Anulare hotarare aga Spete. Decizia 138/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 138
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTOR 2: Stan Aida Liliana
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, Bd. -,.81,.B,.66, jud. D, împotriva sentinței nr. 254 din data de 14 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta SC Serv SRL, cu sediul în com., sat, jud. D și pârâtul, domiciliat în com., sat, jud.
Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei, potrivit chitanței nr. -/27.08.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul-reclamant, reprezentat de avocat din cadrul Baroului D, care depune împuternicirea avocațială nr. 21 și intimatul-pârât în nume propriu și în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte SC Serv SRL, potrivit delegației nr.10/2009, depuse la fila 11.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul-reclamant, reprezentat de avocat, expunând situația de fapt, arată că deși instanța de fond a reținut în motivarea sentinței dispozițiile art. 195 și ale art. 132 din Legea nr. 31/1990, acestea nu au fost aplicate corect. S-a ignorat astfel obligativitatea convocării adunării generale a asociaților, a prezenței asociatului reclamant la această adunare și a întocmirii procesului-verbal pe baza căruia se întocmește hotărârea adunării generale.
Chiar dacă hotărârea contestată a fost semnată de către apelant, această semnătură nu acoperă neîndeplinirea condițiilor imperative impuse de lege, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârii și necesitatea anulării acesteia.
Pârâtul nu a putut depune înscrisurile ce ar fi dovedit realizarea tuturor cerințelor legale pentru convocarea și desfășurarea adunării generale, deoarece aceste cerințe nu au fost respectate, iar apelantul nu a fost prezent.
Se arată, totodată, că semnarea hotărârii s-a realizat într-un context dolosiv, în urma unei discuții în contradictoriu la ora 23 și prin inducerea în eroare a apelantului cu privire la natura actelor ce i s-au dat pentru semnat.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii, anulării hotărârii nr.1/30.01.2009, a contractului de cesiune părți sociale încheiat pe baza acesteia și dispunerea radierii înscrierii acestor mențiuni din registrul comerțului. Fără cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât în nume propriu și în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte SC Serv SRL, depunând concluzii scrise, arată că apelantul face o gravă confuzie între prevederile celor 2 articole din Legea nr. 31/1990.
În fapt, se arată că cei doi asociați se înțeleseseră anterior cu privire la cesiunea părților sociale, iar semnarea hotărârii nu s-a realizat în pretinsul context dolosiv invocat de apelant. Totodată, pentru a se dovedi reaua-credință a apelantului se poate observa și încercarea de inducere în eroare a instanței prin formularea unei cereri de amânare în vederea angajării unui apărător, deși acesta avea încheiat un contract de asistență juridică la acel moment.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții SC Serv SRL și, în calitate de administrator al societății, pentru pronunțarea unei hotărâri de anulare a hotărârii adunării generale nr. 1 din 30 ianuarie 2009 ca fiind netemeinică și nelegală, de anulare a contractului de cesiune de părți sociale nr. 1 din 30.01.2009 încheiat între reclamant și pârâtul prin vicierea consimțământului prin manopere dolosive, radierea mențiunilor din registrul comerțului și pentru suspendarea executării actelor atacate în conformitate cu art. 133 din Legea nr.31/1990.
Reclamantul a susținut că societatea s-a constituit prin aportul de capital în numerar depus de el și celălalt asociat, având sediul la domiciliul pârâtului. Datorită faptului că acesta din urmă, în ultimii 2 ani a fost plecat în străinătate și nu s-a preocupat de bunul mers al societății, încasând numai salariul și dividendele, între asociați s-au ivit discuții cu amenințarea excluderii reclamantului din societate.
Pe fondul conflictelor ivite, în data de 13 februarie 2009, în jurul orelor 23, s-ar fi prezentat la domiciliul reclamantului și după o discuție deliberat enervantă, pe fondul nervozității ce i-a fost creată în mod premeditat, i s-au prezentat 2 acte redactate la calculator cu conținut acoperit de altă hârtie, cerându-i-se să le semneze, ca și când ar fi fost actele de retragere din societate a pârâtului și de cedare a părților sociale.
