Anulare hotarare aga Spete. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 132/
Ședința publică de la 24 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamantul împotriva Sentinței civile nr. 23/COM//CC/13.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamantul apelant și avocat - pentru pârâta intimată - Sf. G SRL.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, constatându-se că la dosar s-a înregistrat întâmpinare, din partea pârâtei intimate și, în copie, împuternicire avocațială - avocat -.
Mandatara - Sf. G depune la dosar, în original, împuternicire avocațială.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu mandatarul reclamantului apelant.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, pentru apelant, solicită admiterea apelului, anularea în tot a procedurii urmate și a sentinței pronunțate, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond - Tribunalul Alba.
Susține că a fost invocată doar excepția tardivității, reclamantul solicitând respingerea acesteia, iar instanța de fond a admis excepția prescripției extinctive, care nu fusese invocată și nici pusă în discuția părților, din oficiu.
Susține că nu a fost respectat principiul contradictorialității.
Invocă prevederile Regulamentului nr.68/2000.
Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimată, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Susține că nu există motive de nulitate absolută; acțiunea este exercitată în mod abuziv.
Arată că la dosar există dovezi potrivit cărora a fost făcută o ofertă de vânzare a părților sociale pentru o sumă foarte mare, iar apelantul, constatând că nu a primit suma, a încercat în mod tendențios să se repună în termen.
Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței ce reprezintă onorariul de avocat, depuse la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față,
Prin Sentința civilă nr. 23/COM/CC/2008 pronunțată de Tribunalul Albas -a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
Din certificatul constatator emis de ORC de pe lângă Tribunalul Alba, depus la dosar, rezulta că reclamantul era asociat în cadrul - Sf. G SRL, deținând 756 părți sociale și o cotă de participare la beneficii și pierderi de 5% alături de numita, care deținea 14364 părți sociale și cota de participare la beneficii și pierderi de 95 %.
Prin Hotărârea AGA nr. 1/20.05.2007 s-a aprobat majorarea capitalului social al societății pârâte cu suma de 120.950 lei și s-a prelungit mandatul administratorului social în funcțiune pe o perioadă de încă 4 ani.
Despre această hotărâre AGA s-a făcut mențiune în Registrul Comerțului la data de 17.09.2007 potrivit Încheierii nr. 3827/2007 dată de judecătorul delegat.
Pentru a participa la adunarea generală din data de 20.05.2007, reclamantul a fost convocat cu scrisoare recomandată ce i-a fost expediată la domiciliul său din,- conform confirmării de primire depuse la dosar.
Susținerea reclamantului în sensul că acea convocare era nulă, întrucât nu i-a fost adresată lui, ci societății - Sf. G SRL a fost eronată, întrucât din cuprinsul acesteia rezulta fără dubiu că destinatarul era acesta, denumirea societății fiind menționată evident pentru a-i atrage atenția asupra faptului că a fost convocat în calitate de asociat.
În ceea ce privește semnătura existentă pe acea confirmare de primire, deși a susținut că nu îi aparține, reclamantul nu a făcut nicio dovadă în acest sens, limitându-se la a face această simplă afirmație, fără a indica instanței care ar fi persoana semnatară, respectiv împrejurările în care a fost semnată acea confirmare, astfel că instanța s-a aflat în imposibilitatea de a efectua orice verificare sub acest aspect.
De asemenea, reclamantul a susținut că a lipsit din țară în perioada septembrie 2007 - februarie 2008, fiind plecat în Italia, însă nu a depus dovezi în acest sens, respectiv acte din care să rezulte data la care a ieșit din și a intrat în țară, astfel că apărarea acestuia nu a putut fi primită.
Din dispozițiile art. 132 alin.2 coroborat cu art.196 din Legea nr.31/1990 rezultă că hotărârile AGA ale unei societăți comerciale cu răspundere limitată pot fi atacate în justiție de asociații care nu au participat la adunare sau au votat contra, în termen de 15 zile de la data la care asociatul a luat la cunoștință de hotărârea adunării generale pe care o atacă.
Legea nu prevede o anumită modalitate concretă de luare la cunoștință, ceea ce înseamnă că revine persoanei interesate să facă dovada acestei împrejurări prin orice mijloace de probă admise de lege.
