Anulare hotarare aga Spete. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Tg Mures

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 18/

Ședința publică din 05 martie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- - Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor promovate de reclamanții G, împotriva sentinței nr. 649 din 18 iunie 2008 și a sentinței nr. 42/C din 18 iun ie 2008, pronunțate de Tribunalul Comercial Mureș în dosarele nr- și respectiv -.

In lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 09 februarie 2009, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fos t consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de 12 februarie, 19 februarie 26 februarie și apoi pentru ziua de astăzi 05 martie 2009.

CURTEA,

Prin sentința nr.42/18 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr.226/1371//2008 Tribunalul Comercial Mureșa respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta BANK SA; a respins acțiunile formulate de reclamanții G, în contradictoriu cu Bank SA, pentru anularea Hotărârii nr.3 a adunării generale extraordinare a acționarilor Bank SA din data de 28.03.2008; a respins cererile reclamanților pentru acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că obiectul cauzei, în urma disjungerilor dispuse de prima instanță FAȚĂ DE petitele acțiunilor reclamanților,îl constituie anularea hotărârii nr.3/28.03.2008 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Bank SA.

Instanța de fond a reținut că reclamanții au invocat nerespectarea unor dispoziții legale cu ocazia adoptării hotărârii atacate și anume dispozițiile art.117 din Legea nr.31/1990 rep,art.220 ind.1 din Legea nr.31/1990 rep,art.153 ind.23 din Legea nr.31/1990 rep. S-a apreciat că nu au fost încălcate aceste dispoziții, adunarea generală fiind ținută cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

În legătură cu convocarea s-a reținut că dacă prezentarea succintă a ordinii de zi ar fi creat prejudicii, prejudiciile trebuiau să fie dovedite, ceea ce nu s-a făcut în cauză.

De asemenea s-a reținut că în conținutul convocatorului se prevedea posibilitatea tuturor acționarilor de a studia materialele aferente pe site-ul Bank SA.

Cu privire la locația aleasă pentru desfășurarea adunării de asemenea s- reținut că nu s-a dovedit nicio vătămare iar reclamanții nu au formulat nicio obiecție față de acest aspect după primirea convocatorului.

În ce privește delegarea atribuțiilor de majorare a capitalului social către consiliul de administrație s-a reținut că aceasta s-a făcut în baza unui mandat special în condițiile art.114 alin.1 din Legea nr.31/1990 rep, în limita unei anumite sume, pentru anul 2008 și nu n baza unui mandat general bazat pe actul constitutiv.

S-a reținut că deși în statutul băncii nu este prevăzută expres posibilitatea de delegare a acestei atribuții, statutul prevede la art.11 pct.1 că se completează cu prevederile legale în vigoare, și că atâta vreme cât art.114 alin.1 din Legea nr.31/1990 rep. prevede această posibilitate, delegarea este legală.

În ce privește acuzele de fraudă, rea credință și abuz de poziție a acționarului majoritar s-a reținut că acționarul majoritar nu a făcut decât să-și exercite un drept prevăzut de lege și anume acela de a-și exprima voința prin vot în cadrul adunării.

Cu privire la obligația directorilor de a participa la adunările generale ale acționarilor s-a reținut că neîndeplinirea obligației acestora de participare poate fi sancționată doar personal.

De asemenea, s-a reamintit că două petite au fost disjunse și fac obiectul dosarului nr-. Aceste petite ar fi "anularea Hotărârii nr.59/10.04.2008 a Consiliului de administrație al Bank SA și obligarea Bank SA să efectueze în prealabil încorporarea în capitalul social al băncii a sumei de 32.000.000 lei reprezentând alte rezerve și beneficii nerepartizate din anii anterior, conform bilanțului contabil al băncii încheiat la 31.12.2007 și distribuirea unui număr de 11.428.000 acțiuni gratuite acționarilor băncii existenți la data de 28.03.2008, în conformitate cu art.210 alin.2 din Legea nr.31/1990 modificată".

Împotriva acestei sentințe au formulat "recurs" G, și, solicitând admiterea căii de atac, modificarea hotărârii și admiterea acțiunilor.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Tg-M în care s-a înregistrat "recursul" instanța a recalificat calea de atac din recurs în apel.

În motivele căii de atac s-a arătat că prejudiciul produs acționarilor recurenți prin lipsa mențiunilor obligatorii în convocator și prin stabilirea locului de desfășurare a adunării generale constă în sumele de bani reprezentând contravaloarea acțiunilor gratuite la care ar fi avut dreptul dacă majorarea de capital s-ar fi efectuat conform legii.

În ce privește buna credință s-a arătat că instanța trebuia să aplice dispozițiile art.210 din Legea nr.297/2004.

Cu privire la lipsa directorilor și membrilor consiliului de administrație la adunările generale s-a arătat că art.153 ind.23 din Legea nr.31/1990 rep. stabilește expres sancțiunea nulității relative a adunărilor generale în aceste condiții.

S-a apreciat că prin toate aceste manevre acționarul majoritar a putut subscrie suplimentar un număr de 2.821.510 acțiuni, în detrimentul acționarilor minoritari.

Bank SA a depus întâmpinare și a solicitat respingerea căii de atac arătând că modalitatea de majorare a capitalului social aleasă de bancă este legală și a constat într-o nouă emisiune de acțiuni, iar sursa a reprezentat-o aportul în numerar al acționarilor, cu exercitarea dreptului de preferință al acționarilor existenți. S-a menționat că procedura majorării capitalului social prin noi aporturi, reglementată individual și separat de ce a majorării capitalului prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiuni, nu își are condiționată validitatea de realizarea unei "încorporări în capitalul social al altor rezerve și a beneficiilor nerepartizate acționarilor ca dividend din anii 2006- 2007", care să o preceadă.

Prin procedura de majorare a capitalului social al subscrisei, ce a constat în emiterea unui număr de acțiuni, s-a folosit singura cale reală de majorare a capitalului, pentru că, în fapt, celelalte modalități de majorare a capitalului social nu implica aporturi exterioare efective, ci doar încorporarea sau transformarea unor resurse financiare aflate deja în patrimoniul agentului economic, dar cu alt titlu decât acela de aport la capital.

Modalitatea decisă cu privire la majorarea capitalului subscrisei s-a realizat cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați, astfel cum impun dispozițiile art.115 alin.2 din Legea nr.31/1990 și a servit creșterii lichidatorilor Băncii, menținerii și întăririi poziției pe piața bancară.

În întâmpinare s-a făcut referire la membrii consiliului de administrație, arătându-se că aceștia nu au un rol deliberativ la luarea deciziilor în cadrul ședințelor adunărilor generale și că atribuțiile lor sunt limitate la chestiuni de organizare. S-au făcut referiri și cu privire la îndeplinirea condițiilor cu privire la convocare.

De asemenea, s-a arătat că toți acționarii au avut posibilitatea de a achiziționa acțiuni.

II. Prin sentința nr.649/18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- s-au respins acțiunile formulate de reclamanții, și, pentru anularea Hotărârii nr.59 din 10.04.2008 a consiliului de administrație al BANK SA și pentru a obliga pârâta să efectueze în prealabil încorporarea în capitalul social al băncii a sumei de 32.000.000 lei reprezentând alte rezerve și beneficii nerepartizate din anii anterior, conform bilanțului contabil al băncii încheiat la 31.12.2007 și distribuirea unui număr de 11.428.000 acțiuni gratuite acționarilor băncii existenți la data de 28.03.2008.