Mai arată reclamantul că la 16.02.2009, i-au fost aduse actele pe care le semnase, deja înscrise în registrul comerțului.
În drept s-a indicat că au fost încălcate dispozițiile art. 195 din Legea nr. 31/1990, ce privesc condițiile convocării adunării generale extraordinare și luării hotărârilor, susținându-se că nu s-a realizat convocarea prin scrisoare recomandată cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, cu arătarea datei, orei, locului de desfășurare și a ordinii de zi, nu s-a încheiat procesul-verbal al adunării generale.
Pârâtul a depus întâmpinare susținând că, dimpotrivă, hotărârea din 30.01.2009 a fost luată de comun acord de asociați, pentru neimplicarea reclamantului în desfășurarea activității societății, că atât hotărârea, cât și contractul de cesiune a părților sociale s-au încheiat la Camera de Comerț după exprimarea consimțământului în mod liber și expres din partea ambelor părți.
De asemenea se susține că reclamantul însuși a dat dovadă de concurență neloială, înființând altă societate cu același obiect de activitate.
Prin sentința nr.254 pronunțată în data de 14 aprilie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele SC Serv SRL și, anulând totodată ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul pentru plata daunelor morale.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că dispoziția înscrisă la art. 195, care vizează obligația de convocare a adunării asociaților nu trebuie confundată cu dispoziția înscrisă la art.132 alin.2 din Legea societăților comerciale potrivit căreia, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal al ședinței, dispoziții aplicabile și societăților cu răspundere limitată astfel cum rezultă din art.196 al menționatei legi.
Așadar, din textul de lege evocat rezultă că posibilitatea de a ataca în justiție o hotărâre a adunării generale a asociaților unei societăți cu răspundere limitată aparține numai acelui asociat care, fie nu a fost prezent la adunare, fie a fost prezent, dar a cerut să se insereze în procesul verbal al ședinței că a votat contra.
În hotărârea anexată cererii de chemare în judecată, semnată de ambii asociați, nu s-a consemnat vreun punct de vedere diferit din partea reclamantului care să demonstreze existența vreuneia din cele 2 situații care să-i dea dreptul să atace în justiție hotărârea adoptată, rezultând că reclamantul nu poate ataca această hotărâre.
Fundamentarea acțiunii în drept pe dispozițiile art. 195 din Legea nr. 31/1990 nu poate conduce la anularea hotărârii de vreme ce prin adoptarea acesteia s-a dovedit luarea măsurii de convocare a adunării, chiar dacă aceasta a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor legale.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie, susținând că au fost încălcate dispozițiile art.195 din Legea nr.31/1990, cu privire la convocarea adunării generale extraordinare și luarea hotărârilor. Conform dispozițiilor art.195 din Legea nr.31/1990, administratorii sunt obligați că convoace adunarea generală, printr-o scrisoare recomandată transmisă celuilalt asociat cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se data, ora, locul de desfășurare și ordinea de zi.
La data convocării, administratorul împreună cu celălalt asociat, se încheie un proces verbal de ședință prin care se constată că adunarea generală este legal constituită și că s-au votat propunerile înscrise pe ordinea de zi, procesul verbal de ședință fiind semnat de ambii asociați, în cazul în care hotărârea a fost luată în unanimitate.
Se mai arată că pe baza acestui act se întocmește și hotărârea adunării generale extraordinare, care de asemenea trebuie semnată de asociați însă în cauză niciunul dintre aceste acte legale, obligatorii nu s-a îndeplinit fiind clar că se află în situația întocmirii unor acte frauduloase prin manopere delosive, prin care s-a urmărit obținerea unui folos material pentru pârâtul, în detrimentul recurentului, folosindu-se și de eroarea în care a fost cu privire la conținutul actului.
Faptul că a semnat fără a cunoaște conținutul actului, a fost considert de către instanță ca o acceptare a acestei hotărâri.
Tribunalul Dâmbovița, deși citează dispozițiile art.195 din lege, ca fiind obligatorii cu privire la convocarea adunării generale, omite a le avea în vedere tocmai în luarea hotărârii.
