectul întinderii sale, respectiv a sumei de 75.900 lei pretins a fi datorate de "" către " GRUP", sunt reale și fondate, în alin. 7 din preambulul contractului precizându-se, în mod clar și expres, că: "în urma efectuării tuturor calculelor contabile care se impun în contabilitatea ambelor părți contractante, în vederea stabilirii, cu exactitate, a debitului pe care "" îl mai are față de " GRUP", având în vedere toate facturile fiscale emise și plățile efectuate în contul acestora, conform fișelor analitice de plată, s-a stabilit că suma pe care "" o mai are de achitat față de " GRUP" cu titlu de contravaloare restantă a lucrărilor de construcții executate în temeiul contractului nr. 1485/15.10.2007 este în cuantum de 35.000 lei".
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând motivele de apel formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că apelul comercial d e față este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În ceea ce privește prima critică adusă sentinței atacate, referitoare la faptul că în mod greșit instanța de fond a considerat că nu sunt incidente în speță dispozițiile art. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale, instanța de apel constată că această critică este nefondată.
Astfel, se reține că în cuprinsul cererii de chemare în judecată, apelanta-reclamantă a arătat că administratorul acestei societăți "nu a înmânat un bilet la ordin în beneficiul " GRUP" pentru plata unei sume în cuantum de 75.900 lei" și că plata a fost solicitată de către " GRUP" "în baza unui bilet la ordin care, în realitate, nu a fost completat și nici înmânat de conducerea societății noastre în beneficiul acestei societăți, ajungând în mod fraudulos în posesia acestora, cel mai probabil prin sustragere de pe biroul d-lui administrator" (fila 3 dosar tribunal).
Așa fiind, se reține că la momentul introducerii biletului la ordin la plată, apelanta-reclamantă "" a înștiințat banca despre faptul că nu a emis niciodată biletul la ordin, evidențiind inexistența unui asemenea instrument de plată (a se vedea fila 16 dosar tribunal, adresa nr. 520/19.08.2008, emisă de "", către, Sucursala Bârlad).
Prin urmare, având în vedere că apelanta-reclamantă nu a adus la cunoștința că biletul la ordin ar fi fost emis în alb, intimata-pârâtă nu avea contextul legal pentru a aplica art. 76 teza II din Normele cadru nr. 6/1994 ale, deoarece aceste dispoziții legale se aplică numai în ceea ce privește un instrument de plată emis în alb, ceea ce nu este cazul în speță.
Și motivul de apel referitor la faptul că în mod greșit prima instanță nu a reținut culpa în ceea ce privește înscrierea "" în este nefondat.
În acest sens, se reține că simpla notificare a apelantei-reclamante către că instrumentul de plată nu a fost înmânat de către aceasta beneficiarei nu constituie un motiv temeinic și legal de sistare a efectuării plății către " GRUP" care l-a introdus pentru decontare.
Avându-se în vedere că semnătura și ștampila de pe biletul la ordin corespundeau cu specimenul de semnături aflat în posesia băncii, în mod corect s-a reținut că erau îndeplinite condițiile legale pentru ca acest instrument de plată să fie decontat, nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 16 alin. 1 din Regulamentul nr. 1/2001 pentru a putea fi refuzată plata.
Este nefondat și motivul de apel referitor la faptul că pe biletul la ordin suma de 75.900 lei a fost completată abuziv de către beneficiar, în condițiile în care la momentul prezentării acestui instrument de plată spre decontare, acesta îndeplinea toate condițiile legale pentru a fi pus în plată. Așa fiind, față de obiectul acțiunii, nu au relevanță înțelegerile sau tranzacțiile intervenite ulterior între părți și nici plângerea penală formulată de "".
Pentru motivele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă,Curtea va respinge apelul comercial d e față și va păstra ca temeinică și legală sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta "" - V împotriva sentinței nr. 1251/COM/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția comercial și contencios administrativ, sentință pe care o păstrează.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași -
07.01.2010
2 ex.
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu
