Anulare hotarare aga Spete. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 150/2009
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței comerciale nr. 197 din 21.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al de Tribunalul Maramureș în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
În data de 23 octombrie 2009 s-a depus la dosarul cauzei concluzii scrise din partea intimatei, prin care solicită respingerea apelului.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 octombrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 19 octombrie 2009 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr. 197 din 21 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin hotărârea adoptată la 24.05.2008, Adunarea generală a acționarilor pârâtei SA BMa aprobat reducerea numărului membrilor ce alcătuiesc Consiliul de administrație al societății de la 5 la 3, cu consecința modificării prevederilor art. 18 al. (1) și (2) din Actul constitutiv, revocarea mandatului membrilor Consiliului de administrație anterior, fiind aleși membrii pentru perioada 24 mai 2008 - 24 mai 2012 iar domnul a fost împuternicit să efectueze formalitățile de înregistrare a hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului (3 - 4).
Se susține că potrivit dispozițiilor art. 131 al. 1 din Legea nr. 31/1990, procesul - verbal de ședință se semnează de președinte și secretar însă lipsa semnăturii președintelui nu sancționează procesul verbal cu nulitatea absolută.
Mai mult, din actele depuse la dosar, reiese că președintele care a convocat ședința a refuzat ulterior să semneze atât procesul verbal cât și hotărârea adoptată (40).
Conform prevederilor art. 125 din Legea nr. 31/1990, acționarii pot participa și vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală iar din art. 16 al Actului constitutiv al SA rezultă că acționarii vor fi reprezentați cu procură specială depusă cu 5 zile înainte de data adunării generale, iar anunțul dat de președintele Consiliului de administrație referitor la împuternicirea dată de un notar excede legii (60).
Din economia textelor de lege enunțate anterior a reieșit că acționarii vor fi reprezentați cu procură specială, neexistând obligația depunerii unei procuri autentice.
Cât privește depășirea competențelor de către adunarea generală extraordinară a acținarilor din 24 mai 2008, este de principiu că cine poate mai mult, poate și mai puțin, prin urmare, nu se poate reține nulitatea hotărârii prin care s-au luat măsuri care cad în competența adunării generale ordinare a acționarilor.
Eroarea de calcul a voturilor constatată și confirmată ulterior de comisia de cenzori nu este de natură să determine anularea hotărârii atâta vreme cât adunarea a fost statutară iar votarea s-a făcut cu majoritatea impusă de lege.
Față de cele arătate și ținând cont de împrejurarea că reclamantul n-a dovedit vreo vătămare prin adoptarea hotărârii menționate, instanța a considerat că nu pot fi primite apărările acestuia referitoare la anularea hotărârii.
Dat fiind faptul că hotărârea a fost adoptată în sensul normelor imperative ale legii, sunt nejustificate susținerile reclamantului și cu privire la anularea actelor subsecvente enumerate în petitul acțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel solicitând admiterea acestuia, în principal desființarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța fondului pentru soluționarea pe fond a tuturor motivelor invocate, iar în subsidiar schimbarea în totalitate a hotărârii atacate cu consecința admiterii acțiunii reclamantului urmând a se dispune: anularea Hotărârii adunării generale a acționari lor SC SA din data de 24.05.2008; Anularea Actului adițional la Actul constitutiv al SC SA, datat 30.05.2008; 3. Anularea Actului constitutiv actualizat prin Actul adițional datat 30.05.2008; 4. Radierea din Registrul Comerțului a tuturor mențiunilor aferente Hotărârii AGA, actului adițional și Actului constitutiv actualizat mai sus arătate; 5. Obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată, taxă de timbru și onorariu de avocat în fond și apel.
În dezvoltarea motivelor de apel reclamantul arată călipsa semnăturii președinteluide ședință de pe procesul verbal al AGAnu ar "sancționa procesul verbal cu nulitate absolută"și acesta a refuzat semnătura; Acționarii pot fi reprezentați cu procură specială depusă cu 5 zile înainte de adunare"iar anunțul dat de președintele consiliului de administrație referitor la împuternicirea dată de un notar excede legii".
Ar deveni aplicabil"principiul cine poate mai mult poate și mai puțin"și astfel adunarea generală extraordinară a acționarilor ar putea lua oricând hotărâri de competența adunării generale ordinare a acționarilor.
Eroarea de calcul a voturilor constatată și confirmată ulterior de comisia de cenzori nu este de natură să determine anularea hotărârii atâta vreme cât adunarea a fost statutară iar votarea s-a tăcut cu majoritatea impusă de lege.
În literatura se specialitate nulitatea este definită ca fiind acea sancțiune care lipsește actul juridic civil de efectele care contravin scopului urmărit prin stabilirea, de către legiuitor sau părți, a condițiilor de validitate ale acestui act.
Ca text normativ special, alin. 2-9 al art. 132 din Legea nr. 31/1990 reglementează condițiile și procedura de îndeplinit pentru anularea unei hotărâri AGA care este contrară legii și/sau actului constitutiv. 8 al acestui articol califică acțiunile prin care pot fi atacate în justiție hotărârile AGA ca fiind acțiuni în anulare, adică acțiuni judiciare vizând desființarea unor acte juridice pentru că nu s-au respectat cerințele imperative prevăzute de lege sau de actul constitutiv, cu prilejul organizării și desfășurării AGA în care s-au emis astfel de acte.
Față de aceste aspecte subsemnatul nu aveam în sarcină"a dovedi o vătămare prin adoptarea hotărârii"astfel cum instanța fondului consideră obligatoriu pentru admiterea acțiunii, ci pur și simplu a dovedi neconformitatea hotărârii cu dispozițiile legale sau cu cele ale actului constitutiv, imperative onerative sau prohibitive, caz în care vătămarea este prezumată, iar hotărârea anulabilă.
Astfel acest motiv alvătămăriinecesar a fi dovedită pentru anularea actului este neîntemeiat.
În ceea ce privește contrarietatea hotărârii cu dispozițiile legale sau cu cele ale actului constitutiv referirile s-au făcut pe larg pe parcursul de fond al cauzei, prin acțiune, precizări din notele de ședință și concluzii scrise și le va relua pe scurt cu referire la considerentele avute de instanța fondului pentru respingerea acțiunii subsemnatului.
Procesul verbal al ședinței AGA ( 52) și hotărârea AGA ( 3) nu sunt semnate de către președintele de ședință. Instanța fondului înlătură acest motiv concluzionând, fără indicarea temeiului acestei concluzii, că lipsa semnăturii președintelui nu sancționează procesul verbal cu nulitatea absolută. Mai întâi arătă că nu a solicitat constatarea nulității absolute a procesului verbal de ședință ci anularea hotărârii emise în baza acestui proces verbal. Procesul verbal face proba în justiție și în fața oricăror alte persoane cu privire la realitatea actelor, faptelor și operațiunilor consemnate, dacă este conform încheiat. Ori în cazul de față acest act nu este confirmat prin semnătura președintelui AGA, aceasta echivalând cu neconformitatea cu prevederile imperative ale legii privind conținutul său, rezultând nerespectarea prevederilor imperative ale legii pentru validitatea hotărârii AGA, validitate, pentru care se impune existența unui proces verbal cu respectarea condițiilor impuse de alin. 1, art. 1, din Legea nr. 31/1990. Hotărârile luate sunt constatate în procesul verbal. Această constatare nu a fost tăcută în conformitate cu textul de lege. Așa zisul refuz de semnătură a procesului verbal a fost constatat nu în cuprinsul acestui act ci de un organism fără atribuții în organizarea adunării generale a acționari lor și în redactarea actelor aferente acesteia, respectiv de comisia de cenzori.
Procesul verbal (52) nu a fost încheiat la data adunării, fiind modificat ad-hoc după două zile de la data adunării, la 26.05.2008, când se consemnează o cu totul altă hotărâre decât cea aprobată de adunarea generală a acționarilor, o altă componență a consiliului de administrație decât cea consemnată la finalul adunării și aceasta prin decizia unor organisme fără atribuții în acest sens: comisia de cenzori și comisia de numărare a voturilor. În procesul verbal se constată o ordine în urma votului (, A, consiliul de administrație), după care se consemnează"ședința se încheie",iar în continuare, surpriză:Post scriptumla 26.05.2009 ( 56) consemnând hotărârea unui alt consiliu de administrație decât la finalul adunării (, ). Acționarul a plecat acasă cu confirmarea și certitudinea hotărârii asupra unui consiliu de administrație ca după două zile să afle că, într-un cerc restrâns, s-a modificat întreaga situație astfel ca să iasă"cum trebuie".PrinPost.
Art. 115 din Legea nr. 31/1990 precum și art. 112 din aceeași lege impuneprezențaacționarilor pentru adoptarea hotărârii, iar hotărârea se adoptă, în conformitate cu art. 132, alin. 1, din Legea nr. 31/1990,de adunarea generală.Ori această adunare generală se încheiase cu două zile înainte de modificarea conținutului hotărârii față de ceea ce se constatase și consemnase la data adunării. Concluzia este că s-a dat o hotărâre peste ceea ce se constatase în adunarea generală și astfel această hotărâre este și nelegală și nestatutară. Instanța fondului s-a mărginit a motiva înlăturarea acestui aspect prin faptul căeroarea de calcul a voturilor constatată și confirmată ulterior de comisia de cenzori nu este de natură să determine anularea hotărârii atâta vreme cât adunarea a fost statutară iar votarea s-a făcut cu majoritatea impusă de lege.Întrebarea care se impune este avea oare în atribuții comisia de cenzori modificarea hotărârii adoptate în AGA? Între atribuțiile prevăzute de lege pentru acest organism nu este regăsită această competență. Comisia de cenzori nu poate schimba ceea ce s-a reținut în adunarea acționari lor. O eventuală eroare de calcul era obligatoriu a fi supusă aceluiași organism, adunarea generală a acționarilor, spre verificare și eventuală modificare.
Anunțul la care face referire instanța fondului în motivarea sa este de fapt o hotărâre a consiliului de administrație ( 58, 59, 60), care în temeiul art. 142, alin. 2, lit. e) din Legea nr. 31/1990 hotărâse cu privire la organizarea adunării generale, referitor la împuternicirile speciale, trei aspecte:
1. Necesitatea combaterii împuternicirilor false, existând un precedent soldat cu începerea urmăririi penale față de un acționar;
2. Depunerea împuternicirilor personal de mandant;
3. Excepția de la depunere personală se face pentru împuternicirile în autentic sau cu semnătura mandantului certificată.
Comisia de cenzori hotărăște, prin procesul verbal din 05.05.2008 ( 62), că formularul de procură instituit de Consiliul de Administrație nu este valabil, dispunând modificarea acesteia, cu încălcarea hotărârii consiliului de administrație și implicit a art. 142, alin. 2, lit. e) din Legea nr. 31/1990.Comisia de cenzorinu are competențăa cenzurahotărârile consiliului de administrației indiferent de denumirea sa. nu au fost depuse în forma și cu procedura hotărâtă de consiliul de administrație, astfel că hotărârea AGA s-a dat cu încălcarea și acestui text de lege.
Referitor la invocatul principiucine poate mai mult poate și mai puțin,nu credem că își are aplicabilitate în delimitarea atribuțiilor adunărilor generale ale acționarilor. Legea nr. 31/1990 prevede foarte clar cu privire la organul competent a revoca și numi administratorii societăților comerciale: art. 1371, alin. 1 și art. 111, alin. 2, lit. b). Acest organism este expres arătat ca fiind adunarea generalăordinarăa acționarilor. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca atribuțiile acestui organism că poată fi preluat în orice moment de către adunarea generalăextraordinarăar fi prevăzut expres În lege. În ceea ce privește numirea și revocarea administratorilor aceștia au fost revocați și numiți de un organ necompetent, fără atribuții în acest sens, hotărârea fiind anulabilă în acest caz datorită textelor de lege imperative arătate.