Se solicită admiterea apelului și în baza art.296 Cod procedură civilă, schimbarea în tot a sentinței nr.254 /14.04.2009 a Tribunalului Dâmbovița, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, anulării Hotărârii nr.1/30.01.2009, a contractului de cesiune de părți sociale încheiat în baza acestei hotărâri și dispunerea radierii înscrierilor acestora din registrul comerțului.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat precizând că din art.132 din Legea nr.31/1990 rezultă că posibilitatea de a ataca în justiție o hotărâre a adunării generale a asociaților unei societăți cu răspundere limitată aparține numai acelui asociat care, fie nu a fost prezent la adunare, fie a fost prezent, dar a cerut să se insereze în procesul verbal al ședinței că a votat contra. În hotărârea anexată cererii de chemare în judecată, semnată de ambii asociați, nu s-a consemnat vreun punct de vedere diferit din partea reclamantului care să demonstreze existența vreuneia din cele 2 situații care să-i dea dreptul să atace în justiție hotărârea adoptată, rezultând că reclamantul nu poate ataca această hotărâre.
Examinând sentința apelata prin prisma criticilor formulate, a actelor din dosar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a reținut corect incidența în cauză a dispozițiilor art.132 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale și a înlăturat corect susținerile reclamantului-apelant.
Astfel, potrivit textului de lege menționat, în acțiunile în anulare a hotărârilor AGA, calitate procesuală activă pot avea doar acționarii care au votat personal sau, prin mandatar, împotriva luării hotărârii respective și au cerut să se consemneze în procesul verbal votul lor împotrivă.
De asemenea pot avea calitate procesuală activă și acționarii care nu au participat la AGA din orice motive.
Reclamantul a solicitat anularea hotărârii motivat de faptul că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art.195 din Legea nr.31/1990 care stabilesc anumite reguli privind convocarea adunării asociaților ce au rolul de proteja pe asociați și de a asigura respectarea drepturilor lor de a participa la adunările generale.
Potrivit art.121 din lege, acționarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă niciunul dintre ei nu se opune să țină o adunarea generală și să i-a orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei.
Apelantul-reclamant a fost prezent la adunare și împreună cu celălalt asociat pârâtul au hotărât modificarea actului constitutiv al societății prin retragerea reclamantului din societate, extinderea obiectului de activitate și alte schimbări potrivit hotărârii din 30 ianuarie 2009.
La data respectivă asociații au încheiat și un contract de cesiune părți sociale ce a fost semnat de apelant.
Manoperele delosive invocate de reclamant nu au fost dovedite, ambele înscrisuri respectiv, hotărârea nr.1/30.01.2009 și contractul de cesiune părți sociale nr.1/20.01.2009 fiind semnate de apelant fără nicio altă mențiune.
Apelantul fiind prezent la adunare și semnând hotărârea nu mai poate invoca încălcarea dispozițiilor art.195 din lege, ce poate avea drept consecință anularea hotărârii, întrucât nulitatea relativă invocată s-a acoperit prin prezența sa la adunarea generală, participarea la vot și exprimarea acordului prin semnarea hotărârii adunării generale.
Numai în situația în care nu ar fi participat la adunare sau ar fi votat împotrivă, solicitând consemnarea acestui aspect în procesul verbal, apelantul-reclamant putea să atace hotărârea.
Potrivit art.960, dolul este o cauză de nulitate a convenției când mijloacele viclene întrebuințate de una din părți, sunt astfel încât este evident că fără aceste mașinațiuni cealaltă parte nu ar fi contractat, iar alin.2 prevede că dolul nu se presupune.
Dolul fiind o eroare provocată, nu spontană, presupune pentru a fi reținut în cauză, administrarea de dovezi din care să rezulte vicierea consimțământului apelantului nu simple susțineri.
Reținând că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art. 296 Cod pr.civilă va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, Bd. -,.81,.B,.66, jud. D, împotriva sentinței nr. 254 din data de 14 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta SC Serv SRL, cu sediul în com., sat, jud. D și pârâtul, domiciliat în com., sat, jud.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. E/. - 5ex./ 18.11.2009
Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița; Jud. fond -
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana
