Anulare hotarare aga Spete. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 121/A-
Ședința publică din 11 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
- - - JUDECĂTOR 3: Magdalena Molea
- - - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta.C, cu sediul în Pitești, str.- -, -.A,.1, jud.A împotriva sentinței nr.785/C din 9 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimate-pârâte fiind TRANS SRL, cu sediul în de Vede, str. -.-, nr.34, jud.T, BRD -Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești,- bis, jud.A și BNR ROMANIA- Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești,-, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta prin împuternicit, lipsă fiind intimatele-pârâte.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus din partea intimatei TRANS SRL concluzii scrise.
Reprezentantul apelantei solicită proba cu un înscris pe care îl depune la dosar.
Curtea admite proba așa cum a fost formulată, și față de actele și lucrările de la dosar constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul apelantei susține oral motivele de apel așa cum au fost formulate în scris solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată că:
Prin acțiunea înregistrată la 07.11.2008, reclamanta - SRL Pitești a solicitat în contradictoriu cu pârâții - TRANS SRL de Vede, BRD- - Sucursala Pitești - și BNR România - Sucursala Pitești anularea informațiilor cu privire la incidentele de plăți menționate în Centrala Incidentelor de Plăți, cu privire la fila CEC seria - -, emisă la data de 15.10.2008 de către aceasta.
În motivarea acțiunii a arătat că, în data de 23 octombrie 2008, pârâta - TRANS SRL a introdus, în mod abuziv, la BCR Rof ilă CEC lăsată de subscrisa drept garanție pentru achitarea unei eventuale contravalori pentru o livrare de marfă, constând în agregate de balastieră conform contractului de vânzare nr.10/16.09.2008.
Prin procesul-verbal nr.88 /17.09.2008, încheiat între cele două părți, s-a stabilit ca CEC-ul de mai sus - reprezentând garanție - să fie introdus în bancă numai cu avizul subscrisei, deoarece plata urma să se facă cu OP, în termen de 15 zile de la emiterea facturii.
La data de 20 octombrie 2008, pârâta a emis factura cu nr.298, în valoare de 9.896,04 lei, pentru o cantitate de 180 mc. nisip și transport, pe care a comunicat-o subscrisei la 30.09.2008, iar, ulterior, a emis factura cu nr.294, în valoare de 61.850,25 lei, pentru o cantitate de 1.125 mc. nisip și transport, comunicată tot prin poștă și referindu-se la cele două facturi, ca totalizând 71.746,29 lei.
În realitate, însă, așa cum rezultă din avizele de însoțire marfă, pârâta nu a vândut decât cantitatea de 378 mc.nisip și transport în valoare totală de 20.781,68 lei, motiv pentru care reclamanta a refuzat plata facturii cu nr.294 emisă la 30.09.2008, cu mențiunea că nu conține cantitățile reale livrate.
A mai arătat că, fila CEC în discuție, a fost introdusă la plată mai înainte ca reclamanta să primească prin poștă factura emisă în 20.10.2008, cu nr.298, astfel că aceasta a fost primită după data de 27.10.2008.
Având în vedere că fila CEC reprezintă o sumă de bani care nu se cuvine pârâtei, întrucât aceasta nu a respectat clauzele contractuale, nici în ceea ce privește termenul de plată și nici valoarea reală a mărfii livrate, în mod fraudulos și fără nici un drept aceasta a introdus fila CEC la plată, creându-i o situație de incidență bancară, ceea ce impune anularea măsurii luate de bancă împotriva sa.
În susținere, a depus la dosar înscrisuri (3-11) și s-a solicitat proba cu interogatoriu, precum și proba cu martori, respinsă de către instanță în raport de obiectul cu care aceasta a fost învestită, cererea fiind întemeiată pe disp.art.46 și 47 din Regulamentul BNR.