Prima instanță a apreciat că obiectul cauzei, în urma disjungerii este anularea hotărârii nr.59/10.04.2008 a Consiliului de administrație al Bank SA, precum și "încorporarea în capitalul social al băncii a sumei de 32.000.000 lei reprezentând alte rezerve și beneficii nerepartizate din anii anterior conform bilanțului contabil al băncii încheiat la 31.12.2007 și distribuirea unui număr de 11.428.000 acțiuni gratuite acționarilor băncii existenți la data de 28 martie 2008 în conformitate cu art.210 alin.2 din Legea nr.31/1990 modificată".

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanții nu au dovedit, potrivit cerințelor impuse de dispozițiile legale enunțate, nici fraudarea intereselor lor, nici reaua-credință sau abuzul de putere al acționarului majoritar și, ca atare, nici încălcarea dispozițiilor art.136 ind.1 din Legea nr.31/1990 sau a celor prevăzute de art.210 din Legea nr.297/2004. Nu s-a dovedit folosirea în mod abuziv a poziției deținute de acționari sau a calității de administrator care să aibă ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare și a altor instrumente financiare deținute, precum și prejudicierea deținătorilor acestora. Nu s-a dovedit că deținătorii valorilor mobiliare nu și-au exercitat drepturile conferite cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți deținători și a interesului prioritar al societății.

De asemenea a reținut că modalitatea de majorare a capitalului social aleasă, este conformă cu legea - fiind una din modalitățile expres și limitativ prevăzute de Legea nr.31/1990, astfel că prin această hotărâre Consiliul de administrație nu a derogat de la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri - art.5 Cod civil.

Prima instanță a apreciat că relevantă pentru a dovedi frauda sau reaua-credință a consiliului de administrație ar fi fost stabilirea unor condiții de subscriere care să pună acționarii minoritari în imposibilitatea obiectivă de a subscrie sau de a subscrie suplimentar.

Împotriva acestei sentințe au formulat "recurs" G, și, solicitând admiterea căii de atac, modificarea hotărârii și admiterea acțiunilor.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Tg-M în care s-a înregistrat "recursul" instanța a recalificat calea de atac din recurs în apel.

S-a menționat în motivele căii de atac faptul că prejudiciul produs acționarilor recurenți prin lipsa mențiunilor obligatorii în convocator și prin stabilirea locului de desfășurare a adunării generale constă în sumele de bani reprezentând contravaloarea acțiunilor gratuite la care ar fi avut dreptul dacă majorarea de capital s-ar fi efectuat conform legii.

În ce privește buna credință s-a arătat că instanța trebuia să aplice dispozițiile art.210 din Legea nr.297/2004.

S-a apreciat că prin toate aceste manevre acționarul majoritar a putu subscrie suplimentar un număr de 2.821.510 acțiuni, în detrimentul acționarilor minoritari.

În ce privește chestiunea încorporării în capitalul social al băncii a sumei de 32.000.000 lei, reprezentând alte rezerve și beneficii nerepartizate în anii anteriori s-a arătat că instanța avea obligația de a analiza legalitatea acestei operațiuni și nu de a lăsa la latitudinea voinței societății această chestiune.

Bank SA a depus întâmpinare și a solicitat respingerea căii de atac, arătând că modalitatea de majorare a capitalului social aleasă de bancă este legală și a constat într-o nouă emisiune de acțiuni, iar sursa a reprezentat-o aportul în numerar al acționarilor, cu exercitarea dreptului de preferință al acționarilor existenți. S-a menționat că procedura majorării capitalului social prin noi aporturi, reglementată individual și separat de ce a majorării capitalului prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiuni, nu își are condiționată validitatea de realizarea unei "încorporări în capitalul social al altor rezerve și a beneficiilor nerepartizate acționarilor ca dividend din anii 2006- 2007", care să o preceadă.

De asemenea, s-a arătat că toți acționarii au avut posibilitatea de a achiziționa acțiuni.

