Anulare hotarare aga Spete. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 17
Ședința publică de la 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
Grefier
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 91/09.07.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții SOCIETATEA COOPERATIVĂ DE CONSUM G și SC SA - SUCURSALA
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant reprezentat de avocat, intimata pârâtă COOPERATIVĂ DE CONSUM G prin împuternicit și intimata pârâtă SC SA - SUCURSALA G prin consilier juridic .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se că intimata pârâtă SOCIETATEA COOPERATIVĂ DE CONSUM G depus prin Serviciul Arhivă întâmpinare, la care se află atașată rezoluția nr. 990/P/2007 Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J, un exemplar fiind comunicat apărătorului apelantei.
Avocat nu solicită amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării și precizează că a declarat recurs împotriva ordonanței parchetului, depunând în acest sens copia acestuia. Solicită efectuarea unei adrese către societatea SC SRL, societate intermediară a vânzării spațiului din litigiu, pentru a preciza dacă data licitației privind vânzarea spațiului a fost publicată și în caz afirmativ să precizeze care a fost modalitatea de publicare, dacă s-a încheiat proces verbal de licitație și să se transmită lista cu potențiali cumpărători. Susține că această probă a fost încuviințată de judecătorie la data de 20 februarie 2007, iar ulterior a fost declinată competența în favoarea Tribunalului Gorj, nemaifiind administrată această probă, dar nici nu s-a revenit asupra ei.
Reprezentanții intimaților pârâți, având pe rând cuvântul, solicită respingerea cererii formulată de apărătorul apelantului susținând că proba a fost administrată la instanța de fond, societatea SC SRL depunând actele solicitate de instanță.
Curtea constată efectuată proba dispusă de către Judecătoria Tg. J, la dosarul cauzei existând dovezi în acest sens ( filele 115-118) și constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelantul reclamant solicită admiterea apelului, casarea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare susținând că a fost încuviințată o probă care nu s-a mai administrat. De asemenea, susține că în cauză, fiind vorba de un act de administrare care se referă la înstrăinarea unor active, orice demers nu se putea face decât în baza unui mandat special pe care Consiliul de Administrație al Tg. J trebuia să-l dea persoanei abilitate să efectueze acte de administrare, numitul neavând o astfel de împuternicire, actele semnate de acesta fiind lovite de nulitate. Totodată, susține că hotărârea instanței de fond nu este motivată, simpla afirmație că dreptul reclamantului de a participa la licitație nu a fost îngrădit, neechivalând cu motivarea hotărârii ceea ce conduce la casarea sentinței apelate.
Reprezentantul intimatei SOCIETATEA COOPERATIVĂ DE CONSUM G, numitul, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Consilier juridic pentru SC SA - SUCURSALA G solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond care în mod corect reținut că dreptul reclamantului de participa la licitație nu a fost îngrădit. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.91/09.07.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Societatea Cooperativă de Consum Tg.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la 16.06.2005 Tg.J a aprobat vânzarea prin negociere directă a aripii de Nord a sediului său social, iar în ședința de lucru a Consiliului de Administrație din 12.09.2006 s-a hotărât înstrăinarea spațiilor, respectându-se procedura de vânzare prin intermediul firmei de tranzacții imobiliare, întrucât la 01.06.2005 spațiul existent la etajul 1 a fost închiriat pârâtei SC SA B-Sucursala G, conform contractului de închiriere care a înserat în clauze dreptul de preemțiune în cazul vânzării către terți.
S-a mai reținut că dreptul reclamantului de a participa la licitație nu a fost îngrădit, chiar acesta făcând precizarea că a depus cerere, iar faptul că cererea a fost depusă ca persoană fizică și nu ca persoană juridică a determinat atitudinea vânzătoarei în raport de destinația spațiilor scoase la vânzare.
directă a avut loc la data de 22.11.2006, dată la care s-a primit și avizul favorabil pentru prețul de vânzare, conform raportului de expertiză întocmit de experți, după ce anterior Adunarea Generală a și a încheiat procesul verbal de negociere directă nr.3740 din 11.11.2004 cu pârâta SC SA B -Sucursala Tg.J, drept urmare la 11.12.2006 achitându-se și avansul de 40% conform OP 763.