Reclamantul a susținut că a luat la cunoștință de hotărârea AGA pe care a atacat-o doar în cursul lunii februarie 2008, când s-a întors din Italia, depunând ca dovadă în acest sens certificatul emis de ORC de pe lângă Tribunalul Alba la data de 28.02.2008.
Așa cum s-a arătat mai sus, susținerile reclamantului referitoare la absența acestuia din țară în perioada septembrie 2007 - februarie 2008 nu au fost dovedite, acesta nedepunând nici un act din care să rezulte această împrejurare, astfel încât afirmația acestuia în sensul că a aflat de hotărârea atacată doar la data de 28.02.2008 nu a fost credibilă.
Din Monitorul Oficial depus la dosar rezultă că Hotărârea AGA nr. 1/20.05.2007 a societății pârâte a fost publicată la data de 12.10.2007.
Chiar dacă Legea nr.31/1990 nu prevede obligativitatea publicării în MO a hotărârilor AGA ale societăților cu răspundere limitată instanța a apreciat că, în lipsa oricăror dovezi cu privire la împrejurările în care reclamantul ar fi putut lua la cunoștință de acea hotărâre și în condițiile în care acesta nu a făcut dovada absenței sale din țară, singura dată certă care poate fi luată în considerare pentru calcularea termenului de 15 zile prevăzut de art.132 alin.2 din lege a fost data la care hotărârea a fost publicată în monitorul oficial.
Monitorul Oficial al României este o publicație oficială aflată sub autoritatea Camerei Deputaților și care se găsește atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, astfel că reclamantul avea asigurat accesul la aceasta.
Data publicării hotărârii AGA în această publicație oficială este opozabilă atât terților, precum și asociaților, legea nefăcând nicio distincție sub acest aspect.
Acțiunea a fost formulată de reclamant doar la data de 06.03.2008, respectiv cu mult după expirarea termenului prevăzut de art.132 alin.2 din Legea nr. 31/1990.
În ceea ce privește susținerea reclamantului, în sensul că acțiunea era imprescriptibilă, întrucât au fost invocate motive de nulitate absolută, aceasta a fost neîntemeiată.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 132 alin.3 din Legea nr. 31/1990, atunci când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.
Din modul de redactare al acestui text de lege rezultă că aceste prevederi sunt aplicabile doar în situația în care acțiunea în anularea hotărârii AGA este formulată de un terț, respectiv de către o persoană care nu are calitatea de asociat în acea societate comercială și care, evident, nu poate invoca decât motive de nulitate absolută.
În același sens a fost și doctrina depusă chiar de reclamant la dosar și în care se preciza că nulitatea relativă poate fi invocată doar de persoanele ocrotite în condițiile art. 132 alin.2, respectiv de acționarii sau asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, pe când cauzele de nulitate absolută pot fi invocate de orice persoană interesată, evident alta decât asociații.
În ceea ce privește persoanele care au calitatea de asociați, cum este și reclamantul, legea nu face nicio distincție, termenul fiind același indiferent de motivele de nulitate invocate. Așa cum corect a susținut reclamantul prin concluziile scrise depuse la data de 7.05.2008 și cum se susține și în doctrină, termenul prevăzut de art. 132 din Legea nr.31/1990 este un termen de prescripție și nu un termen de decădere, din acest punct de vedere excepția fiind în mod greșit intitulată de pârâtă ca fiind tardivitate și nu prescripție.
Acest motiv a fost lipsit de relevanță, nefiind de natură să afecteze valabilitatea excepției, atâta timp cât motivele invocate erau pertinente.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul care a solicitat anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba și, în subsidiar, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că, în mod greșit, tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât pârâta a invocat excepția tardivității acțiunii. În mod greșit s-a apreciat că dreptul reclamantului la acțiune în anulare este prescriptibil în conformitate cu prevederile art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990 s-a răsturnat sarcina probei în favoarea pârâtei care nu a probat convocarea legală a reclamantului. Reclamantul nu a fost convocat de la adresa de reședință și nici de la domiciliu. Convocarea a fost adresată pârâtei și nu reclamantului. Nu s-a verificat nici confirmarea de primire a convocării față de împrejurarea că reclamantul a contestat semnătura. S-a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990. S-a apreciat greșit că acțiunea se întemeiază pe nulitatea relativă a hotărârii AGA și nu pe motive de nulitate absolută.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 282 - 298.pr.civ. și ale Legii nr. 31/1990.