Însă motivul de anulare cel mai important și față de care instanța fondului nici măcar nu s-a pronunțat, nejudecând sub acest aspect, este încălcarea art. 16, alin. 5 din Actul constitutiv care impun depunerea împuternicirilor de reprezentare în AGA mai înainte cu 5 zile la societate, cu consecința prevăzută de art. 125, alin. 3 din Legea nr. 31/1990 - pierderea exercițiului dreptului de vot. Procesul verbal nu face referire la acest aspect iar procurile sunt nedatate, cea mai M parte neavând înregistrată data depunerii (în tabelul olograf depus de pârâtă - f 97) restul fiind menționate ca depuse după data de 21.05.2008 (f 108). Există deci certitudinea dovedită că 53 de procuri reprezentând 4715 acțiuni (5,22% din capitalul social), conform tabelului de preluare împuterniciri (cel inscripționat olograf - 108 ) au fost depuse după data de 21 mai 2008. Nu au fost preluate în termenul legal conform Actului constitutiv ( art. 16, alin. 5 - 5 zile anterior adunării - f 7) și nici convocatorului (care dă ca dată limită pentru depunerea procurilor 15.05.2008, ora 15 - f 23). Aspectul este pe larg descris prin notele de ședință depuse la termenul din 07.01.2009 (f 131), la care instanța fondului nici măcar nu face referire.
Calculele acolo prezentate sunt aritmetice și lesne de verificat, mai ales că modalitatea de calcul a fost prezentată în amănunt. însă în cazul în care acest aspect de calcul nu se consideră lămurit din algoritmul prezentat solicită verificarea acestuia printr-un raport de expertiză. Această cerere în probațiune a fost efectuată și în fața primei instanțe (f 135, 143), datorită faptului că necesitatea sa a rezultat din dezbateri, odată cu depunerea de pârâtă a tabelului aferent procurilor depuse ( f 108), însă instanța nu s-a pronunțat asupra probei, considerând probabil ca real calculul expus de subsemnatul prin notele de ședință (f 131), însă mai apoi nu a făcut nici măcar un considerent la cele expuse.
După cum a descris în notele de ședință la care mai sus am făcut referire, cheia de verificare a prezenței și voturilor nu s-a închis nici un moment - totdeauna rezultă mai multe acțiuni decât cele consemnate în procesul verbal. Nici în prezent nu se știe când sau depus acțiunile care nu sunt datate și nici tabelul în care sunt înscrise la preluare nu este datat (cel olograf - 97).
Din același tabel rezultă însă clar că o parte din acțiuni (aprox. 5% din total acțiuni și 100/0 din acțiunile prezente și reprezentate) au fost depuse după 21.05.2005 ( 108), pierzând dreptul la vot aferent prin încălcarea textului de lege și a celui statutar (art. 125, alin. 3 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 16, alin. 5 din actul constitutiv - f7) ce impuneau imperativ un termen de depunere.
Conform procesului verbal dna a primit 31629 voturi care au fost exprimateîmpotrivarevocării. Nu a fost consemnat numărul de voturipentrurevocare.
Ținând cont de procurile nedepuse în termen, sancționate cu pierderea dreptului de vot, prezența validă a acțiunilor apte de vot în nume propriu și reprezentate este 61814 acțiuni din care, pentru această hotărâre trebuie scăzute acțiunile doamnei cu 68 acțiuni deoarece aceasta a ajuns la după numărarea voturilor (astfel cum s-a consemnat în procesul verbal - 56) deci număr total de voturi valide la revocare este de: 61814 - 68 = 61746.
În consecință, conform procesului verbal, doamna a primit 31629 voturiîmpotrivarevocării din 61746 voturi valide adică 51,22% au fost împotriva revocării.
Iată că deși nelegal, nestatutar și cu totală rea intenție s-au numărat numai voturileîmpotrivarevocării, nici în această situație nu se confirmă hotărârea de revocare.
Însă insistă asupra faptului că numărarea ar fi trebuit a se face asupra voturilorpentrurevocare, în baza acestora urmând a se adopta hotărârea. Modalitatea inversă de numărare nu a fost decât o încercare de a se impune o hotărâre care nu a fost dorită de majoritatea acționarilor legal prezenți.
Practic, acest administrator nu a fost revocat, sau altfel spus revocarea este nulă. De asemenea nici restul votării nu mai este conformă deoarece nu are cum a se cunoaște repartiția voturilor exercitate pentru acțiunile aferente procurilor depuse peste termen. Nu s-a votat legal și statutar.
Aspectul a fost pe larg descris în fond și invocat în acțiune a introductivă în care se arăta ca prim aspect că există oneconcordanță între cvorumul prezentat în scris și numărul de acțiuni legal reprezentate.