Adunarea generală a membrilor cooperatori asociați este singura care poate hotărî cu privire la modalitatea de înstrăinare a activelor ce fac parte din domeniul privat al asociaților, în acest caz negocierea directă fiind permisă de lege, neputându-se face confuzie cu situația bunurilor proprietate privată a statului.
Împotriva sentinței a declarat recurs, iar la termenul din 05.12.2007, Curtea a calificat cererea ca fiind apel, în raport de dispozițiile art.282 alin.1 pr.civ.
Au fost formulate următoarele critici:
Tribunalul trebuia să introducă în cauză societatea de intermediere imobiliară SC SRL Tg.J, pentru a se verifica dacă aceasta a respectat modalitatea de organizare a licitației pentru vânzarea spațiului.
Judecătoria Tg.J, prin încheierea din 20 februarie 2007 a dispus efectuarea unei adrese către societatea intermediară, care însă nu a mai fost administrată, urmare a declinării competenței, iar tribunalul nu s-a mai pronunțat asupra utilității și pertinenței probei.
Instanța nu a analizat calitatea procesuală pasivă a intimatelor, deoarece SC SA are sediul în B unde trebuia citată, în Tg.J fiind doar o sucursală județeană, iar cealaltă intimată trebuia citată cu întreaga denumire.
Nu s-a verificat calitatea de mandatar a numitului pentru Tg- Potrivit Legii nr.1/2005 și actului constitutiv, administrarea și gestionarea societății se asigură de un Consiliu de administrație compus din 9 membri, niciunul dintre administratori neputând reprezenta societatea fără un mandat special, iar pretinsul mandat a fost contestat prin formularea unei plângeri penale.
Lipsa reprezentării legale a Tg.J a existat și la data încheierii procesului verbal de negociere din 22.11.2006, neexistând un mandat special pentru acest acord de negociere, ca de altfel nici la încheierea contractului de intermediere imobiliară nr.2099/20.09.2006.
Instanța nu precizat temeiurile de drept care au condus la soluția de respingere, hotărârea nefiind motivată în fapt și drept, ceea ce atrage casarea sentinței, iar pe de altă parte s-a invocat motivarea contradictorie, străină cauzei.
Astfel, instanța a afirmat că dreptul reclamantului de a participa la licitație nu a fost îngrădit, ceea ce însemnă că s-a recunoscut obligativitatea organizării unei licitații, iar pe de altă parte s-a reținut că negocierea directă era permisă de lege, însă în acest ultim caz nu mai era nevoie de o agenție imobiliară ca intermediator. directă exclude participarea unui intermediar, chiar dacă este o agenție imobiliară.
Dacă s-a încheiat un contract de intermediere, agenția imobiliară era obligată să deruleze procesul de licitație, conform legii, lipsa unei etape conducând la nulitatea licitației și nulitatea convenției procesului verbal din 22.11.2006.
S-a mai invocat că în mod greșit instanța a preluat afirmația pârâtelor în sensul că nu ar fi putut participa la cumpărarea spațiilor scoase la vânzare, deoarece acestea aveau destinația de birouri și puteau fi dobândite numai de persoane juridice, întrucât dobânditorul persoană fizică are răspunderea, potrivit legii, pentru modul de folosire a bunului.
Intimatele pârâte au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului, arătând că SC SA - Sucursala Gaf ost introdus în cauză la cererea reclamantului, că aceasta putea sta în judecată ca parte în temeiul art.41 alin.2 pr.civ. având organe proprii de conducere, că a fost citată corect, iar numitul, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, reprezintă societatea cooperativă în relațiile cu terții, că reclamantul nu a solicitat introducerea în cauză a SC SRL, iar tribunalul nu era ținut să administreze proba încuviințată de judecătorie.
Cu privire la modalitatea de vânzare a spațiului, intimatele pârâte au arătat că acesta constituie proprietate privată de grup și nu este obligatorie vânzarea la licitație publică.
a Tg.J a aprobat în data de 16.06.2005 vânzarea spațiului prin negociere directă, iar în ședința din 12 septembrie 2006, s-a hotărât înstrăinarea printr-o agenție imobiliară, apelantul reclamant neputând împiedica exercitarea dreptului de proprietate, conform hotărârii Adunării generale extraordinare a.
Apelul este nefondat.