În urma recalificării căii de atac, s-au format dosare noi ale completului de apel cu nr- și nr-, ale Curții de Apel Tg-

Prin încheierea din 12 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- Curtea de Apel Tg-M a apreciat că cele două hotărâri la care s-a făcut referire mai sus vizează de fapt un singur obiect și că în mod artificial prima instanță a considerat că acțiunea are trei petite și a disjuns două dintre ele și în consecință a dispus conexarea dosarului cu nr- al Curții de Apel Tg-M la dosarul nr- al aceleiași instanțe.

Deși la acel termen de judecată instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității petitului privind anularea hotărârii consiliului de administrație, anterior deliberării a revenit asupra lui, astfel în cât acesta nu va mai fi analizat prin hotărâre.

Analizând cererile de apel prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.295 pr.civ. instanța reține următoarele:

La data de 28 martie 2008 s-a desfășurat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Bank SA.

În primul rând trebuie lămurit obiectul acțiunilor formulate de reclamanți în sensul că aceștia urmăresc anularea hotărârii nr.3 din 28 martie 2008 Bank SA precum și a hotărârii nr.59/10.04.2008 a Consiliului de administrație al Bank SA. Aceste acte atacate vizează majorarea capitalului social al Bank SA printr-o nouă emisiune de acțiuni, prin aportul în numerar al acționarilor.

Deși în acțiuni se menționează și faptul că se solicită obligarea băncii de a efectua în prealabil (adică anterior majorării capitalului social) "încorporarea în capitalul social al băncii a sumei de 32.000.000 lei reprezentând alte rezerve și beneficii nerepartizate din anii anterior conform bilanțului contabil al băncii încheiat la 31.12.2007 și distribuirea unui număr de 11.428.000 acțiuni gratuite acționarilor băncii existenți la data de 28 martie 2008 în conformitate cu art.210 alin.2 din Legea nr.31/1990 modificată", acesta nu reprezintă un petit de sine stătător ci o critică cu privire la modalitatea propusă în cadrul de majorarea capitalului social.

Aceasta este opinia reclamanților cu privire la modalitatea în care trebuia să se acționeze de către pârâtă.

Legea nr.31/1990 rep. nu reglementează în niciun fel vreun asemenea tip de acțiune, iar toate acțiunile trebuie să aibă un temei legal.

Aceasta este explicația pentru care instanța de apel a considerat că obiectul acțiunii se limitează strict la anularea hotărârii și la cea a consiliului de administrație.

Trebuie să clarificăm încă de la început faptul că instanța este limitată la verificarea condițiilor de legalitate cu privire la desfășurarea hotărârii atacată, neavând niciun drept de a interveni în deciziile luate de către adunare.

Prin votul majoritar acordat, acționarii au manifestat voința societății, iar instanța nu poate interveni în nici un fel asupra acestei voințe.

Astfel, în ce privește hotărârea nr.3 din 28 martie 2008, reclamanții au invocat în apel aspecte de nelegalitate ale hotărârii primei instanțe care vizează lipsa mențiunilor obligatorii în convocator, stabilirea unui loc de desfășurare inaccesibil tuturor acționarilor, lipsa bunei credințe și neparticiparea directorilor și membrilor consiliului de administrație.

În ce privește lipsa mențiunilor obligatorii în convocator, în apel nu se menționează care ar fi aceste lipsuri, însă cu toate acestea menționăm că Bank SA în conținutul convocatorului a prevăzut posibilitatea tuturor acționarilor de a studia materialele aferente pe site-ul Bank SA.

Acest aspect nu a fost contestat de niciuna dintre părți. În apel se menționează că reclamanții ar fi suferit un prejudiciu prin nemenționarea detaliată a tuturor aspectelor legate de majorarea de capital prin aceea că nu li s-a acordat acțiunile gratuite la care ar fi avut dreptul dacă majorarea de capital s-ar fi făcut în altă modalitate.

Este absurd ca prejudiciul să se raporteze la o situație ipotetică, în condițiile în care majorarea de capital s-a produs în varianta emiterii de noi acțiuni.