Pârâta BNR - Sucursala Județului A, prin întâmpinarea formulată la 10.12.2008, a invocat, în principal, excepția lipsei calității procesuale pasive - în conformitate cu dispozițiile Legii nr.312/2004 privind Statutul BNR -, precum și a prevederilor Regulamentului nr.1/2001. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pe considerentul că emitentului nu-i este permis să retragă disponibilul înainte de a fi efectuată plata, întrucât CEC-ul este un instrument de plată "la vedere", deci "la prezentare", astfel cum prevede art.29 din Legea nr.59/1934, care dispune expres că, orice stipulație contrară se socotește nescrisă și că CEC-ul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării.
Pârâta - TRANS - prin întâmpinarea formulată la 21.01.2009, - a invocat, în principal, excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș - în baza art.15 Cod procedură civilă, dar și a necompetenței materiale a Tribunalului Argeș - în baza art.2 alin.1 lit.a Cod procedură civilă, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei R de Vede ca instanță de sediu al pârâtei. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că CEC-ul din prezenta cauză îndeplinește toate condițiile impuse de Legea nr.59/1934 și, odată emis și înmânat creditorului, efectele lui sunt cele cunoscute de părți, iar ivirea incidentului bancar s-a datorat lipsei de disponibil în cont, astfel că susținerile reclamantei sunt nejustificate.
Prin încheierea din 18.02.2009, Tribunalul Comercial Argeșa respins excepțiile invocate de pârâtă, excepția necompetenței materiale pe soluția impusă de decizia nr.85/10.12.2007 a ICCJ, prin care s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă, raportat la art.3 pct.11 Cod comercial, acțiunile în anularea incidentelor de plăți înscrise în fișierul național de incidente de plăți sunt de competența tribunalului - ca primă instanță, întrucât actele de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți constituie operațiuni bancare accesorii, efectuate de BNR prin Centrala Incidentelor de Plăți, având astfel natură comercială, iar litigiile ce se din ele au și ele o natură comercială, nepatrimonială.
Excepția necompetenței teritorială a fost apreciată de instanță ca neîntemeiată pornind de la temeiul de drept pe care a fost întemeiată acțiunea, respectiv art.46 și 47 din Regulamentul BNR, dar și ale disp.art.9 Cod procedură civilă privind modul de soluționare al unei cereri îndreptate împotriva mai multor pârâți, între aceștia și obligați accesorii.
Ca atare, într-o acțiune în anularea incidentelor de plăți sediul pârâtelor Bănci este cel ce determină competența teritorială a instanței și nu cel al pârâtei care a introdus fila CEC.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de BNR România - Sucursala A - a fost unită cu fondul, la termenul din 2 septembrie 2009.
Tribunalul Comercial Argeș - prin sentința comercială nr.785/C/9.09.2009, - a respins excepția lipsei calității procesuale pasivă invocată de pârâta BNR - Sucursala A - precum și cererea formulată de reclamanta - SRL Pitești.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut, în ceea ce priveșteexcepția lipsei calității procesuale pasive a BNR - Sucursala, că în conformitate cu dispozițiile art.22 și 24 din Legea 312/2004, atribuțiile BNR privind monitorizarea sistemelor de plăți, inclusiv a instrumentelor de plată, urmăresc prevenirea și limitarea riscurilor de plată și se materializează în emiterea reglementărilor necesare organizării și funcționării Centralei Incidentelor de Plată.
Potrivit prevederilor art.36 din Regulamentul 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, cu modificările și completările ulterioare, Centrala Incidentelor de Plăți nu poate anula, din proprie inițiativă, informațiile privind incidentele de plăți primite de la persoanele (băncile) declarante și, totodată, în conformitate cu prevederile art.4 al aceluiași Regulament, nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite, răspunderea revenind persoanei declarante.
Cum obiectul cererii de față îl reprezintă anularea unor incidente de plată, calitate procesuală pasivă nu poate avea decât banca declarantă, respectiv BRD - - Sucursala Pitești, a mai susținut pârâta BNR prin întâmpinare.