Apelul a fost legal timbrat cu 19,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Pârâta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului, întrucât motivul invocat de reclamant privind nelegala convocare la AGA nu este motiv de nulitate absolută, aceste motive fiind expres și limitativ prevăzute de art. 15, 18 alin.4, art. 56, art. 125 alin. 5, art. 128 alin. 2, art.150, art. 212 alin.3 și art. 251 din Legea nr. 31/1990. În aceste condiții, acțiunea trebuie exercitată în termenul prevăzut de art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că ar exista motive de nulitate a actului adițional adoptat ca urmare a hotărârii AGA contestate. În mod corect s-a discutat și soluționat excepția tardivității acțiunii reclamantului. Reclamantul nu a contestat valabilitatea prevederilor actului constitutiv până în prezent, iar susținerea din apel făcută de reclamant cu privire la nulitatea prevederilor actului constitutiv, în ce privește termenul de exercitare a acțiunii în anulare, este un motiv nou care nu poate fi primit în apel, conform prevederilor art. 2923și 294.pr.civ. Pentru adoptarea hotărârii privind majorarea capitalului social nu era necesar votul tuturor asociaților.
Verificând apelul reclamantului prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispozițiile art. 295.pr.civ. curtea de apel constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiune, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii AGA pârâtei nr. 1/20.05.2007 și a procesului-verbal al acestei adunări, precum și a actului adițional consecvent și restabilirea situației anterioare.
În susținerea acțiunii reclamantul a invocat două motive: nelegala convocare la adunările asociaților din 19 și 20.05.2007 și intenția de fraudare a intereselor sale prin antedatarea hotărârii AGA și a raportului de expertiză a terenului adus ca aport în natură.
Primul motiv, și anume nelegala convocare la adunarea asociaților, atrage, într-adevăr, nulitatea absolută a hotărârii AGA adoptată în această adunare. În acest sens, s-a pronunțat constant practica judiciară. Nelegala convocare, urmată de lipsa asociatului la adunare echivalează cu o lipsă a consimțământului acestuia la adoptarea hotărârii.
În mod greșit tribunalul a apreciat că, indiferent de motivele de nulitate invocate, pentru asociați termenul de introducere a acțiunii în anulare este cel prevăzut de art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990.
Legiuitorul a reglementat termenul de exercitare a dreptului la acțiunea în anulare în funcție de natura nulității. Pentru motive care atrag nulitatea relativă, acțiunea poate fi exercitată doar de asociații care nu au luat parte la adunare sau au votat împotrivă. Termenul prevăzut de art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990 este de 15 zile de la data publicării hotărârii în monitorul oficial.
, s-a reglementat exercitarea acțiunii întemeiată pe motive de nulitate absolută. Potrivit dispozițiilor art. 132 alin.3 din Legea nr. 31/1990, dreptul la acțiune în anulare este imprescriptibil, iar acțiunea poate fi exercitată, pe lângă persoanele prevăzute de art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990, și de orice persoană interesată.
În aceste condiții este evident că acțiunea reclamantului este imprescriptibilă, în mod greșit tribunalul respingând-o pe cale de excepție, prin admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune.
Celelalte motive de apel invocate de reclamant, precum și motive ale întâmpinării, vizează fondul cauzei și, față de împrejurarea că acțiunea a fost soluționată pe cale de excepție, nu vor mai fi verificate.
În speță, se constată că prima instanță a soluționat greșit acțiunea reclamantului fără a intra în cercetarea fondului.
Curtea de apel urmează ca, în temeiul art. 297 alin.1 pr.civ. să desființeze sentința atacată și să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului Alba, care urmează să verifice în fond motivele acțiunii reclamantului și apărările pârâtei.
Întrucât cauza a fost trimisă spre rejudecare primei instanțe, cererile privind cheltuielile de judecată urmează a fi soluționate de aceasta cu ocazia rejudecării.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite drept fondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.23/COM/CC/13.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba, desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.10.2008.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex.4/19.11.2008
Jud. fond:.
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