Tot cu privire la desființarea sentinței mai este de observat faptul că instanța fondului în momentul în care analizează motivele invocate o respinge cu motivări de genul"nu sancționează cu nulitatea.", ".excede legii", ".nu este de natură să determine anularea", "nu pot fi primite apărările ".ar, această soluție aleasă de către instanța de judecată echivalează cu o nemotivare a respingerii cererii noastre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod judicios statuând în cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei că"dreptul la un proces echitabil presupune motivarea hotărârilor, justițiabilii trebuind să se convingă că s-a făcut dreptate și că judecătorul a examinat toate probele administrate"(CEDO, Hotărârea din 16 decembrie 1992, seria A, nr.252, paragraf 33).
Intimata SC SA prin întâmpinarea depusă la data de 30 aprilie 2009 solicită respingerea recursului cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală (12-13).
În dezvoltarea motivelor întâmpinării intimata arată că, în esență critica adusă solutiei pronuntată în primă instantă este o reiterare a motivelor formulate în sustinerea cererii introductive fără nereguli în raport de dispozițiile imperative ale legii sau cele ale actului constitutiv.
Pretinsa neconformitate (rezultată din lipsa semnării procesului verbal de ședință de către fostul președinte al Consiliului de administrație) nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii AGA - așa cum a reținut și prima instanță - fiind datorată refuzului nejustificat al acestuia din procesul verbal în care s-au consemnat toate lucrările ședinței împreună cu toate actele subsecvente.
Constatarea acestui refuz a fost făcută de către Comisia de cenzori - organ ales re potrivit legii are căderea de a analiza întreaga activitate a conducerii executive pronunțându-se cu privire la orice nereguli sesizate în legătură cu modul de exercitare a atribuțiilor (din care fac parte și cele privind convocarea, conducerea și organizarea ședințelor adunării generale a acționarilor).
În ce privește critica vizând inadvertentele legate de conținutul hotărârii redactată si înregistrată la Registrul Comerțului M si consemnările făcute la finele ședinței în procesul verbal - cu privire la componenta noului Consiliu de administrație - se impun a fi avute în vedere cele arătate de noi în cadrul întâmpinării, de unde reiese foarte clar faptul că această neconcordanță a avut la bază o simplă eroare de calcul matematic (aritmetic) și nu a viciat voința socială exprimată anterior.
Sub aspectul pretinsei încălcări a prevederilor art.125 din Legea nr.31/1990 si a celor cuprinse în art.16 din Actul constitutiv, solicită a se avea în vedere faptul că dispozițiile legale în materie nu impun forma autentică pentru validitatea împuternicirilor acordate în cazul reprezentării acționarilor în AGA, iar cele statutare nu prevăd din acest punct de vedere decât condiția utilizării procurilor speciale.
Chiar dacă în speță Consiliul de administrație a decis să impună alte condiții de validitate decât cele prevăzute de Actul constitutiv, acestea nu le sunt opozabile acționarilor, decizia adoptată în aceste condiții echivalând cu o modificare adusă prevederilor statutare (care excede competențelor atribuite Consiliului de administrație de către Adunarea Generală a Acționarilor, fiind contrară legii si Actului constitutiv).
Revocarea administratorilor si realegerea lor într-o altă formulă de conducere - adoptată în cadrul aceleiași adunări - nu este altceva decât o implementare a modificărilor aprobate ca atare de către Adunarea Generală cu respectarea cvorumului si a majorităților statutare cerute prin modificarea Actului constitutiv (Ori așa cum s-a decis și în practica judiciară Adunarea Generală Extraordinară poate să adopte în mod legal hotărâri care intră în competenta Adunării Ordinare).
Analizând apelul declarat de către pârâtul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.292 și urm. pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea adoptată la 24 mai 2008, Adunarea generală a acționarilor pârâtei SA BMa aprobat reducerea numărului membrilor ce alcătuiesc Consiliul de administrație al societății de la 5 la 3, cu consecința modificării prevederilor art. 18 al. (1) și (2) din Actul constitutiv, revocarea mandatului membrilor Consiliului de administrație anterior, fiind aleși membrii pentru perioada 24 mai 2008 - 24 mai 2012 iar domnul a fost împuternicit să efectueze formalitățile de înregistrare a hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului (3 - 4).