Pe fond, instanța a reținut că aceeași pârâtă s-a apărat arătând că acțiunea trebuie respinsă ca nefondată, în raport de prevederile art.29 și art.3 din Legea 59/1934 asupra cecului, care stipulează că cecul este plătibil la vedere și nu poate fi emis decât dacă trăgătorul (emitentul) are disponibil la tras (cel care este obligat să plătească - banca). Emiterea cecului se bazează pe constituirea unei acoperiri (o sumă aflată în contul bancar) constituită înainte de emiterea cecului, de o valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului, iar emitentului nu îi este permis să retragă disponibilul înainte de a fi efectuată plata.
A mai reținut instanța de fond, în ceea ce privește această excepție, că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantă și persoana care este titular al dreptului (calitate procesuală activă) sau între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă), precum și că aceasta privește așadar posibilitatea unei persoane de a lua parte, ca reclamant sau ca pârât, la un anumit proces și ea se determină în raport cu litigiul concret care se judecă.
În speță, temeiul legal indicat de reclamantă este dat de dispozițiile Regulamentului nr.1/2001 al BNR, or, potrivit acestui Regulament, Centrala Incidentelor de Plăți înregistrează incidentele de plată la cererea persoanelor declarante, care au obligația să furnizeze informațiile aferente acestora, ele răspunzând pentru veridicitatea și integritatea informației transmise.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.2 din Regulament, "Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în și în se poate facenumai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare"
Tot astfel, potrivit art.2 lit.c pct.h) din același Regulament,prin persoane declarante se înțeleg băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele etc.
Astfel cum în mod constant jurisprudența a reținut, conform dispozițiilor art.46 și 47 din Regulament, BNR este cea care poate sista accesul la informațiile conținute în fișierele CIP, poate transmite și valorifica date în legătură cu incidentele de plăți, poate percepe și aplica sancțiuni pentru comunicarea unor date eronate.
În raport de aceste dispoziții, precum și de faptul că Centrala Incidentelor de Plăți funcționează în cadrul Băncii Naționale a României, fără a avea personalitate juridică distinctă, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de BNR a fost apreciată ca neîntemeiată.
Odată stabilit cadrul procesual, instanța a reținut în ceea ce priveștefondul cauzeică aceasta este neîntemeiată, deoarece între părți s-au desfășurat relații comerciale în cadrul cărora pârâta TRANS i-a livrat reclamantei agregate de balastieră, iar reclamanta a lăsat în mâna acestei pârâte, drept garanție a plății, fila CEC seria - 303 -.
De asemenea, între acestea au apărut divergențe ce țin de executarea contractului, respectiv reclamanta pretinde că pârâta societate comercială nu i-a livrat marfă în cantitățile înscrise în facturile însoțitoare, drept pentru care nu este de acord să plătească nici sumele aferente facturilor pe care nu și le însușește.
În schimb, această pârâtă a introdus în mod abuziv la plată la BCR R fila CEC lăsată de reclamantă drept garanție, fără știrea și acceptul acesteia, iar în acel moment reclamanta nu a avut disponibil în cont pentru ca plata să poată fi efectuată. Pe cale de consecință, în mod automa, potrivit reglementărilor ce guvernează operațiunile bancare, s-a declanșat incidentul de plată, cu consecința comunicării lui la Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul BNR.
Prin prezenta acțiune, a concluzionat instanța de fond, că, așa cum reclamanta a construit cadrul procesual prin chemarea în judecată și a băncii declarante - - Sucursala Pitești și a în cadrul căreia funcționează Centrala Incidentelor de Plăți, dar și în raport de temeiul de drept invocat în susținerea acțiunii ca fiind Regulamentul BNR, se urmărește de către reclamantă obținerea anulării informațiilor privind incidentele de plăți menționate în Centrala Incidentelor de Plăți pe seama sa cu privire la fila CEC seria - 303 -.
În drept, instanța de fond a apreciat ca incidente dispozițiile art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2001 al BNR, în raport de care anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri în anulare transmisă la CIP în aceeași zi bancară.
Instanța nu poate anula, așadar, informațiile privind incidentele de plată decât la cererea persoanei declarante (persoana declarantă fiind banca care a cerut înscrierea incidentului de plată - art.2 lit.h) și în condițiile prevăzute de art.38 și art.39 din același regulament.