Cadrul procesual este stabilit inițial de titularul acțiunii introductive, respectiv de reclamant, iar pe parcursul derulării litigiului, părțile pot chema în judecată alte persoane sau terții pot interveni în conformitate cu art.49-66.pr.civ, așa încât introducerea în cauză a unei persoane nu este atributul instanței.
Cât privește neadministrarea probei cu înscrisuri, încuviințată de judecătorie anterior declinării competenței, Curtea a constatat că agenția imobiliară a înaintat instanței înscrisurile deținute (filele 115-118), astfel că proba a fost administrată.
Cererea de completare a probelor în sensul depunerii actelor referitoare la organizarea licitației, publicitatea efectuată și procesul verbal întocmit, a fost respinsă, deoarece din actele și lucrările dosarului rezultă că societatea intermediară nu a organizat licitație publică.
Intimata pârâtă Tg.J a fost conceptată și citată cu întreaga denumire (concepta de la fila 49 și celelalte acte procedurale), de altfel o eventuală greșeală în denumirea acestei societăți nu prejudiciază în nici un fel pe apelantul reclamant.
Acesta nu justifică interes nici în formularea criticii, în ce privește modul de citare a intimatei pârâte SC SA -Sucursala Tg.J, care în conformitate cu art.41 alin.2 pr.civ. poate sta în judecată, având organe proprii de conducere și a fost introdusă în cauză chiar la cererea apelantului reclamant (fila 48 dosar judecătorie).
Numitul deține funcția de președinte al societății cooperative și în conformitate cu dispozițiile art.55 alin.4 din Legea 1/2005, acesta reprezintă societatea în relațiile cu terții, iar potrivit art.87 pct.2 pr.civ. persoanele juridice de drept privat se citează prin reprezentanții lor legali.
Prin urmare, este greșită susținerea apelantului reclamant că președintele societății cooperative trebuia să aibă un mandat special în instanță, la încheierea contractului de intermediere și procesul verbal de negociere din 22.11.2006.
Criticile privitoare la considerentele hotărârii sunt contradictorii, astfel pe de o parte se invocă nemotivarea, dar și motivarea contradictorie.
Tribunalul a expus motivele care au determinat soluția pronunțată, reținând corect că vânzarea spațiului din litigiu s-a aprobat la 16.06.2005 de Adunarea generală a societății cooperative (fila 27 dosar judecătorie), iar Consiliul de Administrație a stabilit la 12 septembrie 2006 ca înstrăinarea să se facă prin agenție imobiliară, negocierea directă nefiind exclusă de intermedierea agenției,deoarece beneficiarul vânzător își alegea oferta de preț în mod expres, potrivit clauzelor din contractul de intermediere.
Proprietatea societății cooperative este privată, iar potrivit art.65 din Legea 1/2005, orice înstrăinare a imobilizărilor corporale se realizează cu aprobarea adunării generale.
Așadar, înstrăinarea spațiului nu era necesar să se realizeze prin licitație publică, ci în conformitate cu modalitatea aprobată de adunarea generală, iar aceasta a stabilit vânzarea prin negociere directă.
Greșit tribunalul a reținut că dreptul reclamantului de a participa la licitație nu a fost îngrădit, întrucât nu s- organizat o licitație și că atitudinea vânzătorului a fost determinată de faptul că cererea s-a depus de o persoană fizică - acest aspect neavând relevanță, însă aceste considerente nu afectează legalitatea și temeinicia hotărârii.
Câtă vreme licitația publică nu era obligatorie, vânzarea prin negociere directă a unui bun către un anumit ofertant este expresia exercitării atributului de dispoziție al proprietarului, iar instanța nu poate obliga pe vânzătorul proprietar să vândă unui anumit ofertant, deoarece s-ar aduce atingere dreptului de proprietate și s-ar substitui consimțământului părții.
În consecință, în temeiul art.296 pr.civ. se va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul domiciliat în Tg. J,-, jud. G, împotriva sentinței nr. 91/09.07.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții SOCIETATEA COOPERATIVĂ DE CONSUM G cu sediul în Tg. J, str. - nr. 25, jud. și SC SA - SUCURSALA G cu sediul în Tg. J- jud..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2008
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
23 Ianuarie 2008
Jud. red. TD/22.02.2008
Tehnored. MP/5 ex.
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Tudora Drăcea