Potrivit actului constitutiv (art.3.2.1.) capitalul social al băncii poate fi majorat prin emisiunea de noi acțiuni (fila 99 dosar nr.- al Tribunalului Comercial Mureș, vol.I).

Reclamanții, la fel ca și ceilalți acționari, aveau posibilitatea de a achita contravaloarea unor noi acțiuni, dacă aceasta ar fi fost voința lor.

În ce privește locul ales pentru desfășurarea adunării, menționăm că potrivit art.4.1.4 din statutul băncii, adunările generale pot fi ținute la sediul social sau real, sau în orice alt loc stabilit de către consiliul de administrație, în locul și la data indicate în convocare.

Un alt motiv de apel este nerespectarea dispozițiilor art.210 din Legea nr.297/2004 privind piața de capital.

După cum am mai menționat, instanța este sesizată doar cu verificarea legalității desfășurării adunării generale, nicidecum cu protejarea vreunor alte drepturi legate de acțiunile deținute de diferite persoane.

Art.210 se referă la lezarea drepturilor privind valorile mobiliare și a altor instrumente financiare deținute, precum și la prejudicierea deținătorilor acestora. Acest aspect nu face obiectul acțiunilor analizate în cadrul acestui proces.

Un alt aspect invocat în apel este lipsa directorilor și membrilor consiliului de administrație de la adunare.

Art.153 ind.23 din Legea nr.31/1990 rep. invocat în apel prin care se susține că s-ar prevedea expres sancțiunea nulității relative a adunării generale pentru neparticiparea persoanelor mai sus menționate nu prevede nicio sancțiune în acest sens ci doar obligația de participare.

Singura care poate trage la răspundere această lipsă este Bank SA, prin exprimarea voinței societare.

Apelanții au susținut că directorii și membrii consiliului de administrație trebuiau să fie prezenți la adunarea generală, câtă vreme consiliul de administrație a fost mandatat să efectueze majorarea de capital.

Posibilitatea acordării acestui mandat este prevăzută atât în actul constitutiv al Bank SA cât și în art.114 din Legea nr.31/1990 rep.

Acest aspect este irelevant deoarece consiliul de administrație doar a primit mandatul la data desfășurării adunării, iar hotărârea consiliului de administrație a fost ulterioară.

Astfel am analizat toate motivele de apel care vizează anularea hotărârii nr.3 din 28 martie 2008 Bank SA și cu privire la care prima instanță s-a pronunțat prin sentința nr.42/2008.

În ce privește anularea hotărârii nr.59/10.04.2008 a Consiliului de administrație al Bank SA, în apelurile formulate împotriva celor două sentințe nu s-a contestat în nici un fel hotărârea primei instanțe prin alte argumente legate expres de aspecte procedurale cu privire la emiterea acestei hotărâri.

În apelul formulat împotriva sentinței nr.649/18 iunie 2008 Tribunalului Comercial Mureș, s-au invocat aceleași nelegalități care sunt invocate și în apelul formulat împotriva sentinței nr.42/18 iunie 2008 Tribunalului Comercial Mureș.

Este vizibil de altfel că este o copie a celuilalt apel.

Aceste motive au fost deja analizate mai sus.

Față de cele mai sus menționate instanța în baza art.296 pr.civ. va respinge apelurile formulate împotriva celor două hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile formulate de G, domiciliat în S, Calea.2..7, județul S, domiciliat în Tg-M,-, județul M, și, domiciliat în Tg-M-.10, județul M, împotriva sentinței nr.42 din 18.06.2008 pronunțată în dosarul nr.- al Tribunalului Comercial Mureș și a sentinței nr.649 din 18 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat

GREFIER

Red.

Tehnored.

8 exp.

07.05.2009

Jud.fond.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Anulare hotarare aga Spete. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Tg Mures

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Tg Mures