În speță, nu a rezultat, din dovezile de care reclamanta a înțeles să uzeze, că banca declarantă ar fi procedat nelegal sau abuziv în momentul declarării incidentului, dimpotrivă, nici reclamanta nu a contestat că la momentul instituirii incidentului nu a avut bani în cont.
Una din caracteristicile cecului este aceea că reprezintă un titlu abstract, ceea ce înseamnă că drepturile și obligațiile rezultând din acesta există în mod valabil independent de cauza juridică care le-a generat, adică independent de raporturile fundamentale, dar art.14 din Legea 59/1934 se opune pe calea opoziției la plată și nu în cadrul acțiunii privind anularea incidentului de plată.
Cecul este un titlu la ordin, complet și formal, care încorporează o obligație de a plătinecondiționat"la vedere" suma de bani menționată în cuprinsul său.
În acest context, instanța nu a mai putut reține susținerile reclamantei privind raporturile fundamentale preexistente dintre ea și pârâta TRANS, raporturi în temeiul cărora a fost emis cecul, după cum nici nu poate realiza în cadrul acestui tip de acțiune o cercetare judecătorească privind relațiile contractuale dintre părți, întinderea și respectarea obligațiilor reciproce derivând din contractul încheiat între ele.
Într-o cerere de anulare a incidentului de plată nu trebuie să se probeze decât că banca declarantă a procedat în mod nelegal, ceea ce în cauză nu s-a probat.
Banca are ca atribuții, înainte de a plăti cecul, verificarea modului de completare a formularului, respectarea condițiilor de formă și de securitate ale cecului și autenticitatea semnăturii, identitatea beneficiarului șidisponibilul în cont, precum și respectarea normelor bancare de emitere a cecului.
Banca nu are alte atribuții de verificare câtă vreme cecul, prin funcția sa de instrument de plată, titlu la ordin, încorporează obligația de a plăti necondiționat "la vedere" suma menționată în cuprinsul său.
S-a reținut, de asemenea că, emiterea CEC-urilor implică existența unor premise juridice:
poate emite cecul numai dacă are la bancă (tras) un disponibil bănesc pentru efectuarea plății (provizion sau acoperire), disponibil ce trebuie să existeprealabilemiterii titlului, să aibă cel puțin valoarea cecului și să reprezinte o sumă de bani lichidă, certă și exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul să dispună (art.3 alin.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului, cu modificările ulterioare).
Emiterea cecurilor fără acoperire se sancționează potrivit legii, iar funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți în cadrul Băncii Naționale a României este menită, printre altele, să gestioneze informația specifică incidentelor de plăți pentru interesul public și siguranța circuitului comercial.
Reclamanta nu a pretins și nici nu a dovedit că fila CEC ar fi fost completată în mod nelegal de către pârâta TRANS, caz în care s-ar fi pus problema chiar a valabilității titlului, însă, nici nu-și poate invoca propria culpă (de a fi lăsat un titlu plătibil la vedere, pe care ea însăși l-a completat și l-a semnat, în mâna partenerului său contractual) drept împrejurare de natură să conducă la obligarea băncii - persoană declarantă - să solicite anularea incidentului de plată, câtă vreme ea însăși nu a respectat regula de bază a emiterii acestui instrument de plată, numai în condițiile existenței disponibilului în cont.
Așa fiind, cum banca beneficiarului a prezentat fila CEC pentru efectuarea plății la banca emitentului și cum aceasta din urmă a constatat lipsa disponibilului în cont și a decis refuzul de plată, instanța a apreciat că, în mod legal, cu respectarea Regulamentului nr.1/2001 (art.139) s-a transmis la CIP înscrierea refuzului bancar.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel, în termen legal, reclamanta - SRL Pitești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că, deși, pe parcursul dezbaterilor de fond nu a fost pusă în discuția părților excepția inadmisibilității cererii formulate de apelanta-reclamantă, în motivarea soluției pronunțate instanța de fond reține că o asemenea acțiune nu poate fi făcută decât în cazul în care fila CEC a fost introdusă în mod ilegal de către bancă, instanța neputând anula decât informațiile privind incidentele de plată făcute la cererea persoanei declarante, concluzie în raport de care instanța de fond a considerat că nu se poate pronunța pe cererea cu care a fost învestită.
Nepunând în discuție această excepție sentința este nelegală și netemeinică, cu atât mai mult cu cât practica în materie de incidente de plăți este constantă în sensul că o asemenea cerere poate fi făcută de către partea intrată în incident bancar, dacă face dovada faptului că suma menționată pe fila CEC nu este certă, lichidă și exigibilă pentru a fi introdusă la plată și solicitată de către așa-zisa debitoare.
Un alt considerent, pentru care este criticată sentința, este legat de faptul că, deși, la începutul motivării, instanța de fond arată că nu poate anula informațiile decât la cererea băncii, ulterior, revine și se pronunță pe fondul cauzei, prin respingerea cererii ca nefondate, datorită faptului că reclamanta nu-și poate invoca propria culpă câtă vreme nu a respectat regula de bază a emiterii filei CEC, mai concret, în condițiile existenței disponibilului în cont.
Or, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă, fără nici un dubiu, că pârâta nu a respectat mențiunile din procesul-verbal, introducând fila CEC înainte ca reclamanta să ia cunoștință despre emiterea facturii, ceea ce demonstrează că nu suntem în prezența unei creanțe certe, lichide și exigibile, ci este vorba de o plată nedatorată, mai concret, o îmbogățire fără justă cauză a pârâtei.
S-a arătat că, acesta este și unul din motivele avute în vedere de legiuitor, atunci când a modificat procedura în materie de executare silită a biletelor la ordin și a filelor CEC, introducând în mod obligatoriu învestirea cu formulă executorie a acestora, precum și introducerea unei cereri având ca obiect încuviințare executare silită.
În sfârșit, hotărârea pronunțată de către instanța de fond este criticată pentru că încurajează persoanele de rea-credință, aflate în posesia unei file CEC în alb, lăsată drept garanție, cu mențiuni exprese de introducere la plată, să introducă asemenea file ca suport "legal" în emiterea unor pretenții financiare nejustificate.
Prin urmare, se impune admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii sale.
În susținerea căii sale de atac a depus la dosar practică judiciară în materie.
Pârâta - TRANS SRL R de Vede, prin concluziile scrise, depuse la 10 2009, solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că apelanta încearcă să inducă în eroare instanța pe o presupusă dezlegare a pricinii în raport de o excepție nepusă în discuția părților, omițând faptul că instanța de fond a ajuns la o asemenea concluzie în urma analizei tuturor probelor administrate în cauză.
Or, după ce s-a stabilit cadrul procesual, în mod corect, prima instanță a reținut că acțiunea reclamantei nu poate fi admisibilă în raport de reglementarea art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1 al BNR, în conformitate cu care anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri în anulare transmisă la CIP în aceeași zi bancară.
Ca atare, conform dispozițiilor art.2 lit.h, singura în măsură să poată face o asemenea cerere este exclusiv banca ce a cerut înscrierea incidentului de plată.
Apelanta trece și peste faptul că fila CEC este un instrument de plată "la vedere" care presupune plata sumei de bani înscrisă în acesta, în mod necondiționat, excluzând celelalte apărări invocate de aceasta în scopul justificării refuzului plății filei CEC.
De asemenea, a menționat că apărările apelantei-reclamante nu pot fi avute în vedere într-o acțiune având ca obiect anularea unor incidente bancare, ci în alt cadru procesual.
Examinând apelul, prin prisma excepției invocate și a criticilor aduse, în baza probatoriului administrat și a reglementărilor legale în vigoare în materie, Curtea reține că acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Referitor la susținerea privind întemeierea greșită a soluției instanței de fond, la momentul pronunțării sentinței, pe excepția inadmisibilității acțiunii, fără a fi pusă în discuția părților, Curtea o apreciază ca nejustificată, întrucât, din lecturarea considerentelor sentinței pronunțate, nu se poate trage concluzia că modul de soluționare al acțiunii s-a făcut, exclusiv, pe această excepție, ci la momentul analizării cauzei pe fond, instanța de fond a precizat care este procedura de urmat într-o acțiunea având ca obiect anularea informațiilor privind incidentele de plată, așa cum este reglementarea art.38 și 39 din Regulamentul nr.1/2001 al BNR.
Or, în cauză, așa cum, corect, a stabilit instanța de fond cadrul procesual, apelanta-reclamantă nu a criticat că banca declarantă ar fi procedat nelegal sau abuziv în momentul declarării incidentului, ci doar că intimata-pârâtă - TRANS SRL ar fi introdus la plată o filă CEC prin nerespectarea cauzelor procesului-verbal încheiat în 17.09.2008, în ceea ce privește termenul de plată.
De asemenea, apelanta-pârâtă nu a contestat că, la momentul instituirii incidentului, nu ar fi avut disponibil în cont.
Or, așa cum este definiția regăsită la art.1 din Legea nr.59/1934, CEC-ul este un înscris, prin care o persoană numită trăgător, dă ordin unei bănci la care are disponibil bănesc, numită tras, să plătească la prezentarea titlului o sumă de bani altei persoane numită beneficiar.
Caracteristica CEC-ului - ca titlu abstract - este aceea de a fi plătit necondiționat "la vedere" suma de bani menționată în cuprinsul său, independent de cauza juridică care a generat completarea CEC-ului, adică indiferent de raporturile fundamentale dintre părți, când devine incident art.14 din Legea nr.59/1934, care reglementează calea opoziției la plată.
Or, așa cum, corect, a reținut instanța de fond, banca are atribuții de verificare a mențiunilor cuprinse în formular, a condițiilor de formă și de securitate, de autenticitate a semnăturii, de identificare a beneficiarului și a disponibilului în cont, precum și a respectării normelor bancare de emitere a CEC-ului.
De asemenea, trăgătorul poate emite CEC-ul numai dacă are la bancă un disponibil bănesc pentru efectuarea plății de către aceasta, de unde se trage concluzia că disponibilul trebuie să existe, prealabi,l emiterii titlului și să aibă cel puțin valoarea CEC-ului prezentat.
Emiterea CEC-urilor fără acoperire este sancționată, iar funcționarea centralei incidentelor de plăți în cadrul BNR are tocmai menirea să gestioneze informații specifice și corecte pentru interesul public și siguranța circuitului comercial.
Din probatoriul administrat rezultă că apelanta-reclamantă nu a adus argumente prin care să demonstreze că beneficiarul sau trasul ar fi completat în mod nelegal fila CEC, în ceea ce privește valabilitatea titlului și nici că ar fi avut disponibilul necesar plății sumei cuprinse în titlu, ci toate apărările se referă la modul în care s-au derulat raporturile contractuale dintre cele două părți, apărări care nu pot face obiectul unei acțiuni cum este cea din prezenta cauză, ceea ce justifică modul în care instanța de fond a apreciat asupra acesteia.
Or, atâta vreme cât nu s-a demonstrat emiterea abuzivă a filei CEC, nu se poate concluziona că instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, ar încuraja persoanele de rea-credință în emiterea unor pretenții financiare nejustificate și uzarea de titluri de acest gen, pentru a intra în posesia acestora, în scopul îmbogățirii fără temei legal.
Față de cele sus-menționate, neexistând motive care să conducă la schimbarea hotărârii instanței de fond, Curtea, în temeiul art.296 Cod procedură civilă coroborate cu dispozițiile Regulamentului nr.1/2001 al BNR, urmează să respinsă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta., cu sediul în Pitești, str.- -, -.A,.1, jud.A, împotriva sentinței nr.785/C din 9 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimate-pârâte fiind TRANS SRL, cu sediul în R de Vede, str. -.- nr.34, jud.T, BRD -Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești,- bis, jud.A și BNR ROMANIA- Sucursala Pitești, cu sediul în Pitești,-, jud.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.IB/21.12.2009
EM/6 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Ioana Miriță, Magdalena Molea