Potrivit art.131 alin.1 din Legea nr.31/1990, un proces-verbal, semnat de președinte si secretar, va constata îndeplinirea formalităților de convocare, data si locul adunării generale, acționarii prezenți, numărul acțiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acționarilor, declarațiile făcute de ei în ședință.
Se poate observa, așadar, că legiuitorul a impus obligativitatea semnării procesului verbal de ședință de către președinte și secretar, însă, nu a stabilit vreo sancțiune pentru ipoteza nerespectării acestei dispoziții și fiind vorba de ocrotirea unui interes privat nu public sancțiunea care ar putea fi aplicată este acea a nulității relative în măsura dovedirii vătămării. Întrucât în speță reclamantul a făcut o astfel de dovadă, nulitatea actului contestat nu poate interveni.
Conform prevederilor art. 125 din Legea nr. 31/1990, acționarii pot participa și vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală iar din art. 16 al Actului constitutiv al SA rezultă că acționarii vor fi reprezentați cu procură specială depusă cu 5 zile înainte de data adunării generale.
Din raportul de expertiză rezultă că Adunarea generală extraordinară a acționarilor SC SA a fost convocată, în consens cu prevederile act. 117 dinLegea nr. 31/1990și art. 15 din Actul constitutiv al societății, pentru data de 17.05.2008 sau 24.05.2008, dacă nu se va realiza cvorumul legal.
Având în vedere lipsa cvorumului din data de 17.05.2008 adunarea generală a avut loc la a doua convocare, respectiv în data de 24.05.2008.
Relativ la reprezentarea acționarilor, prevederile art. 125 (1) și (3) din Legea nr. 31/19903 și cele ale art. 243 (3) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital (modificată), stipulează fără echivoc că acționarii pot fi reprezentați pe baza unei procuri depuse în termen, în original, la sediul societății, sub sancțiunea pierderii dreptului de vot la acea adunare, în caz contrar. De asemenea, reglementările, respectiv Instrucțiunile nr. 8/1996 privind adunările generale ale deținătorilor de valori mobiliare emise de societățile comerciale deschise, prevăd la art. 6, în detaliu, condițiile exprese de reprezentare în adunarea generală, conținutul imperativ al procurii speciale (alin. 2)5, valabilitatea acesteia și modul de exprimare a voturilor. În anexa 4 la Instrucțiuni este prezentat Modelul de procură specială de reprezentare în adunarea generală.
Raportat la prevederile normative de mai sus, în speță se constată că procurii speciale utilizate de pârâtă (modelul aprobat de cenzori), îi lipsesc cel puțin următoarele elemente: numărul de voturi exprimat clar, ca urmare a numărului de acțiuni deținute; două variante suplimentare de împuternicire în situația lipsei primului împuternicit; împuternicirea expresă cu votul "pentru", "împotrivă" sau "abținere" pentru fiecare dintre problemele ce urmează a fi supuse la vot, din ordinea de zi; în plus, în partea de jos a procurii utilizate de, pentru adunarea în speță, se menționează, în chenar, faptul că aceasta trebuie depuse la Secretariatul societății până cel mai târziu în data de 12.05.2008, ora 15:00,"subsancțiunea pierderii exercițiului dreptului de votîn adunarea generală". De asemenea, se mai menționează că "procura este validă dacă este depusă în condițiile prezentate mai sus în original și conține toate datele de identificare, complete și lizibile.
Din raportul de expertiză întocmit rezultă că au existat posesori de acțiuni care au emis două sau chiar trei procuri pentru acțiunile deținute (col. 3, col. 5 din anexă și inadvertențele menționate la fiecare caz în parte), expertiza luând-o în considerare pe ultima dintre acestea. 2. Există o procură nesemnată și procuri pe care nu a fost înscris numărul de acțiuni (col. 4, col. 5 din anexă și inadvertențele menționate la fiecare caz în parte).
S-a susținut, de asemenea, că există procuri neînscrise în unul, altul sau ambele tabele cu procuri ca urmare a mențiunii pe acestea sau în tabele a faptului că acționarii nu sunt înscriși în registru sau că au fost prezenți la (col. 5 din anexă și inadvertențele menționate la fiecare caz în parte).
Există o procură pe care este înscris un nume și un CNP al acționarului ( ), iar în tabele numele acționarului este și alt CNP.
La obiectivul nr. 1 precizat elementele pe care trebuie să le conțină procura specială, indicând și norma juridică în materie, precum și elementele care lipsesc procurilor din dosar. Printre acestea este și "data procurii speciale ", care nu este imprimată pe procură și nu este menționată pe niciuna dintre cele existente la dosar, cu două excepții: procura de la fila 73 poz. 1, care poartă data de 09.05.2008 și procura de la fila 137 poz. 2, care are menționată data de 20.05.2008. Cu toate acestea, se poate stabili că doar procurile anexate adresei înregistrate sub nr. 313/09.05.2008 (nr. crt. 208, 210-212, 214-228, 230-265 din tabelul cu procuri), prin care au fost împutemiciți, și, au fost depuse în termen, reprezentând 10.633 acțiuni. De asemenea, prezintă certitudine faptul că au fost primite la sediul societății după data de 21.05.2008 (în afara termenului limită fixat pentru data de 12.05.2008 ora 15:00).
Diferențele dintre totalurile înregistrate la acțiunile înscrise în procuri (col. 5 = 21.843 acțiuni), cele din tabelul cu procuri olograf (col. 7 = 21.730 acțiuni) și cele din tabelul cu procuri și semnături (col. 8 = 17.888 acțiuni) se justifică prin detaliile menționate explicit în inadvertențele de la obiectivul nr. 1, respectiv procuri dublate/triplate, procuri anulate (tăiate în tabele, lipsa acționarilor din registru, procuri nesemnate, procuri cu date neconcordante față de cele din tabele, procuri ale căror emitenți au fost prezenți la ).
La fila 81 din dosar, în procesul-verbal de validare a prezenței la din 24.05.2008, comisia de validare menționează: "TOTAL PREZENȚĂ 67.727 acțiuni, TOTAL ACȚIUNI 90.287 acțiuni". Expertiza precizează că cele 67.727 acțiuni se referă la acțiuni ai căror deținători au fost fie prezenți, fie reprezentați, fără ca din procesele-verbale depuse la dosar să rezulte explicit câte acțiuni sunt într-o categorie, respectiv în cealaltă.
Din împuternicirile depuse la dosar rezultă că titularii acțiunilor au întocmit procuri speciale pentru a fi reprezentați, însumând 21.843 acțiuni, sub rezerva faptului că o parte dintre aceste procuri au fost invalidate datorită inadvertențelor menționate în col. 6 Anexei 4.
Din textul procurilor nu rezultă data eliberării și depunerii la societate, cu cele două excepții menționate mai sus. Numărul total de acțiuni consemnate în procurile speciale nu corespunde cu acțiunile înscrise în cele două tabele cu procuri, cu procesul verbal de validare a prezenței și nici cu procesul verbal de numărare a voturilor inițial (din 24.05.2008) sau cel ulterior (din 26.05.2008), neexistând nicio corelație pe deplin satisfăcută între cifrele înscrise în documentele menționate.
Se poate conchide, așadar, că hotărârea adunării generale a acționarilor pârâtei adoptată la data de 24 mai 2008 nu a respectat cvorumul de prezență și vot impuse de legiuitor și ca atare în temeiul dispozițiilor legale amintite mai sus se impune a fi anulată.
În consecință, în temeiul art.296 pr.civ. Curtea va admite apelul declarat de către reclamant, va schimba în tot hotărârea apelată și va admite acțiunea reclamantului potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul domiciliat în B-M- județul M împotriva sentinței civile nr.197/21.01.2009, pronunțată de Tribunalului Maramureș în dosarul nr- pe care o schimbă în tot în sensul că:
Admite acțiunea promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B-M- județul M și în consecință dispune:
Anularea Hotărârii adunării generale a acționarilor SC SA din data de 24.05.2008, a actului adițional la Actul constitutiv al SC SA din 30.05.2008 și a actului constitutiv actualizat prin actul adițional din 30.05.2008.
Radierea din evidențele OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI -OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Maramureșa mențiunilor aferente Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, a actului adițional și a actului constitutiv actualizat a căror anulare a fost dispusă.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 10130 lei în favoarea apelantului
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
5 ex./17.11.2009,Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Augusta Chichișan